Obligație de a face. Decizia 863/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.863/
Ședința publică din 10 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marioara Coinacel
JUDECĂTOR 2: Virginia Filipescu
JUDECĂTOR 3: Benone Fuică
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în cauza privind soluționarea recursului declarat de pârâta ADMINISTRAȚIA ZONEI LIBERE B, împotriva sentinței civile nr.455/27.06.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila, în litigiul de muncă intervenit în contradictoriu cu intimata ORGANIZAȚIA SINDICALĂ, având ca obiect "OBLIGAȚIA DE A FACE".
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 08.12.2008 care s-au consemnat în încheierea de ședință din aceeași zi când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea în cauză la data de 10.12.2008.
CURTEA
Asupra recursului înregistrat la Curtea de APEL GALAȚI - Secția Conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr-.
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Brăila sub nr-,președinte al organizației sindicale "- -" din cadrul Zonei Libere B, chemă în judecată RA Zona Liberă B pentru a fi obligată să respecte legislația sindicală și conducerea regiei să aplice această legislație.
Reclamantul susține că directorul regiei nu a respectat legislația sindicală față de organizația de sindicat" - -", deși i s-au făcut adrese în acest sens.
Ulterior, acțiunea a fost precizată, arătându-se că reclamantă este Organizația sindicală"- -" prin reprezentant,în calitate de președinte; iar obiectul cererii de chemare în judecată îl constitui obligarea pârâtei RA Zona Liberă B să acorde și să respecte următoarele drepturi ale organizației sindicale:
- să-i asigure spațiu de funcționare organizației conform art. 22 din Legea 54/2003;
- să invite pe reprezentantul organizației sindicale la ședințele Consiliului de Administrație în care se discută probleme profesionale,economice,social - culturale și sportive conform art. 30 alin.1 din Legea 54/2003;
- să furnizeze tuturor informațiile necesare pentru negocierea contractului colectiv de muncă, precum și pe cele privind constituirea și folosirea fondurilor destinate îmbunătățirii condițiilor la locul de muncă, protecția muncii, etc. conform art 32 alin.2 din Legea 54/2003;
- să comunice în scris organizației sindicale, în termen de 48 ore de la desfășurarea ședințelor, a hotărârilor Consiliului de Administrație, privitoare la problemele de interes profesional, etc. conform art 30 alin.3 din Legea 54/2003;
- să asigure dreptul organelor alese în conducerea organizației sindicale la reducerea programului de lucru cu 3-5 zile lunar pentru activități sindicale, fără afectarea drepturilor salariale, conform art. 35 alin.1 din Legea 54/2003 și să înregistreze acest drept în contractul colectiv de muncă;
- să asigure dreptul reprezentanților organizației sindicale de a participa la negocierea contractului colectiv de muncă conform art 14 lit.b din Legea 130/1996;
- să informeze și să consulte organizația sindicală în modalitatea prevăzută de art.5 din Legea 467/2006.
Pârâta, prin întâmpinare a cerut respingerea acțiunii în ambele formulări, întrucât toate drepturile sindicale pretinse au fost respectate și acordate.
În cauză s-au administrat probe cu acte și interogatoriu.
Prin sentința civilă nr.455/27.06.2008 Tribunalul Brăilaa admis în parte acțiunea restrânsă și precizată formulată de Organizația Sindicală "- -" B împotriva pârâtei Administrația Zonei Libere B și în consecință:
A fost obligată pârâta să asigure îndeplinirea următoarelor drepturi ale reclamantei:
- invitarea reprezentanților reclamantei la ședințele Consiliului de Administrație în care se discută probleme cu caracter profesional, economic, social,cultural și sportiv;
- furnizarea tuturor informațiilor necesare pentru negocierea contractului colectiv de muncă, precum și celor privind constituirea și folosirea fondurilor destinate îmbunătățirii condițiilor la locul de muncă și protecției muncii;
- comunicarea în scris către reclamantă, în termen de 48 de ore de la desfășurarea ședințelor, a hotărârilor Consiliului de Administrație privitoare la problemele de interes profesional;
- negocierea numărului de zile ce vor fi acordate organelor alese în conducerea reclamantei pentru activități sindicale, fără afectarea drepturilor salariale și înregistrarea acestui drept în contractul colectiv de muncă;
- informarea și consultarea reprezentanților reclamantei în modalitatea prevăzută de art.5 din Legea nr.467/2006.
A fost obligată pârâtă să plătească reclamantei 1500 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Organizația sindicală "- -" a fost înființată și funcționează legal în cadrul "Zona Liberă"
Din adresele aflate la filele 12,13,16,17 rezultă că reclamanta a făcut cunoscut pârâtei că a fost legal constituită și urmează să-și îndeplinească obligațiile ce le are față de membrii de sindicat, solicitând totodată respectarea acestor drepturi și de către regie.
Regia Autonomă Zona Liberă, la rândul său, a depus acte din care rezultă că organizația sindicală "- -" a participat la negocierea contractului colectiv de muncă, la ședințele Consiliului de Administrație în care s-au discutat probleme de interes pentru membrii de sindicat.
Nici una din aceste probleme însă nu au fost finalizate, fiind în continuare necesare negocierea sau informarea,după caz, între reprezentanții patronatului (regiei) și cei ai sindicatului.
La dosar s-a depus tot de către pârâtă decizia nr.795/18.03.2008 și adresele 1876/13.05.2008, 1860/12.05.2008 și 972/02.04.2008 prin care regia a luat măsura de a pune la dispoziția organizației sindicale "- -", în mod gratuit, un spațiu pentru desfășurarea de activități sindicale,invitând pe pârâtă să preia spațiu cu proces verbal de predare - primire.
La dosar nu s-a depus procesul verbal de predare -primire, fără a se dovedi motivul pentru care nu s-a efectuat preluarea.
Prin răspunsurile la interogatoriu, părțile și-au menținut pozițiile exprimate prin acțiune și respectiv întâmpinare.
Tribunalul, având în vedere dispozițiile Legii 54/2003 privind sindicatele, care consfințesc pe de o parte drepturile organizațiilor sindicale (art.27 și următ.), iar pe de altă parte obligația angajatorilor de a asigura îndeplinirea atribuțiilor și respectarea drepturilor organizațiilor sindicale ( art.30) constatat că acțiunea reclamantei este fondată numai în parte.
Astfel, deși nu au preluat spațiul pus la dispoziție de pârâtă, instanța considerat că angajatorul și-a îndeplinit obligația legală.
Susținerile reclamantei conform cărora spațiul nu este corespunzător, nu au fost primite, întrucât legea nu stabilește criterii concrete în acest sens.
Tribunalul constatat că reclamanta a renunțat la capătul de cerere privind asigurarea participării reprezentanților organizației sindicale la negocierea contractului colectiv de muncă (art. 14 lit.b din Lega 130/1996), întrucât el a fost acordat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta,Administrația Zonei considerând-o nelegală și netemeinică.
În motivarea recursului se arată că prima instanță nu a observat că față de actele depuse la dosar, capetele de cerere referitoare la obligarea pârâtei la invitarea reprezentanților reclamantului la ședințele Consiliului de Administrație în care se discută probleme cu caracter profesional economic, social, cultural, sportiv și furnizarea tuturor informațiilor necesare pentru negocierea contractului colectiv de muncă, precum și cele privind constituirea și folosirea fondurilor destinate îmbunătățirii condițiilor la locul de muncă și protecției muncii, erau lipsite de obiect.
De asemenea, prima instanță nu a ținut seama că intimatul - reclamant nu a făcut dovada faptului că salariaților regiei nu li s-a adus la cunoștință de către conducere situația economico - financiară, ori de câte ori s-a impus această informare.
În drept a invocat disp.art.3041Cod procedură civilă.
În concluzie, a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Prin întâmpinarea depusă la dosar intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică pentru următoarele considerente:
Obligațiile stabilite de instanța de fond în sarcina regiei parate-recurente deriva din lege si nu au fost respectate sau asigurate, după caz, de către aceasta. Astfel intentat acțiune în obligația de a face împotriva paratei-recurente încă din anul 2007 pentru ca parata nu înțelegea sa-si îndeplinească obligațiile legale, deși, așa cum au dovedit cu actele depuse de acesta la dosarul cauzei, in repetate rânduri, cu diverse adrese, i-am transmis acesteia ca sunt constituiți ca organizație sindicala(singura organizație sindicala reprezentativa din cadrul regiei recurente) și că regia are față de organizația lor sindicala o serie de obligații legale, pe care aceasta nu si le-a îndeplinit sau refuza sistematic să și le îndeplinească întocmai prevederilor legale.
Deși a recunoscut prin răspunsul la interogatoriu că are obligațiile la care a făcut referire în acțiunea acestuia, astfel cum ea fusese precizata, parata-recurenta a încercat să inducă instanței ideea că obligațiile ce-i reveneau au fost sau au început sa fie respectate si ca astfel acțiunea ar fi rămas fără obiect.
În acest sens a depus la dosar o decizie privind acordarea spațiului pentru desfășurarea activității sindicale, dar care spațiu s-a dovedit a nu corespunde exigentelor legale(art. 22(3) din Legea 54/2003). Cu toate acestea instanța a considerat ca parata și-a îndeplinit aceasta obligație legala. Spațiul nu le-a fost predat nici pana in prezent si nici nu a fost adecvat cerințelor legale. Totuși, nu au mai atacat cu recurs sentința. De asemenea parata a depus la dosar o serie de acte care par a atesta ca și-a îndeplinit obligația de a-i invita la negocierea contractului colectiv de munca. Este adevărat ca au achiesat la aceasta susținere, din buna credință, considerând că, chiar daca în condiții vitrege (a se înțelege inadecvate din punct de vedere legal și numai la insistențele lor), totuși se negociase în cea mai mare parte contractul colectiv de munca. Contractul colectiv de munca nu a fost, însă, negociat definitiv nici până în prezent, motivul rezidând în nesoluționarea, nici pana la aceasta data, a obiecțiunilor lor pertinente, inserate în adresa nr. 1030/7.04.2008 aflată la dosarul de fond.
Cu paranteza din paragraful de mai sus in evidență, deși nu face obiectul recursului, modul cum înțelege regia recurenta sa-si îndeplinească obligațiile.
Cu privire la motivele de recurs formulate, arată ca ele sunt nefondate, din următoarele motive:
a) cu privire la invitarea reprezentanților organizației sindicale la ședințele Consiliului de Administrație în care se discuta problemele cu caracter profesional, economic, social, cultural si sportiv.
Recurenta a încercat să demonstreze că această sarcina la care a fost obligata prin sentința recurată ar fi fost fără obiect, din moment ce a dovedit, cu procesele verbale ale atașate în copie, că la datele de 20.12.2007, 31.01.2008, 13.02.2008 si 24.03.2008 au fost invitați la aceste ședințe. Numai că aceste dovezi nu sunt concludente și nici reale. La aceste ședințe recurenta a participat din inițiativa lor, impunând practic prezenta acestora la ședințe, deci nu au fost invitați conform legii. Pe de alta parte au existat și o serie întreaga de ședințe ale la care nu au participat, nefiind anunțați, cel puțin, astfel că nu au avut cunoștință de desfășurarea acestora. Pentru a dovedi aceste aspecte, a solicitat ca recurenta să fie obligată a prezenta instanței de recurs originalul registrului ședințelor și originalul eventualelor invitații adresate lor conform legii.
Deci această obligație legală nu a fost îndeplinită de recurenta-pârâtă potrivit exigențelor legale, ci doar datorită insistențelor lor și doar în parte. recurenta nu a înțeles că obligațiile ce-i revin în acest sens din lege trebuie să și le îndeplinească cu bună credință și efectiv, nu doar pentru a dovedi instanței "conformarea" sa dispozițiilor legale.
b) cu privire la furnizarea informațiilor necesare negocierii contractului colectiv de munca, precum și a celor privind constituirea și folosirea fondurilor destinate îmbunătățirii condițiilor de muncă și de protecția muncii.
În cererea de recurs formulată recurenta motivează că și-a îndeplinit această obligație prin prezentarea organigramei reprezentantului sindicatului lor, fapt ce implica rămânerea fără obiect a acestei obligații. Dar, informațiile la care se referă legea sunt dintr-o gamă mult mai mare și cu implicații asupra tuturor aspectelor economice, profesionale, a condițiilor de munca și a siguranței în muncă a salariaților regiei, deci nu se reduc la o simpla organigrama. De altfel, se poate observa ca negocierile(rezultă din toate procesele verbale de negocieri depuse la dosarul cauzei și pe care se sprijină critica recurentei) s-au desfășurat fără a fi puse la dispoziția sindicatului (reprezentativ) toate informațiile pe care le prevede legea. În plus informațiile trebuie furnizate nu numai cu ocazia negocierii contractului colectiv de munca ci și ori de câte ori se adoptă hotărâri care privesc constituirea de fonduri destinate îmbunătățirii condițiilor de munca și de protecție a muncii și îndeosebi și atunci când se analizează modul de folosire al acestora. Nu s-au depus nici un fel de dovezi în acest sens, pentru că practic nici nu s-au furnizat informațiile respective.
In plus regia recurenta are și obligația instituita prin art. 95 din contractul colectiv de muncă, obligație pe care nu și-a îndeplinit-o, de a furniza trimestrial indicatorii economico-financiari ai acesteia și modul de realizare al acestora.
c) negocierea numărului de zile ce vor fi acordate organelor alese în conducerea organizației sindicale pentru activități sindicale, fără afectarea drepturilor salariale și înregistrarea acestui drept în contractul colectiv de muncă.
Recurenta încearcă să demonstreze că și această obligație a fost îndeplinita, dar că se datorează culpei lor nepunerea în practica a negocierii. Total fals. Pe de o parte, recurenta a avut o atitudine total contrara acordării acestui drept, pontând absent pe reprezentantul organizației lor ori de cate ori acesta a desfășurat, în limita numărului de zile prevăzut de lege, activități sindicale. Această cauza formează, de altfel, obiectul unui dosar cu nr-, aflat de asemenea pe rolul Curții de APEL GALAȚI. Pe de altă parte, reglementarea în contractul de munca "nefinalizat" a acestui drept contravine legii și pune organizația sindicală într-un raport de dependenta și subordonare față de administrația regiei recurente.
Legea instituie obligația angajatorilor, necondiționată de nici un fel de restricții s-au condiționări impuse sindicatelor, de a acorda un număr de zile libere reprezentanților aleși în conducerea sindicatelor, pentru a fi afectate activității sindicale, fără ca acestea să la diminuarea drepturilor salariale. Ori, administrația regiei a impus, prin modul de formulare a dispozițiilor art. 96(2) din contractul colectiv de munca, ca sindicatul sa comunice regiei, cu cel puțin 3 zile înainte de începutul lunii, perioada din luna când se vor desfășura activități sindicale. Aceasta susținere a făcut-o și în concluziile din fața instanței de fond care a judecat dosarul nr-, menționat mai sus, ba mai mult a precizat că reprezentantul sindicatului trebuie să depună un raport cu ce activități sindicale a desfășurat, fapt aberant care pune într-un raport indiscutabil de subordonare față de regie a activității sindicale. Că reprezentantul sindicatului își desfășoară mai eficient sau mai puțin eficient activitatea, la timpul și în condițiile prielnice sau ce activități anume desfășoară, intră în competența de analiza a organizației sindicale. Regia nu poate impune decât să se respecte numărul de zile negociat și nimic mai mult. Activitatea sindicală este vie, imprevizibila din timp de cele mai multe ori, reprezentanții sindicatelor putând fi la rândul lor convocați de sindicatul pe ramura sau de uniunea sindicală la diverse activități intepestiv și condiționarea anunțării cu o luna înainte a programului activității sindicale, face imposibila participarea reprezentantului la diversele activități sindicale.
Pentru acest motiv sindicatul a făcut obiecțiuni la semnarea contractului colectiv de munca care nu au fost soluționate nici până în prezent de către administrația regiei, pentru a se reglementa în conformitate cu legea, în contractul colectiv de munca, dreptul reprezentanților acestuia la zile libere. Nesoluționarea nu le este lor imputabilă. In tot acest timp, de fapt din 2006 și pana în prezent, dreptul la zile libere pentru desfășurarea de activități sindicale nu a fost acordat, ci dimpotrivă reprezentantul sindicatului a fost sancționat cu diminuarea salariului aferent numărului de zile legal afectate activității sindicale. O dovada în acest sens o constituie și pontarea în perioada 28 - 30 mai 2008 ca absent nemotivat a președintelui organizației sindicale ce a participat la o convocare la B, conform adresei nr. 94 din 27.05.2008. Mai mult acesta a și fost convocat în vederea cercetării disciplinare pentru acest motiv.
Deci, iată modul cum se "respectă" și se "acordă" drepturile sindicale de către recurentă.
d) informarea și consultarea reprezentanților reclamantei în modalitatea prevăzută de art. 5 din Legea nr. 476/2006
Deși prin cererea de recurs recurenta solicită să se modifice sentința în sensul anularii acestei obligații, nu aduce nici un fel de argumente în favoarea cererii sale sau de critici ale sentinței sub acest aspect, deci nu-și motivează cererea de recurs, urmând să fie respinsă ca atare.
Totuși, precizează că aceasta obligație nu este îndeplinita, sub nici o formă, nici în prezent. De aceea prin adresa nr. 54 din 04.06.2008 au cerut recurentei să le comunice rezultatele financiar-contabile pe trimestrul I 2008 și o analiză comparativă cu prevederile. Cu toate acestea nu i s-au comunicat datele, nici atunci, nici ulterior, deși s-au adresat și B cu adresa nr. 60/26.05.2008.
De menționat că nu s-a solicitat prin cererea de recurs și anularea obligației de comunicare în scris, în termen de 48 de ore de la desfășurarea ședințelor CA privitoare la problemele de interes profesional, a hotărârilor acestuia.
Analizând hotărârea recurată atât prin prisma criticilor formulate de recurentă, cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, în conf.cu disp.art.3041Cod procedură civilă,Curtea apreciază că recursul este fondat din următoarele considerente:
Instanța de fond nu a stabilit concret obiectul dedus judecății.
Obiectul acțiunii, așa cum a fost indicat de către reclamantul-intimat este obligarea pârâtei să respecte disp.Legii 54/2003 art.14 lit.b din Legea 130/1996 și art.5 din Legea 467/2006, acest aspect rezultând din petitul cererii de chemare în judecată.
Prin obiectul cererii, în sensul disp.art.112 pct.3 Cod procedură civilă se înțelege tocmai ceea ce se solicită de reclamant prin actul de învestire ale instanței adică: plata unei sume de bani; constatarea inexistenței unui drept, recunoașterea unei stări de fapt, etc.
Determinarea obiectului cererii de chemare în judecată prezintă un interes teoretic și practic,sub multiple aspecte:în acest fel pârâtul este pus chiar de la început în situația de a cunoaște pretențiile adversarului și de a se putea apăra, obiectul este un element necesar al dispozitivului hotărârii,cunoașterea obiectului cererii de chemare în judecată este necesară și pentru corecta soluționare a unor excepții de procedură.
În speță, reclamantul a indicat generic obiectul acțiunii,și anume,pârâta să respecte dispozițiile legale în materia sindicatelor, obligație care nu trebuie dispusă prin hotărâre judecătorească fiind o obligație constituțională.
De asemenea, Codul d e procedură civilă dă posibilitatea instanței atunci când este cazul să îi pună în vedere reclamantului să precizeze concret obiectul acțiunii (art.132 Cod procedură civilă) și, cu atât mai mult, disp.art.129 al.2 Cod procedură civilă prevăd că judecătorul va pune în vedere părților drepturile și obligațiile ce le revin în calitatea lor din proces.
Ori, din încheierile de ședință din dosar rezultă că instanța nu a manifestat rol activ și nu a pus în vedere reclamantului să-și îndeplinească obligațiile ce i-ar fi revenit.
Astfel,reclamantul nu arătat concret datele când nu a fost invitat de a participa la ședințele Consiliului de Administrație în care se discută probleme cu caracter profesional, economic, social, cultural și sportiv, nu precizat care hotărâri ale Consiliului de Administrație privitoare la problemele de interes profesional nu au fost comunicate organizațiile sindicale în termen de 48 de ore de la data desfășurării ședinței și, de asemenea nu a arătat concret în ce constă nerespectarea de către pârâtă a prev. art.5 din Legea 467/2006 privind stabilirea cadrului general de informare și consultare a angajaților.
În recurs,pârâta recurentă a evidențiat faptul că reprezentantul reclamantului a fost invitat și chiar a participat la ședințele Consiliului de Administrație în datele de 20.12.2007,31.01.2008,13.02.2008 și 24.03.2008 depunând la dosar proces verbal încheiat în cadrul ședințelor.
De asemenea, pârâta recurentă a mai precizat că negocierile colective nu s-au putut finaliza datorită faptului că reprezentantul Organizației Sindicale,- - a semnat cu obiecțiuni contractul transmis acestuia cu adresa de înaintare nr.1030/7.04.2008.
Dar, instanța de control judiciar nu poate verifica legalitatea hotărârii pronunțate de prima instanță sub aspectul criticilor formulate de recurentă deoarece așa cum rezultă din dispozitivul sentinței civile nr.455/27.06.2008 instanța obligat-o pe pârâtă să asigure îndeplinirea unor drepturi prev.de Legea 54/2003 și Legea 467/2006.
Aspectele menționate mai sus duc la concluzia că prima instanță nu a stabilit concret obiectul acțiunii civile a reclamantului ceea ce echivalează cu nesoluționarea fondului.
În consecință, în temeiul disp.art.304 pct.9 Cod procedură civilă raportat la prev.art.312 al.3 Cod procedură civilă se va admite recursul declarat de pârâta ADMINISTRAȚIA ZONEI LIBERE
Se va casa sentința civilă nr.455/27.06.2008 a Tribunalului Brăila și se va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
În rejudecare, instanța de fond va cere reclamantului să precizeze clar obiectul acțiunii civile, eventual să arate concret în ce constă nerespectarea legii de către pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta ADMINISTRAȚIA ZONEI LIBERE B, cu sediul în B,-, jud.B împotriva sentinței civile nr.455/27.06.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
Casează sentința civilă nr.455/27.06.2008 a Tribunalului Brăila și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 10 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
dec.jud./09.01.2009
Tehnored./2 ex./ 13 Ianuarie 2009
Fond:-
Asistenți jud.-
Președinte:Marioara CoinacelJudecători:Marioara Coinacel, Virginia Filipescu, Benone Fuică
