Obligație de a face. Decizia 810/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
- Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie -
Dosar nr-
DECIZIA NR. 810
Ședința publică din data de 29 OCTOMBRIE 2009
PREȘEDINTE: Adriana Maria Radu
JUDECĂTOR 2: Marilena Panait
JUDECĂTOR 3: Constanța C
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de reclamanții și OG, ambii domiciliați în S - B nr.4. jud. P, împotriva Deciziei civile nr. 380 din 25 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâtul, domiciliat în S - B nr.33 jud.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții-reclamanți și OG, ambii asistați de avocat G din cadrul Baroului P, conform împuternicirii avocațiale nr. 64 din 28 octombrie 2009, lipsind intimatul-pârât.
Procedura legal îndeplinită.
Recurs timbrat cu chitanța nr. - din 21 octombrie 2009 în valoare de 12,00 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și timbre judiciare în valoare de 1,15 lei, anulate la dosar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat G, pentru recurenții-reclamanți, arată că nu mai are cereri de formulat și solicită cuvântul în fond.
Curtea ia act de declarația părților, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Avocat G, având cuvântul, susține oral motivele de recurs depuse în scris la dosar, arătând în esență că acestea vizează greșita interpretare a dispozițiilor art. 612, 615 și 578 din Codul civil, aplicabile în speță.
Primul motiv de recurs vizează greșita respingere a capătului de cerere referitor la lucrările ce trebuiau făcute de intimat pentru a preîntâmpina căderea zăpezii pe terenul recurenților și aducțiunea pentru scurgerea apei de ploaie. În raportul de expertiză se evidențiază faptul că, deși apele de pe acoperișul casei intimatului - care are o suprafață de cca. 200. - sunt colectate prin e, totuși, datorită pantei terenului apa se scurge spre și pe terenul proprietatea reclamanților. Mai arată că în aceeași expertiză se învederează că apa este dirijată spre proprietatea reclamanților și capătul jgheabului de dirijare a apei este situat la cca. 50 cm. de gardul reclamanților, ceea ce produce grave prejudicii, în perioada caldă apele inundând proprietatea reclamanților, iar iarna apa scursă îngheață și datorită poleiului sunt expuși vătămării corporale.
Neținând seama de precizările expertului, instanțele au apreciat greșit că în speță sunt incidente prevederile art.578 Cod civil, care se referă la o altă ipoteză și presupune condiția ca "fără ca mâna omului să fi contribuit la aceasta", când în situația de față ul montat de intimat dirijează apele spre proprietatea recurenților.
Instanța în mod greșit nu a cerut expertului să precizeze soluția pentru ca apa să se scurgă pe proprietatea intimatului și nici cu privire la situația parazăpezilor, referitor la care s-a stabilit doar că sunt montate și că acestea nu pot face față căderilor masive de zăpadă, imobilul fiind în zonă montană și cu precipitații frecvente.
Totodată, instanțele nu și-au exercitat rolul activ în aflarea adevărului și nu au dispus administrarea tuturor probelor, fiind respinsă cererea recurenților de completare a probatoriului, refacerea acestuia fiind absolut necesar lămuririi cauzei.
Al doilea motiv de recurs vizează greșita respingere a capătului de cerere referitor la ferestrele practicate de intimat în zidul casei sale, ce dau direct spre proprietatea recurenților și care se află la o distanță mai mică de 19 dm, astfel cum prevăd dispozițiile art. 612 Cod civil.
Într-adevăr, expertiza construcții a evidențiat faptul că intimatul a construit pe zidul casei sale aflat la mai puțin de 19 dm. de proprietatea recurenților, atât la parter, cât și la etaj, panouri de ferestre tip Nevada, care au montate ochiuri mobile ce basculează în plan orizontal, însă aceste ferestre mobile sunt montate la înălțimea de 1,50 - 1,60 de la pardoseală, ceea ce le transformă în ferestre de vedere și nu de aer, cum se susține.
Nici cu privire la această problemă nu s-a cerut soluția expertului de către instanțe.
Al treilea motiv de recurs privește faptul că în mod greșit s-a respins capătul de cerere referitor la obligarea pârâtului de a-și retrage partea din acoperișul casei la limita proprietății sale.
Expertul, în urma măsurătorilor realizate cu o ruletă de numai 1, nu a putut trage o concluzie tehnică corectă și obiectivă, care să constituie un argument în darea soluției de către instanță și chiar a precizat că numai în urma unor măsurători topo, cu aparate specifice și cu compararea documentației cadastrale, se poate concluziona cu privire la acest capăt de cerere, declinându-și competența în favoarea unui expert specialitatea topo, care să stabilească dacă acoperișul casei intimatului depășește sau nu limita proprietății sale.
În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor, trimiterea cauzei la instanța de apel pentru administrarea unui probatoriu complet - raport de expertiză construcții și raport de expertiză topo pentru partea de acoperiș ce excede proprietății intimatului și cade pe proprietatea recurenților.
CURTEA:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sinaia la nr-, reclamanții și OG au chemat in judecata pe pârâtul, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța, să fie obligat acesta să retragă partea de acoperiș ce depășește limita dintre proprietăți, să monteze parazăpezi și să fie obligat să astupe ferestrele dinspre proprietatea acestora.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că parte din acoperișul casei pârâtului depășește limita de proprietate, ceea ce determină scurgerea apelor și căderea zăpezii pe terenul reclamanților.
Totodată, reclamanții au arătat că ferestrele deschise către proprietatea lor nu respectă distanța minimă legală.
În temeiul art. 115 - 118 Cod pr.civilă pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, susținând în motivare că a montat parazăpezi pe casă și a închis ferestrele cu cărămidă tip Nevada.
În cauză au fost administrate probe cu înscrisuri, cercetare locală și expertiză tehnică de construcții.
După administrarea probatoriilor Judecătoria Sinaiaa pronunțat sentința civila nr.1498/22.12.2008 prin care a respins acțiunea ca neîntemeiata.
Pentru a se pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că, reclamanții și OG si paratul dețin proprietăți învecinate situate în orașul S- respectiv nr. 31, jud.
Proprietatile partilor sunt amplasate pe un teren in panta dinspre - B spre Terenul proprietate a reclamantilor este situat mai jos decat terenul proprietate a paratului si deci panta aat erenului este dinspre proprietatea paratului spre cea a reclamantilor.
A mai reținut instanța că, paratul a edificat pe terenul proprietatea sa dobandit cu contractele de vanzare cumparare nr. 770/25.03.2005 si nr. 1617/05.06.2006 o locuinta avand regimul de inaltime.
In etapa edificarii constructiei reclamanti au sesizat Primariei S aspecte evidentiate de dansii ca fiind incalcari ale regulilor de vecinatate in ce priveste constructia edificata de parat. In urma acestei sesizari o comisie formata din functionari ai institutiei aratate s-a deplasat la locul situarii imobilelor, s-a discutat cu proprietarii, s-a pus in vedere paratului sa inchida ferestrele de vedere dinspre proprietatea reclamantilor, sa monteze parazapezi si sa retraga streasina la nivelul proprietatii; a fost acesta sanctionat contraventional, i s-a pus in vedere sa intre in legalitate iar acesta a indeplinit masurile si a intocmit documentatia corespunzatoare pe care a depus-o la Serviciul Tehnic, Urbanism, Amenajarea Teritoriului, cadastru din cadrul Primariei S-au executat masuratori ale terenului paratului si s-a inmanat planul de situatie.
In urma sanctionarii paratului si a masurilor impuse de reprezentantii Primariei, paratul a obturat deschiderile de vedere cu tip Nevada lasand numai doua ochiuri de dimensiune 40/40 cm - pentru aerisire exclusiv - nefiind posibila, prin aceste ochiuri, atat datorita dimensiunii cat si datorita modului de deschidere - vederea catre proprietatea reclamantilor, fila 62 expertiza.
Paratul a montat si parazapezi pe cele doua laturi acoperisului sau catre proprietatea reclamantilor, parazapezi care sunt, potrivit concluziilor expertizei tehnice, corect dimensionate in functie de tipul de invelitoare pe care sunt amplasate si apte sa impiedice caderea zapezii.
Cu privire la imprejurarea daca streasina constructiei paratului are proiectia pe proprietatea sa, instanța reținut ca expertul tehnic constructor a concluzionat ca aceasta nu depaseste proprietatea paratului, aceeasi concluzie fiind dedusa si in urma cercetarii locale efectuate. In fapt insa acest aspect este lipsit de relevanta existand din punct de vedere legal posibilitatea ca streasina unei proprietati sa aiba proiectia pe proprietatea invecinata sub conditia ca apele din ploi sa fie de asa natura colectate incat sa nu afecteze proprietatea vecina. In cauza de apele din ploi sunt colectate prin e care dirijeaza apele pe proprietatea paratului. aat erenului face insa de asa natura incat apele din ploi sa se scurga si pe proprietatea reclamantilor din aval.
Instanța retinut a fi incidente dispozitiile legale ale art. 578 cod civil potrivit cu care, locurile inferioare sunt supuse a primi apele ce curg firesc din locurile superioare, ale art. 615 Cod civil, potrivit cu care orice proprietar este dator sa faca de asa natura incat apele din ploi sa se scurga pe terenul sau ori pe ulite iar nu pe locul vecinului și ale art. 612 Cod civil, potrivit cu care nimeni nu poate avea ferestre de vedere sau balcoane catre proprietatea invecinata deschise mai aproape de 1,9 ml.
de situatia de fapt si de drept expusa instanța a retinut ca cererea reclamantilor este neintemeiata nefiind incalcate niciuna din dispozitiile legale anterior citate prin fapta paratului.
Astfel, nu exista deschideri de vedere catre proprietatea reclamantilor fiind practicate numai goluri de aerisire catre aceasta proprietate, apele din ploi sunt colectate si deverseaza pe proprietatea paratului si numai datorita pantei eat erenului ape din ploi se scurg catre proprietatea reclamantilor, iar precipitatiile sub forma caderilor de zapada sunt retinute pe acoperisul constructiei paratului fiind montate pe aceasta parazapezi corect dimensionate si apte sa retina aceste caderi de zapada.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel reclamanții, criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului, apelanții au arătat că în mod greșit s-a respins capătul de cerere referitor la lucrările ce trebuiesc executate de pârât la partea sa de acoperiș pentru a preîntâmpina căderea zăpezilor și aducțiunea apelor pluviale pe terenul lor, cât timp din raportul de expertiza, reiese că apa se scurge spre și pe terenul proprietatea reclamanților, astfel încât în cauză, sunt incidente dispozițiile art.615 Cod civil și nu ale art.578 Cod civil invocate de instanță și care se referă la altă ipoteză, respectiv la scurgerea apelor e și nu la situația apelor pluviale direcționate de pârât spre proprietatea lor.
Au mai precizat apelanții că, parazăpezile montate și sârmele de fier-beton, sunt insuficiente să rețină căderea zăpezii abundente și care pune în pericol siguranța lor și integritatea construcțiilor, apele pluviale putând fi colectate într-un bazin, hazna, astfel încât să nu se mai scurgă pe proprietatea lor, iar parazăpezile existente pot fi dublate de altele sau înlocuite cele existente cu unele de dimensiuni corespunzătoare specificului acoperișului și pentru a reține zăpada și topirea sa a, fără a mai cădea pe terenul lor.
Totodată, în mod greșit instanța de fond a respins capătul cererii referitor la ferestrele practicate de pârât în zidul casei sale și care dau direct spre proprietatea lor, fără a se afla la distanta legală, cât timp din raportul de expertiză reiese că cele două ochiuri mobile care basculează în plan orizontal sunt montate la înălțimea de 1,50-1,60 de la pardoseala, astfel încât distanța de la zidul casei la proprietatea sa este mai mică decât cea legală de 19 dm, iar respectivele deschideri de ferestre, se află la o distanță față de pardoseala camerelor ce permite vederea directă către proprietatea lor, chiar dacă sunt ferestre tip Nevada.
Un alt motiv de apel a vizat faptul că în mod greșit instanța de fond a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtului de a-si retrage partea sa de acoperiș până la limita proprietății sale, în condițiile în care, în urma verificărilor cu ruleta de 1 metru, expertul constructor nu a putut ajunge la o concluzie corectă, obiectivă, cu privire la cererea lor, precizând chiar că numai în urma unor măsurători topo efectuate cu aparate specifice și cu compararea documentației cadastrale se poate concluziona cu privire la această cerere.
Tribunalul Prahova - Secția civilă Decizia civilă nr. 380 din 25 mai 2009 respins cererea de completare a probatoriilor ca neîntemeiată și a respins apelul ca nefondat.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de apel a reținut că, potrivit actelor existente la dosar proprietățile reclamanților și pârâtului situate în S, - B, nr.31 și, respectiv nr.33, jud. P sunt învecinate, terenul proprietatea reclamanților fiind situat mai jos decât proprietatea pârâtului.
După cumpărarea terenului, pârâtul a început edificarea unei construcții în regim de, în timpul ridicării căreia, Primăria Saf ost sesizată de către reclamanți, cu privire la încălcarea de către pârât a unor reguli de vecinătate, motiv pentru care, la fața locului s-a deplasat o comisie care, în urma constatărilor efectuate, a pus în vedere pârâtului să închidă ferestrele de vedere dinspre proprietatea reclamanților, să monteze parazăpezi și să retragă streașina la nivelul proprietății sale, nereguli pentru care pârâtul a fost sancționat și contravențional.
Urmare acestei situații, pârâtul a întocmit documentația necesară și a depus-o la Serviciul Tehnic, Urbanism, Amenajarea teritoriului-cadastru, a astupat ferestrele cu cărămidă tip Nevada și s-au efectuat măsurători ale terenului pârâtului, întocmindu-se un plan de situație.
Potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului, în deschiderile de pe latura de Nord a construcției pârâtului sunt montate cărămizi tip Nevada, există jgheaburi și e noi care colectează apa pluviala si o conduce in zona stradala, sunt montate parazăpezi, iar la coltul streșinii construcției paratului este montata o sfoara care conduce la concluzia ca streașina se afla pe proprietatea paratului; pe latura de Sud a clădirii paratului nu exista parazăpezi sau nu se observa, iar la ferestrele celor doua dormitoare de la etaj, cat si la băile aferente se constata 4 cărămizi tip Nevada ce se rabatează permițând aerisirea, iar la un alt dormitor nu se deschide fereastra, 4 cărămizi tip Nevada ce se rabatează alcătuind fereastra si la dormitorul de la parter si de la baie.
A mai reținut tribunalul că, potrivit raportului de expertiza întocmit de expert, terenul proprietatea reclamanților este mai jos decât terenul proprietatea paratului, acoperișul locuinței paratului fiind alcătuit din șarpantă din lemn in 2 ape, învelitoare din panouri tip țiglă metalică, jgheaburi si e metalice, streșinile fiind pe direcțiile AB si CD, streașina aflata pe direcția AB fiind către proprietatea reclamanților.
Reiese de asemenea că, din verificările efectuate cu ruleta la înălțimea de 1 de la nivelul terenului, a rezultat că partea de acoperiș a construcției pârâtului aflat în vecinătatea proprietății reclamanților, nu depășește linia de graniță, cu precizarea că numai în urma unor măsurători cu aparate topometru și compararea cu documentațiile cadastrale ale celor doua proprietăți, se poate răspunde cu exactitate dacă partea de acoperiș a construcției pârâtului, aflată în vecinătatea proprietății reclamanților depășește sau nu linia de graniță.
Menționează expertul că apele din ploi sunt colectate prin e, se scurg pe proprietatea pârâtului, dar afectează și proprietatea reclamanților, datorită pantei terenului.
În ceea ce privește ochiurile mobile din panouri tip Nevada montate în locul fostelor ferestre, în cuprinsul raportului de expertiza se menționează că acestea au dimensiunile de 40 x 40 cm și sunt montate la înălțimea de 1,50-1,60 de la pardoseală.
În cuprinsul raportului de expertiza completare se menționează faptul că parazăpezile montate sunt corect dimensionate, în funcție de tipul de învelitoare, astfel încât a se considera că sunt necesare parazăpezi mai puternice, mai mari ca dimensiuni, se poate ajunge la situația în care acestea să reziste la cantități mai mari de zăpada dar să nu reziste învelitoarea, iar în zonele montane pot apărea situații excepționale când cantitatea de zăpada poate fi atât de mare, încât să depășească orice dispozitive sau mecanisme de împiedicare a zăpezii.
Potrivit art.587 Cod civil "locurile inferioare sunt supuse a primi apele ce curg firește, din locurile superioare, fără ca mâna omului să fi contribuit la aceasta".
Din interpretarea acestui text de lege reiese că se are în vedere curgerea firească a apelor, în cazul imobilelor situate în pante, astfel încât proprietarul locului inferior are obligația de a nu face nimic de natura a opri apele, iar proprietarul fondului superior, are obligația de a nu face nimic pentru a dirija apele către locul inferior.
Dispozițiile art.611, 612, 613 Cod civil prevăd că ferestrele sau deschiderile de vedere, pot fi practicate la o distantă de 1,9 si, respectiv 0,60 după cum vederea este dreaptă sau piezișă, distanțe care nu se aplica deschiderilor pentru aer și lumină care se pot practica la orice înălțime și distanța de fondul vecin, astfel cum s-a statuat în practica judiciară.
Totodată, art.615 Cod civil, stipulează că streașina casei trebuie în așa fel construită, încât apele rezultate din ploi să se scurgă pe terenul celui care a construit casa și nu pe terenul vecinului.
Așadar, din probele administrate în cauză, rezultă ca proprietățile părților sunt învecinate, terenul reclamanților fiind mai jos decât terenul pârâtului care, în urma sesizărilor efectuate de reclamanți, a intrat în legalitate, întocmind documentația necesară, astupând ferestrele cu cărămizi tip Nevada, montând parazăpezi și e noi.
Ca atare, atât timp cât pârâtul a luat toate masurile pentru ca proprietatea reclamanților să nu fie afectată din punct de vedere al dreptului de proprietate, precum și de apele pluviale și zăpezi, înseamnă că pretenția acestora vizând obligarea pârâtului de a monta parazăpezi mai mari și de a-și astupa ferestrele dinspre proprietatea lor, este neîntemeiată.
Astfel, în mod corect instanța de fond a reținut situația de fapt și a respins acțiunea, întrucât în speța nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.612 si art.615 Cod civil.
A reținut instanța că, susținerea apelanților conform căreia în mod greșit s-a respins capătul de cerere referitor la lucrările ce trebuie executate de pârât la partea sa de acoperiș pentru a preîntâmpina căderea zăpezilor și aducțiunea apelor pluviale pe terenul lor, cât timp din raportul de expertiză, reiese că apa se scurge spre și pe terenul proprietatea reclamanților, astfel încât în cauză, sunt incidente disp.art.615 Cod civil si nu ale art.578 Cod civil invocate de instanța și care se referă la alta ipoteză, respectiv la scurgerea apelor e și nu la situația apelor pluviale direcționate de pârât spre proprietatea lor este neîntemeiata în condițiile în care, din același raport de expertiza reiese că apele din ploi sunt colectate prin e, scurgându-se pe proprietatea pârâtului, dar, datorită pantei terenului, afectează și proprietatea reclamanților.
Astfel, deși streașina casei și ele montate de pârât preiau apele pluviale și le direcționează pe terenul proprietatea acestuia, din cauza pantei terenului, acestea afectează parțial și terenul proprietatea reclamanților.
Ori, în asemenea condiții în care pârâtul, al cărui teren este mai sus decât terenul reclamanților nu a făcut nimic de natură a dirija apele pluviale către proprietatea reclamanților, ci, dimpotrivă, ele sunt montate în așa fel încât să dirijeze apele pe proprietatea pârâtului, însa, din cauza pantei terenului, acestea se scurg și pe terenul proprietatea reclamanților, înseamnă că este vorba de curgerea fireasca a apelor pluviale pe terenul proprietatea reclamanților ce este inferior terenului proprietatea pârâtului, astfel încât, în mod, acest teren primește apele ce curg în mod firesc, fără vreo intervenție sau contribuție din partea pârâtului, fiind astfel incidente disp.art.578 Cod civil.
Afirmațiile apelanților conform cărora parazăpezile montate și sârmele de fier-beton, sunt insuficiente să rețină căderea zăpezii abundente și care pune în pericol siguranța lor și integritatea construcțiilor, apele pluviale putând fi colectate într-un bazin, hazna, astfel încât, să nu se mai scurgă pe proprietatea lor, iar parazăpezile existente pot fi dublate de altele sau înlocuite cele existente cu unele de dimensiuni corespunzătoare specificului acoperișului și pentru a retine zăpada și topirea sa a, fără a mai cădea pe terenul lor nu au fost avute în vedere de tribunal cât timp din raportul de expertiza completare reiese că parazăpezile sunt corect dimensionate în funcție de tipul de învelitoare și pot să împiedice căderea zăpezii, iar montarea unor parazăpezi mai mari sau mai puternice pot conduce la situația de a nu rezista învelitoarea.
Ori, cât timp pârâtul a montat parazăpezi corect dimensionate, în funcție de tipul de învelitoare și care sunt de natura a împiedica căderile de zăpada, pretenția apelanților de a fi înlocuite cu alte parazăpezi de dimensiuni mai mari este neîntemeiată, cu atât mai mult cu cât, potrivit raportului de expertiza, în cazuri excepționale, adică în situația unor căderi masive de zăpada, asemenea cantități pot depăși orice dispozitiv sau mecanism de împiedicare a căderii zăpezii.
Pretențiile apelanților conform cărora în mod greșit instanța de fond a respins capătul cererii referitor la ferestrele practicate de pârât în zidul casei sale și care dau direct spre proprietatea lor, fără a se afla la distanța legală, cât timp din raportul de expertiza reiese că cele doua ochiuri mobile care basculează în plan orizontal sunt montate la înălțimea de 1,50-1,60 de la pardoseala, astfel încât distanta de la zidul casei la proprietatea sa este mai decât cea legala de 19 dm, iar respectivele deschideri de ferestre, se afla la o distanta de pardoseala camerelor ce permite vederea directa către proprietatea lor, chiar daca sunt ferestre tip Nevada au fost apreciate ca neîntemeiate în condițiile in care pe de o parte, nu rezulta ca cele doua ochiuri mobile care basculează orizontal se afla la o distanta mai de 19 dm de linia despărțitoare, iar pe de alta parte, dimensiunile foarte reduse ale acestora, de 40 x 40 cm si astuparea lor cu cărămida tip Nevada, dovedesc faptul ca in realitate, nu sunt deschideri de vedere, ci de aerisire si lumina, astfel încât pot fi efectuate la orice înălțime si distanta de linia despărțitoare, ele constituind un atribut al dreptului de proprietate si nefiind de natura sa aducă vreun prejudiciu reclamanților.
A reținut tribunalul că, nu poate avea în vedere criticile apelanților in sensul ca in mod greșit instanța de fond a respins capătul de cerere privind obligarea paratului de a-si retrage partea sa de acoperis pana la limita proprietății sale, în condițiile in care, în urma verificărilor cu ruleta de 1 metru, expertul constructor nu a putut ajunge la o concluzie corecta, obiectiva, cu privire la cererea lor, precizând chiar ca numai în urma unor măsurători topo efectuate cu aparate specifice si cu compararea documentației cadastrale se poate concluziona cu privire la aceasta cerere, cat timp din raportul de expertiza coroborat cu constatările menționate in procesul-verbal de constatare reiese ca parte de acoperiș a construcției paratului, aflata în vecinătatea proprietății reclamanților nu depășește linia de hotar.
Precizarea expertului conform căreia numai prin măsurători efectuate cu aparate specifice si cu compararea documentației cadastrale se poate ajunge la o concluzie exacta, nu este de natura a conduce la o alta concluzie, cu atât mai mult cu cat, în urma sesizărilor făcute de reclamanți, paratul a intrat in legalitate, a efectuat documentația necesara înaintată Serviciului Tehnic, Urbanism, Amenajarea Teritoriului-cadastru si s-au executat măsurătorile terenului, întocmindu-se un plan de situație, împrejurări in care nu i s-ar fi eliberat autorizație de construcție, daca, prin edificare ar fi încălcat proprietatea învecinată, respectiv proprietatea reclamanților.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții, criticând-o pentru motive de nelegalitate.
În motivarea cererii de recurs recurenții au arătat că, în mod greșit a fost respins capătul din cererea acestora referitor la lucrările ce trebuie să le execute intimatul pârât la partea de acoperiș a casei sale, pentru a preîntâmpina atât căderea zăpezilor pe proprietatea reclamanților, cât și aducțiunea apelor pluviale pentru ca acestea să cadă exclusiv pe terenul pârâtului.
Au mai precizat recurenții că, art. 615 Cod civil stabilește în mod imperativ că proprietarul este dator a-și face streașina casei sale astfel încât apele din ploi să se scurgă pe terenul său, sau pe ulițe, iar nu pe terenul vecinului său.
Expertiza tehnică construcții ing. efectuată în cauză a evidențiat susținerile recurenților în sensul că deși apele de pe acoperișul casei intimatului care are o suprafață de cca.200 mp sunt colectate prin e, datorită pantei terenului, apa se scurge spre și pe terenul proprietatea reclamanților.
Pe de altă parte, în același raport de expertiză sunt depuse planșe fotografice cu explicații scrise ale expertului: " care colecționează apa de pe acoperiș spre curtea pârâților, dar apa este dirijată spre proprietatea reclamanților " și " capătul jgheabului de dirijare a apei către proprietatea reclamanților este situat la cca. 50 cm de gardul reclamanților.
Au învederat recurenții că, scurgerea acestor ape le produce grave prejudicii.
Astfel, în perioada caldă aceste ape pluviale inundă curtea casei acestora, inundă garajul aflat în apropiere, iar datorită suprafeței mari a acoperișului cantitatea de apă este foarte mare, în vreme ce în perioada răcoroasă apa scursă îngheță și datorită poleiului sunt expuși vătămării corporale, face imposibilă folosirea mașinii personale, care cu multă greutate poate fi scoasă din garaj.
Cu toate constatările făcute de expert, instanțele au apreciat greșit că în speță sunt incidente dispozițiile art. 578 Cod civil.
Acest text de lege se referă la situația în care loturile de teren inferioare sunt supuse a primii apele ce curg firește din locurile superioare, dar cu condiția: "fără ca mâna omului să fi contribuit la aceasta".
Așadar, art. 578 Cod civil se referă la situația apelor e ce izvorăsc, curg firesc din loturile superioare și nu ipoteza din speță unde este ipoteza scurgerii apelor pluviale de pe acoperișul unei case și care în loc să fie colectate exclusiv pe terenul proprietarului casei sunt dirijate spre proprietatea învecinată,deci "mâna omului" a contribuit la aceasta.
Greșita aplicare a acestui text de lege este evidentă și a contribuit la pronunțarea unei soluții nelegale prin respingerea cererii reclamanților.
În ce privește situația parazăpezilor de pe același acoperișul casei intimatului, expertiza construcții a stabilit că doar o parte a acestuia are montate parazăpezi și că acestea nu pot face față căderilor mari de zăpadă - imobilele sunt situate în zona montană, în
În realitate, datorită acoperișului aflat în de 35-40 grade, a suprafeței sale foarte mari și a prezenței parțiale a unor parazăpezi, ca de altfel și montarea empirică a unui fir de sârmă - toate făcute după declanșarea procesului de față acestea sunt insuficiente să rețină căderea de zăpadă abundentă specifică zonei.
În afara faptului că această zăpadă cade direct pe terenul recurenților, în fața casei acestora și face de multe ori greoi accesul atât spre casă cât și spre garaj, deseori zăpada cade, în lipsa unor parazăpezi corespunzătoare și datorită greutății devine adevărate proiectile de gheață ce pun în pericol atât siguranța reclamanților, cât și integritatea construcțiilor lor.
Au mai precizat recurenții că, instanțele nu și-au exercitat rolul activ în aflarea adevărului și nu au dispus administrarea tuturor probelor pentru a putea stabilii adevărul în cauză, fiind respinsă completarea probatoriului, deși refacerea acestuia era absolut necesară lămuririi cauzei.
Atât în cazul scurgerii apelor pluviale, cât și în cazul căderii zăpezii se putea solicita expertului de specialitate soluții tehnice constructive pentru a se evita aceste mari neajunsuri care le afectează sănătatea, liniștea și face imposibilă exercitarea deplină a dreptului nostru de proprietate.
Apele pluviale pot fi colectate într-un bazin, hazna situat pe proprietatea intimatului, astfel ca ele să nu se mai scurgă direct pe proprietatea recurenților. existente parțial pe acoperișul casei intimatului pot fi dublate cu altele, sau înlocuite cele existente, dar de o dimensiune corespunzătoare atât specificului acoperișului, dar și pentru reținerea zăpezii și topirii sale e, fără a mai cădea pe terenul lor.
Un alt motiv de recurs este acela potrivit cu care, greșit instanța de fond a respins capătul de cerere referitor la ferestrele practicate de intimat la zidul casei sale, ce dau direct spre proprietatea recurenților și care se află la o distanță mai mică de 19 decimetri - art.612 Cod civil.
Expertiza construcții a evidențiat faptul că intimatul a construit pe zidul casei sale aflat la mai puțin de 19 decimetri de proprietatea recurenților, atât la parter cât și la etaj, panouri de ferestre tip Nevada, care au montate ochiuri mobile ce basculează în plan orizontal, iar aceste ferestre mobile sunt montate la înălțimea de 1,50 - 1,60 de la pardoseala camerelor.
Art. 612 Cod civil statuează că nimeni nu poate avea vedere sau ferestre asupra proprietății vecinului său, de nu va fi o distanță de 19 decimetri între zidul unde se află aceste vederi și proprietatea vecină.
În afară de faptul că distanța de la zidul casei la proprietatea acestora este mai mică decât cea legală, respectivele deschideri de ferestre se află la o distanță mică în raport cu pardoseala camerelor - de 1,50 - 1,60 care le transformă în ferestre de vedere. care basculează în plan orizontal aflate atât de aproape de pardoseala camerelor permit vederea directă spre proprietatea noastră.
Intimatul și familia sa adresează și prin aceste ferestre cuvinte injurioase, aruncă în recurenți cu diferite obiecte sau pur și simplu se uită la aceștia cu ironie, în timp ce lucrează grădina sau fac treburi casnice.
În aceste condiții nu își mai pot exercita dreptul de proprietate, sunt deranjați și lipsiți de intimitatea necesară folosirii unui bun aflat în proprietatea lor.
În acest caz printr-o verificare a expertului se putea stabilii o soluție tehnică de rezolvare a litigiului în sensul montării acestor ferestre ce basculează în plan orizontal la o înălțime mai mare față de pardoseala camerelor unde sunt montate, în așa fel încât aceste ferestre să nu mai permită vederea directă spre proprietatea recurenților și să aibă eventual destinația de aerisire și lumină.
Prin interpretarea greșită a textului de lege arătat, practicii judecătorești în materie instanțele anterioare respingând acest capăt de cerere au menținut o nelegalitate a intimatului care îi prejudiciază pe recurenți prin îngrădirea dreptului de proprietate, dreptul de a ne bucura de o liniște posesie și intimitate a vieții private.
Au învederat recurenții că înțeleg să critice hotărârea și cu privire la greșita respingere a capătului de cerere privind obligarea pârâtului de a-și retrage partea din acoperișul casei sale la limita proprietății ce deține.
În urma unor măsurători empirice - cu ruleta de 1 expertul constructor nu a putut ajunge la o concluzie corectă, obiectivă care să constituie un argument în pronunțarea soluției de către instanță, cu privire la cererea reclamanților și chiar a precizat că numai în urma unor măsurători topo, cu aparate specifice și cu compararea documentației cadastrale se poate concluziona cu privire la acest capăt de cerere.
Așadar expertiza nu a putut oferii o concluzie tehnică de natură a forma convingerea instanței cu privire la cererea recurenților, expertul și-a declinat competența în favoarea unui expert în specialitatea topo în măsură să facă verificările care să lămurească acest aspect.
Cu toate acestea instanțele au considerat, fără alte mijloace probatorii, că acest capăt de cerere poate fi soluționat și l-a respins. Această soluție este nelegală, practic acest capăt de cerere a rămas nesoluționat, astfel că și din acest punct de vedere recursul apare ca întemeiat.
Curtea, analizând cererea de recurs prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente reține următoarele:
Reclamanții au investit inițial Judecătoria Sinaia cu o cerere având mai multe petite și anume: obligarea pârâtului să își retragă partea de acoperiș ce depășește limita proprietății părților, obligarea acestuia să își monteze parazăpezi și să își astupe ferestrele dinspre proprietatea primilor, cu cheltuieli de judecată.
În urma probatoriilor administrate prima instanță a respins acțiunea reclamanților sub aspectul tuturor capetelor de cerere.
Această soluție a fost menținută de instanța de apel prin respingerea căii de atac promovată de către reclamanții.
Sub aspectul criticilor subsumate primului motiv de recurs și anume acela potrivit căruia greșit a fost respins capătul din cererea recurenților referitor la lucrările ce trebuie să le execute intimatul pârât la partea de acoperiș a casei sale, pentru a preîntâmpina atât căderea zăpezilor pe proprietatea reclamanților, cât și aducțiunea apelor pluviale pentru ca acestea să cadă exclusiv pe terenul pârâtului, Curtea reține că, potrivit probatoriului administrat în cauză părțile au calitatea de proprietari ai unor fonduri învecinate.
Totodată, cele două proprietăți sunt amplasate pe un teren în dinspre - B spre râul P, terenul proprietatea reclamanților fiind situat mai jos decât terenul proprietatea pârâților, față de panta acestuia.
Potrivit art. 615 Cod civil proprietarul este dator a-și face streașina casei sale astfel încât apele din ploi să se scurgă pe terenul său, sau pe ulițe, iar nu pe locul vecinului său.
Pe de altă parte, art. 578 Cod civil dispune că locurile inferioare sunt supuse a primi apele ce curg firește din locurile superioare, fără ca mâna omului să fi contribuit la acestea.
Ori, așa cum s-a arătat în doctrină și s-a decis în jurisprudență, pentru a fi în prezența servituții e de scurgere a apelor, iar nu a celei legale de picătura streașinei, trebuie ca apele să fie e, adică să provină din ploaie sau din topirea zăpezii și ca acestea să fi căzut pe fondul dominant și numai apoi să se scurgă pe fondul inferior conform pantei eat erenului.
În speța dedusă judecății, potrivit probatoriului administrat, apele pluviale sunt colectate prin e și se scurg pe proprietatea pârâtului, dar afectează și proprietatea reclamanților, datorită pantei terenului, nescurgându-se spre calea B care este mai sus decât ambele proprietăți.
Așa fiind, în mod corect și printr-o legală interpretare a probelor au reținut instanțele de fond incidența în speță a dispozițiilor art. 578 Cod civil, iar nu cele ale art. 615 Cod civil, criticile recurenților sub acest aspect fiind nefondate.
În ceea ce privește situația parazăpezilor dintr-o interpretare coroborată a probelor se reține că pe întreaga latură a construcției dinspre proprietatea reclamanților, singura care prezintă relevanță față de obiectul cauzei se află montate astfel de dispozitive.
Potrivit concluziilor raportului de expertiză construcții completare I respectivi parazăpezi sunt corect dimensionați și pot să împiedice căderea zăpezii.
Așadar, criticile recurenților vizând modalitatea de soluționare de către instanțe a acestei solicitări sunt de asemenea nefondate.
Sub aspectul lipsei de rolul activ al instanțelor în aflarea adevărului întrucât acestea nu au dispus administrarea tuturor probelor pentru a putea stabilii adevărul în cauză, fiind respinsă completarea probatoriului, deși refacerea acestuia era absolut necesară lămuririi cauzei, așa cum s-a decis în jurisprudență acest principiu nu îndreptățește judecătorul de a se substitui părților din cauzele deduse judecății.
În speța pendinte, reclamanții reprezentați de avocat au solicitat încuviințarea unei lucrări de specialitate construcții, având anumite obiective care au fost completate de instanță cu prilejul dispunerii lucrărilor.
Sub aspectul respingerii cererii de completare a probatoriilor Curtea reține că, potrivit art. 295 al. 2 Cod pr. civ. instanța va putea încuviința refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanță, precum și administrarea probelor noi propuse în condițiile art. 292, dacă consideră că sunt necesare pentru soluționarea cauzei.
Ori, în cauza de față, având în vedere probatoriul administrat la prima instanță, în mod legal a apreciat instanța de apel că nu se impune completarea acestuia.
Deci și criticile vizând aceste aspecte sunt nefondate.
În ceea ce privește criticile subsumate celui de al doilea motiv de recurs și anume cel potrivit cu care greșit instanța de fond a respins capătul de cerere referitor la ferestrele practicate de intimat la zidul casei sale, ce dau direct spre proprietatea recurenților și care se află la o distanță mai mică de 19 decimetri - art.612 Cod civil, Curtea reține că, art. 611 - 613 Cod civil obligă reciproc pe proprietarii imobilelor învecinate de a nu deschide ferestre, balcoane, la o distanță mai mică de 1,90 dacă vederea este directă sau de 0,60 dacă vederea este oblică față de acesta.
Pe de altă parte, așa cum s-a arătat în doctrină și s-a decis în jurisprudență, deschiderile care servesc numai pentru aerisire și iluminatul al imobilului, deci deschiderile de aer și lumină pot fi practicate la orice înălțime și distanță față de fondul vecin, deoarece ele constituie un atribut al dreptului de proprietate și nu sunt de natură a-l prejudicia pe proprietarul fondului învecinat.
Este atributul instanței de a stabili, în funcție de probatoriul administrat dacă deschiderile practicate sunt numai pentru aerisire sau și pentru vedere.
Ori, în speța dedusă judecății este indiscutabil că deschiderile practicate de către pârât nu sunt unele de vedere, ci unele de aerisire.
Astfel, dintr-o interpretare coroborată a procesului verbal de cercetare la față locului cu concluziile raportului de expertiză specialitate construcții și cu adresa Inspectoratului Județean în construcții P se reține că respectivele deschideri sunt din cărămidă tip Nevada, iar cele care se rabatează o fac în plan orizontal pentru a permite aerisirea.
De altfel, chiar instituția autorizată și la sesizarea recurenților din prezenta cauză au dispus ca geamurile de pe latura din vecinătatea acestora să fie realizate dintr-un astfel de material.
Așa fiind Curtea reține că în mod legal au apreciat instanțele că pârâtul nu a încălcat dispozițiile legale privitoare la servitutea de vedere.
Susținerile recurenților în sensul că, intimatul și familia sa adresează și prin aceste ferestre cuvinte injurioase, aruncă în reclamanți cu diferite obiecte sau pur și simplu se uită la aceștia cu ironie, în timp ce lucrează grădina sau fac treburi casnice nu sunt dovedite în nici un mod.
În ceea ce privește împrejurarea că printr-o verificare a expertului se putea stabilii o soluție tehnică de rezolvare a litigiului în sensul montării acestor ferestre ce basculează în plan orizontal la o înălțime mai mare față de pardoseala camerelor unde sunt montate, în așa fel încât aceste ferestre să nu mai permită vederea directă spre proprietatea recurenților și să aibă eventual destinația de aerisire și lumină, așa cum s-a menționat mai sus întrucât în speță nu este vorba de încălcarea dispozițiilor legale ce reglementează servitutea de vedere și deci nu se pune problema identificării unor soluții pentru intrarea în legalitate.
Pentru motivele învederate Curtea constată că toate criticile subsumate celui de al doilea motiv de recurs sunt nefondate.
Sub aspectul celui de al treilea motiv de recurs potrivit în mod greșit a fost respins capătul de cerere privind obligarea pârâtului de a-și retrage partea din acoperișul casei sale la limita proprietății ce deține, Curtea reține că dintr-o interpretare coroborată a probelor administrate în cauză, respectiv procesul verbal de cercetare la fața locului și concluziile raportului de expertiză specialitate construcții streașina casei intimatului nu depășește limita proprietății acestuia.
Așadar, la formarea convingerii instanței nu a stat exclusiv lucrarea de expertiză.
Mai mult decât atât, așa cum în mod corect a reținut și prima instanță, obligația ca streașina casei să fie edificată astfel încât apele ce rezultă din precipitații să cadă pe terenul celui ce aparține construcția este prevăzută în Codul civil în textul care reglementează servitutea de picătură a streșinilor.
Ori, față de argumentele prezentate în precedentul prezentelor considerente în legătură cu criticile ce au făcut obiectul primului motiv de recurs, aspectul susținut de recurenți nici nu prezintă relevanță juridică, în cauză fiind incidente dispozițiile legale din materia servituții e de scurgere a apelor.
Totodată nu se poate reține că acest capăt de cerere a rămas nesoluționat, în condițiile în care prima instanță a respins acțiunea asupra tuturor petitelor, soluție menținută de către instanța de apel.
Pentru toate motivele arătate, având în vedere textele de lege menționate, precum și dispozițiile art. 312 al. 1 Cod pr. civ. Curtea urmează să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de reclamanții și OG, ambii domiciliați în S - B nr.4. jud. P, împotriva Deciziei civile nr. 380 din 25 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâtul, domiciliat în S - B nr.33 jud. P, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 29 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
C
GREFIER,
Red.
5ex. /18.11.2009
nr-- Judecătoria Sinaia
a- Tribunalul Prahova
,
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Președinte:Adriana Maria RaduJudecători:Adriana Maria Radu, Marilena Panait, Constanța
