Obligație de a face. Decizia 85/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 85/2009
Ședința publică de la 20 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Mărginean
JUDECĂTOR 2: Cristina Gheorghina Nagy Nicoară vicepreședinte
Judecător
Grefier
Pe rol se află pronunțarea asupra recursului declarat de către reclamanții - și -G împotriva deciziei civile nr.258/A din 27 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar cu nr.unic - având ca obiect obligația de a face, în contradictoriu cu pârâtele intimate, --.
Procedura este îndeplinită fără citarea părților.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din 13 februarie 2009, care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.1134/2008 pronunțată de Judecătoria Deva, s-a respins ca nefondată excepția invocată de pârâtele și -, privind lipsa calității de reprezentant a doamnei avocat a, pentru reclamantul
S-a admis excepția nulității cererii de chemare în judecată cu privire la reclamantul G și s-a anulat în consecință cererea de chemare în judecată cu privire la acesta.
S-a admis excepția privind lipsa calității procesuale pasive invocate de către pârâtele și -, și s-a respins în consecință acțiunea civilă formulată de reclamantul împotriva pârâtelor și -.
Pentru a hotărî astfel, referindu-se la probele administrate, prima instanță a reținut și motivat că:
1.Excepția lipsei calității de reprezentant a d-nei avocat a, pentru reclamantul G, a fost respinsă ca nefondată întrucât astfel cum rezultă din contractul de asistență judiciară nr.103/30.10.2007 acesta a fost împuternicită să îi reprezinte pe reclamanții G și.
2.Excepția nulității cererii de chemare în judecată cu privire la reclamantul Gaf ost apreciată ca neîntemeiată și a fost admisă ca atare, pentru următoarele motive:
Cererea de chemare în judecată a fost semnată doar de un singur reclamant. Comparând această semnătură cu cea de pe procura de la fila 47, instanța a constatat că aceste semnături aparțin reclamantului. Prin urmare, reclamantul G nu a semnat cererea de chemare în judecată, iar reprezentanta acestuia, av. a, nu a formulat nicio precizare de acțiune pe care să o semneze în calitate de reprezentantă convențională a acestuia.
3.Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârâtele și -, a fost de asemenea apreciată ca întemeiată și a fost admisă ca atare pentru următoarele motive:
Trebuie să existe o identitate între persoana pârâtului și cel obligat în raportul juridic dedus judecății.
În realitate titlul de proprietate nr.5896/35/17.08.1993 a fost elibera de către Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate H numitei, astfel că în lipsa unor dovezi din care să rezulte transmiterea posesiei acestui titlu către pârâte, instanța a apreciat că nu există nicio identitate între persoana pârâtelor și cel obligat în raportul juridic dedus judecății.
Mai mult, astfel cum rezultă din înscrisul de la fila 20, titlul de proprietate a cărui remitere se solicită a fost declarat pierdut, astfel că pârâtele se află în imposibilitate fizică de a preda acest titlu.
Nu s-au acordat cheltuieli de judecată, nefiind solicitate. reclamanții - și -G, cale de atac ce a fost recalificată apel (fila 18) și apel pârâtele și - în termen, motivate, legal timbrat apelul reclamanților (fila 11) și scutit de taxă apelul pârâtelor.
În apelul lor, astfel cum l-au precizat pe fond, reclamanții au solicitat în principal desființarea sentinței atacate cu trimitere spre rejudecare aceleiași instanțe, pentru a fi soluționată pe fond întrucât a fost soluționată greșit pe excepții.
În subsidiar, au solicitat schimbarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii.
În motivarea apelului lor, reclamanții au arătat că în mod greșit s-a admis excepția nulității cererii de chemare în judecată cu privire la reclamantul G întrucât împuternicirea avocațială îl privește și pe acesta, ea este formulată pentru asistare, redactare și reprezentare. În aceste condiții, la care se acordă și faptul că cei doi reclamanți se găsesc în solidar în susținerea cererii, nu poate fi acceptat motivul cu privire la nulitatea cererii de chemare în judecată.
Au mai arătat că au dovedit că posesorii titlului de proprietate în litigiu au fost chemați la Primăria municipiului D și la Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară D și au refuzat să-l dea, că modificările în CF le-au făcut numai aceștia, în baza originalului titlului de proprietate întrucât nu se admit copii, și deasemenea că au dovedit că ei nu au acces la acel titlu de proprietate deși sunt moștenitorii legali ai numitei.
În apelul lor, pârâtele și - au solicitat schimbarea parțială a sentinței atacate în sensul obligării reclamanților să le plătească cheltuieli de judecată de la instanța de fond în sumă de 1000 lei.
În motivarea apelului lor, pârâtele au arătat că în mod greșit s-a reținut în sentința atacată că ele au solicitat aceste cheltuieli și au depus la dosar și documentele justificative în acest sens, respectiv copii după cele două chitanțe de onorariu avocat.
Prin decizia civilă nr.258/A/2008 a Tribunalului Hunedoara, pronunțată în dosar nr.-, a fost admis apelul pârâtelor și -, schimbată în parte sentința atacată în sensul obligării reclamantului la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată către apelante. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței și a fost respins apelul reclamantelor.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut că din acțiunea introdusă la data de 31 iulie 2007, apare formulată de reclamanții - și -G, poartă o singură semnătură, pe care comparând-o cu semnăturile de pe procura de la fila 48 și de pe împuternicirea avocațială de la fila 45, rezultă că ea aparține reclamantului, care nu a avut mandat din partea fratelui său, G, să semneze acțiunea și în numele lui.
Chiar dacă pe împuternicirea avocațială scrie că avocat aaa vut delegație de asistare, redactare și reprezentare emisă la data de 30.10.2007, deci la trei luni după introducerea acțiunii, ea nu a formulat nicio precizare de acțiune pe care să o fi semnat în calitate de reprezentantă convențională a lui
Așa fiind, în mod corect prima instanță a admis excepția nulității cererii de chemare în judecată privind pe reclamantul
De asemenea, în mod corect s-a admis și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor, întrucât nu s-a dovedit că acestea dețin originalul titlului de proprietate în litigiu.
Fiind corect respinsă pe excepții acțiunea, nu se impune desființarea cu trimitere a sentinței pentru soluționarea ei pe fond, iar de schimbarea sentinței în sensul admiterii acțiunii nici nu poate fi vorba, câtă vreme cauza s-a soluționat pe excepții la fond.
Prin cererea de la fila 53 din dosarul primei instanțe pârâtele și - au solicitat respingerea acțiunii și obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1000 lei.
Aceste cheltuieli ce au fost dovedite cu chitanțele de la fila 66 nr.138/3.10.2007 și nr.190/2007, reprezentând onorarii avocațiale.
Prin urmare, în mod greșit prima instanță a reținut în considerentele sentinței atacate că nu s-au solicitat cheltuielile de judecată și nu a acordat aceste cheltuieli, deși fiind solicitate și dovedite ele trebuiau acordate în temeiul dispozițiilorart.274 cod procedură civilă.
Așa fiind, s-a admis ca fondat apelul pârâtelor în temeiul disp.art.296 cod procedură civilă, și a fost obligat reclamantul să le plătească 1000 lei cheltuieli de judecată la fond.
Totodată, fiind în culpă procesuală, reclamanții apelanți au fost obligați să plătească pârâtelor apelante suma de 400 lei cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariu de avocat.
Împotriva deciziei au declarat recurs reclamanții - și -G, criticând soluția instanței de apel pentru nelegalitățile prevăzute de art.304 pct.6-9 cod procedură civilă, solicitând admiterea recursului și modificarea hotărârii în sensul admiterii apelului și schimbarea sentinței în sensul admiterii acțiunii, deoarece deși cererea de chemare în judecată nu a fost semnată de ambii reclamanți, acțiunea a fost susținută de amândoi fie direct fie prin avocat.
- pârâtele au calitate procesuală pasivă, atât pârâta cât și soțul acesteia au semnat actele de întabulare și că ele au făcut demersuri pentru întabulare, nu aveau cunoștință că originalul titlului de proprietate se află în posesia pârâtelor și că în mod greșit instanțele au reținut că ar fi afirmat că titlul lor de proprietate este pierdut.
În fine, au susținut că în mod greșit au fost obligați la plata unor cheltuieli de judecată în fond, deși acestea nu au fost solicitate.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu în baza art.336 alin.2 cod procedură civilă, se constată că aceasta este nelegală.
Când a fost introdusă cererea de chemare în judecată, reclamanții și G la data de 31 iulie 2007, numai unul din reclamanți a semnat cererea de chemare în judecată, deși aceștia se aflau în coparticipare activă.
Prin sentința civilă atacată, s-a constatat nulitatea cererii de chemare în judecată a reclamantului G, cu motivarea că acesta nu a semnat cererea de chemare în judecată iar avocata acestuia nu a formulat nicio precizare de acțiune pe care să o semneze ea în locul acestuia.
Or, constatând lipsa semnăturii unuia dintre reclamanți, instanța avea obligația să dispună citarea acestuia la interogator, punându-i în vedere să semneze cererea de chemare în judecată (dacă înțelege să o însușească) în condițiile art.112cod procedură civilă și numai în caz de refuz putea să constate nulitatea cererii. Aceasta cu atât mai mult cu cât ambii reclamanți au angajat avocat pe parcursul procesului.
Nici instanța de apel nu a manifestat rol activ în acest sens, pronunțând o hotărâre nelegală atunci când a respins apelul reclamanților.
Față de aceste considerente, recursul se privește a fi neîntemeiat urmând ca în baza art.312 alin.1 și 5 cod procedură civilă să dispună casarea celor două hotărâri, cu trimitere la instanța de fond, pentru a se conforma celor de mai sus, fiind vorba de coparticipare activă.
Cu ocazia rejudecării, instanța de fond va analiza toate criticile și apărările părților formulate la fond, apel și recurs și va administra toate probele ce se impun, pertinente și utile, pentru a se pronunța o hotărâre legală și temeinică.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanții și G, împotriva Deciziei civile nr.258/A/27 oct.2008 a Tribunalului Hunedoara, pronunțată în dosar nr.-, și în consecință:
Casează decizia atacată și sentința civilă nr.1134/7 martie 2008 Judecătoriei Deva, pronunțată în dosar nr.-, și trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond - Judecătoria Deva.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20 Februarie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - - | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Dact.2ex/23.02.2009
Jud..
Jud.fond
Președinte:Daniela MărgineanJudecători:Daniela Mărginean, Cristina Gheorghina Nagy Nicoară
