Obligație de a face. Decizia 870/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECIZIA NR.870
Ședința publică din data de 2 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Aurelia Popa
JUDECĂTORI: Aurelia Popa, Iolanda Mioara Grecu Violeta
- -
Grefier - escu
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâții și, ambii domiciliați în V de M,-, -.12,.A, parter,.2, jud.P, împotriva deciziei civile nr.362 din 17 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu intimatul reclamant, domiciliat în V de M,-, -.12,.A,.2,.5, jud.P și intimata intervenientă ASOCIAȚIA DE proprietari -.2, cod poștal -, jud.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții pârâți asistată de avocat din cadrul Baroului P, reprezentat de același avocat, intimatul reclamant reprezentat de avocat din cadrul Baroului P, lipsind intimata intervenientă Asociația de Proprietari -.12 V de
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței că recursul este netimbrat.
Avocat pentru recurenții pârâți depune la dosar taxa judiciară de timbru în sumă de 8,00 lei, potrivit chitanței nr.-/25.10.2007 și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, ce s-au anulat la dosar.
De asemenea, depune la dosar un înscris din care rezultă că intimatul reclamant nu are calitatea de administrator pentru Asociația de Proprietari a blocului 12.
Părțile, având cuvântul prin apărători, arată că nu mai au alte cereri de formulat în cauză.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în susținerea și dezbaterea recursului.
Avocat, având cuvântul pentru recurenții pârâți, susține oral motivele de recurs, arătând în esență că în mod greșit s-a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, având în vedere că acesta a formulat cererea de chemare în judecată în nume propriu, iar natura juridică a cauzei o constituie împrejurarea că spațiul pretins ocupat de pârâți se află în coproprietate forțată, dar și dispozițiile art.30 lit.d din Legea 230/2007.
Cu privire la cererea de intervenție accesorie în interesul reclamantului, formulată de către Asociația de Proprietari -.12, arată că trebuie să urmeze aceeași soartă, având în vedere că această asociație a fost înființată pe parcursul soluționării procesului și nu a fost formulată în interes propriu ci în interesul reclamantului, aceasta reprezentând de fapt numai o apărare în favoarea sa.
În legătură cu raportul de expertiză constructor - extrajudiciară, ce fost depus la dosarul cauzei, solicită a se observa că nu a fost contestată de către reclamant și intervenientă, iar din acest raport de expertiză rezultă că, pretinsa construcție edificată este în realitate o ușă de lemn, montată care nu periclitează cu nimic funcționarea blocului și a spațiilor comune, iar motivarea că prin menținerea acestei uși se obturează accesul proprietarilor la subsolul tehnic este artificială și.
Solicită admiterea recursului, modificarea ambelor hotărâri, admiterea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului și respingerea acțiunii ca fiind formulată de o persoană ce nu are calitate procesuală. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Avocat, având cuvântul pentru intimatul reclamant solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea celor două hotărâri pronunțate în cauză, ca fiind legale și temeinice.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, consideră că în mod corect aceasta fost respinsă ca neîntemeiată, având în vedere că în speță este aplicabilă regula unanimității, în sensul că, acțiunea trebuia formulată de către toți proprietarii și nu doar de unul singur.
Totodată, arată că art.11 din Regulamentul cadru anexă la.114/1996 republicată, lege aplicabilă la momentul nașterii raportului juridic, prevede că raporturile de coproprietate vor fi reglementate potrivit dispozițiilor dreptului comun.
Mai mult, arată că dispozițiile art.18 din.230/2007 reglementează că faptul că proprietarii sau reprezentantul legal al acestora pot solicita instanței să hotărascămăsurile pentru folosirea normală a clădirii, precum și plata daunelor.
Cu privire la cererea de intervenție formulată de Asociația de Proprietari, arată că aceasta a fost constituită cu respectarea dispozițiilor legale, iar la această cerere s-a anexat procesul verbal din 02.10.2007 prin care proprietarii, membrii ai asociației au fost de acord cu formularea cererii de intervenție accesorie în interesul reclamantului.
Pe fondul cauzei, în legătură cu raportul de expertiză extrajudiciar, arată că nu poate avea valoarea unei probe judiciare și nu poate fi luat în considerare, deoarece părțile nu au fost convocate la efectuarea raportului de expertiză și a fost întocmit în mod tendențios de către expert, astfel încât concluziile expertului sunt neîntemeiate.
Mai mult, arată că în speță nu există un contract de închiriere sau de folosință încheiat de vechea Asociație de Proprietari, pentru recurenți.
Solicită respingerea recursului ca nefondat, cu obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la nr. 263/331 din 5 februarie 2007 reclamantul, a chemat în judecată pe pârâții și, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună obligarea pârâților la demolarea construcției edificate cu materiale proprii și fără autorizație în incinta imobilului bloc de locuințe, la parter, pe spațiul comun ce deservea accesul în beci al tuturor locatarilor, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că în cursul anului 2006, pârâții, care sunt proprietarii apartamentului nr.2 situat la parterul blocului 12 au edificat o încăpere cu destinația "antreu - acces în apartament", în spațiul comun al imobilului, îngrădind în acest fel, accesul celorlalți locatari, atât în camera comună de sub casa scărilor, cât și în beciul comun, încăperea construită făcând parte integrantă din apartamentul lor, iar pentru a pătrunde în camerele menționate trebuie să ceară aprobarea acestora.
A sustinut că, deși Primăria orasului V de M, în urma sesizării și intervenției Inspectoratului de Stat în Construcții i-a amendat pe pârâți, menționând că lucrările edificate de aceștia au fost făcute fără autorizație de construire, în frauda Legii 50/1991, pârâții nici până în prezent nu au înțeles să respecte prevederile legale și drepturile celorlalți locatari.
La data de 30 mai 2007, pârâții au formulat întâmpinare (fila 26-27) prin care au invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului întrucât acțiunea trebuia formulată de toți coproprietarii și nu de unul singur.
Totodată, a arătat că, în anul 2005 au convenit verbal cu vecinii lor, mai puțin cu reclamantul, să le permită efectuarea unei extinderi, respectiv închiderea cu ușă a unei părți din holul de la parterul blocului de sub scara de acces, înțelegându-se cu aceștia, ca accesul în beciul tehnic să aibă loc ori când este nevoie.
Au menționat că, după începerea și aproape de finalizarea construcțiilor, datorită presiunilor exercitate de reclamant asupra celorlalți proprietari ai apartamentelor din bloc, aceștia i-au impus în acordul formulat în scris, retragerea ușii de acces cu cca.50- 60 cm. față de lungimea inițială, lucru pe care l-au și făcut însă, reclamantul fiind nemulțumit a continuat cu presiunile asupra vecinilor, astfel că la data de 7 martie 2006 în ședința asociației, locatarii apartamentelor 4, 6, 7 își modifică acordul dat inițial, în sensul că această extindere devine condiționată de accesul în beciul blocului, iar locatarii apartamentelor 3 și 5 sunt de acord cu retragerea totală.
Au apreciat că, față de înțelegerea inițială materializată prin avizul din 16 decembrie 2005, aceasta are natura juridică a unei convenții prin care le-a fost dat spre folosință spațiul comun ce include și accesul în beciul tehnic al blocului, conform art. 969 cod civil, iar în ceea ce privește efectuarea lucrărilor noi sunt constructori de bună credință, respectând prev. art.11 alin. 1 din OG85/2001 coroborat cu art.18 alin.5 pct. d din aprobate prin nr.HG 1386/2003.
În ședința publică din 3 octombrie 2007 (fila 33) intervenienta Asociația de Proprietari -.12, cu sediul în orasul V de M, prin reprezentantul său legal a depus la dosar cererea de intervenție accesorie - în interesul reclamantului.
În motivarea cererii de intervenție, intervenienta a arătat că pârâții prin extinderea construită au îngrădit accesul celorlalți coproprietari, atât în camera pentru cărucioare (conform proiectului blocului), cât și beciul comun, că exitinderea a fost efectuată fără autorizație de construcție și fără acordul coproprietarilor, încălcându-se dreptul de proprietate a celorlalți coindivizari.
Pârâții, la data de 28 noiembrie 2007 au formulat întâmpinare la cererea de intervenție, prin care au arătat că au efectuat extinderea din fața apartamentului lor, că intervenienta nu exista juridic, ci făcea parte din altă asociație, că a luat ființă în timpul acestui proces, iar președintele acesteia este reclamantul.
După punerea în discuție a părților, în sedința publică din 28 noiembrie 2007, instanța s-a pronunțat asupra excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului, invocată de pârâți prin întâmpinare, în sensul respingerii acesteia și a încuviințat în principiu cererea de intervenție în interesul reclamantului formulată de Asociația de Proprietari -.12 V de
La solicitarea părților, în cauză s-a administrat proba cu înscrisuri și interogatoriul reclamantului.
Prin sentința civilă nr.411/2008, Judecătoria Vălenii d Muntea admis acțiunea formulată de reclamantul, împotriva pârâților și, a admis cererea de intervenție în interesul reclamantului formulată de Asociația de Proprietari -.12 cu sediul în V de M, str. -, nr.2, reprezentată de și în consecință; a obligat pe pârâți să demoleze lucrările de construcție edificată în spațiul comun de acces la parterul blocului 12, str. - nr.2, V de M, jud. P (în golul de acces - casa scării) și a obligat pe pârâți la 419,3 lei cheltuieli de judecată către reclamant, reținând următoarele considerente:
Proprietarii apartamentelor situate în blocul 12,. A, situat în V de M,- s-au constituit în asociația de proprietari nr.6, până la data de 26 octombrie 2007 când și-au constituit asociatia de proprietari -.12, așa cum rezultă din procesul verbal încheiat la 26 octombrie 2007 (fila 47) și adresa nr.1 din 10 ianuarie 2008 (fila 41).
Reclamantul este proprietarul apartamentului nr.5, iar pârâții ai apartamentului nr. 2 din același bloc - 12.
Ca urmare a sesizării formulată de proprietarii apartamentelor nr. 3, 4, 5, 7, 8, înregistrată la nr. 2308/10 mai 2006 (fila 4) la Inspectoratul de Stat în Constructii - Inspectoratul Teritorial în Construcții P, acesta a efectuat verificări și a constatat că pârâtii au recompartimentat cu ușă de lemn golul de acces - casa scării parter, lucrări ce au inclus și accesul la subsolul tehnic al blocului, efectuate fără autorizație de construire, astfel că Primăria orașului V de M le-a aplicat pârâtilor sancțiunea amenzii contravenționale de 1000 RON, prin procesul verbal nr.3/19 iunie 2006 și a dispus intrarea în legalitate a acestora, așa cum rezultă din adresa nr. 1602/2006 (fila 10).
Or, față de măsura dispusă, pârâții nu au dovedit autorizarea lucrărilor efectuate de către unitatea administrativă abilitată.
Din cererile înregistrate la Primăria orașului V de M la nr. 20008 din 2 martie 2006 și la nr. 5/3 martie 2006 la Asociația de Proprietari nr. 6, -.1-12 V de M (fila 2-3) rezultă că numai proprietarul apartamentului nr. 1 și-a exprimat acordul cu privire la efectuarea extinerii executată de către pârâti, iar proprietarii apartamentelor 6, 7 au condiționat executarea acestor lucrări, astfel că proprietarii direct afectați ai apartamentelor 3, 4, 5 au menționat în mod expres că nu își exprimă acordul în acest sens.
Prin extinderea efectuată - recompartimentarea cu ușă de lemn a spațiului de acces sub casa scării, la parter - blocând accesul la subsolul tehnic al blocului unde se află conductele de apă și canalizare, conform adresei nr.7/2007 (fila 29) și nr.1602/2006 (fila 10), pârâtii nu au respectat prevederile art.64 din Legea 114/1996, întrucât la schimbarea spațiului cu altă destinație situat în clădirile colective, respectiv holul blocului - folosință comună - nu au avut avizul favorabil al proprietarilor cu care se învecinează, pe plan orizontal si vertical, spațiului supus schimbării.
Totodată, față de data edificării acestei extinderi, erau aplicabile și dispozițiile art.11-12 din HG85/2001, (ulterior abrogată prin Legea 230/2007) care impuneau acordul proprietarilor direct afectați la încheierea contractului de închiriere sau de folosință a spațiilor aflate în proprietatea comună a proprietarilor, pârâții neîncheind un asemenea contract cu asociația de proprietari - neexistând dovezi în acest sens.
De asemenea, modificările constructive și utilizarea în alte scopuri a unor părți sau elemente de construcție ale clădirii se puteau face numai pe baza hotărârii adunării generale a proprietarilor, cu acordul proprietarilor direct afectați și pe baza unui proiect tehnic întocmit de instituțiile de specialitate, verificat de expert autorizat, precum și cu autorizația pentru executare de lucrări eliberată în condițiile Legii 50/1991, condiții neîndeplinite de către pârâți.
În raport de cele ce preced, de textele de lege menționate și art.1975 cod civil, instanța a admis acțiunea, precum și cererea de intervenție în interesul reclamantului și a obligat pe pârâți să demoleze lucrările de construcție edificate în spațiul comun de acces, la parterul 12.
Ca urmare, în temeiul disp.art.274 cod procedură civilă a obligat pe pârâți la 419,3 lei cheltuieli de judecată către reclamant, reprezentând onorariul avocațial - conform chitanței fila 73 - taxa judiciară de timbru și timbru judiciar (fila 11).
Împotriva hotărârii mai sus menționate au formulat apel pârâții, criticând-o ca netemeinică și nelegală.
În primul rând, unul din motivele de apel l-a constituit lipsa calității procesuale active a reclamantului, întrucât spațiul la care se referea se afla în coproprietate forțată.
În ceea ce privește cererea de intervenție în interesul reclamantului formulată de Asociația de Proprietari, a mai arătat apelanta, aceasta a fost înființată pe parcursul derulării litigiului la Judecătoria Vălenii d Munte, astfel încât urmează a se verifica calitatea de reprezentant a reclamantului, a acesteia.
Pe fondul litigiului s-a criticat faptul că instanța nu a avut în vedere concluziile raportului de expertiză ce a fost depus la dosarul cauzei, care deși era un raport de expertiză extrajudiciar nu a fost contestat de către reclamant.
În ceea ce privește acordul dat familiei cu privire la montarea ușii, se observă că vechea Asociație de Proprietari și-a dat acceptul, de altfel și la alte apartamente din bloc, fiind montate astfel de uși pe spații similare.
După examinarea hotărârii atacate prin prisma motivelor de apel formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale incidente în speță, Tribunalul Prahova prin decizia civilă nr.362 din 17 iunie 2008, a respins ca nefondat apelul declarat de parații și, împotriva sentinței civile nr.411/20.02.2008 pronunțată de Judecătoria Vălenii d Munte în contradictoriu cu reclamantul, intervenienta Asociatia De Proprietari - 12-V de M, fiind obligați apelantii, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 300 lei către intimatul reclamant, reținând următoarele considerente:
Referitor la motivul de apel ce vizează lipsa calității procesual active a reclamantului instanța a reținut că, potrivit art.18 din Legea nr.230/2007 "în cazurile în care în clădirile de locuințe unul dintre proprietari sau chiriași împiedică, cu bună-știință și sub orice formă, folosirea normală a clădirii de locuit, creând prejudicii celorlalți proprietari ori chiriași, după caz, proprietarii sau reprezentantul legal al acestora pot solicita instanței să hotărască măsurile pentru folosirea normală a clădirii, precum și plata daunelor." La art. 19 se prevede că "în cazul spațiilor, respectiv al apartamentelor cu mai mult de un proprietar, raporturile de coproprietate vor fi reglementate potrivit dreptului comun."
Insă, conform dreptului comun, actele juridice de conservare și administrare pot fi făcute chiar și numai de unul sau de o parte din coproprietari.
Acțiunea formulată de către reclamant are caracterul unui asemenea act astfel încât, putea fi formulată și de un singur coproprietar.
Art.30 lit.d invocat de către pârâți, se referă la atribuțiile ce îi revin comitetului executiv în privința reglementării modului de folosință, întreținere, reparare și modificare a părților din proprietatea comună.
Referitor la cererea de intervenție în interesul reclamantului, la dosarul cauzei sunt acte din care rezultă faptul că în iulie 2007 s-a înființat Asociația de Proprietari - 12, iar președintele acesteia a fost desemnat reclamantul. Obiectul cauzei nu îl constituie verficarea legalității a constituirii asociației de proprietari.
La dosarul cauzei, s-a depus și procesul verbal din 02.10.2007 prin care proprietarii, membrii ai asociației de proprietari au fost de acord cu formularea cererii de intervenție accesorie în interesul reclamantului.
In ceea ce privește raportul de expertiză extrajudiciar, instanța în mod corect nu l-a avut în vedere, atât timp cât la efectuarea acestuia nu au fost convocate părțile din prezentul litigiu, neavând valoarea unei probe judiciare.
Față de aceste considerente, în temeiul disp.art.296 cod pr.civila, tribunalul a respins apelul declarat ca nefondat.
Împotriva deciziei civile susmenționate au declarat recurs pârâții și, criticând-o pentru nelegalitate, arătând în esență că ambele instanțe au pronunțat o hotărâri ce cuprind motive contradictorii și străine de natura pricinii, interpretând și aplicând greșit dispozițiile legale incidente și fără a da eficiență juridică concretă probatoriilor administrate, motivând diferit și contradictoriu respingerea excepției lipsei calității procesual active reclamantului.
În primul rând, invocă excepția lipsei calității procesual active a reclamantului, având în vedere că acesta în nume propriu a formulat cererea de chemare în judecată, în contradictoriu cu pârâții apelanți și, solicitând obligarea acestora la demolarea "construcției" edificate în incinta blocului de locuințe la parte, pe spațiul comun al proprietarilor acestui imobil.
Arată recurenții pârâți că, față de natura juridică a cererii de chemare în judecată, împrejurarea că spațiul pretins ocupat se află în stare de coproprietate forțată, dar și dispozițiile Legii 230/6.07.2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Asociațiilor de proprietari (respectiv dispoz. art.30 lit.d, care reglementează atribuțiile ce se referă la folosirea, întreținerea, repararea, înlocuirea și modificarea părților proprietății comune), excepția lipsei calității procesuale active invocate, este întemeiată.
De asemenea, recurenții susțin că, greșit instanța de apel nu are în vedere faptul că ne aflăm în situația unei coproprietăți forțate asupra părților și dotărilor comune din clădirile cu mai multe apartamente de locuit, situație juridică ce impunea promovarea prezentei acțiuni judecătorești numai în urma Hotărârii Adunării Generale a proprietarilor, cu acordul proprietarilor direct afectați.
Or, din verificarea documentelor aflate la dosarul cauzei rezultă că, inițial recurenții au avut acceptul vechii asociații de proprietari, motiv pentru care au și efectuat această lucrare, ulterior reclamantul, formulând în nume propriu prezenta acțiune judecătorească.
Pe de altă parte, chiar dacă ar fi aplicabile regulile din dreptul comun ce privesc coproprietatea, acestea trebuie coroborate cu dispozițiile legii speciale, Legea 230/2007, care cuprinde reglementări clare cu privire la această situație.
În ce privește cererea de intervenție în interesul reclamantului, formulată de Asociația de proprietari -.12, urmează a se verifica calitatea de reprezentant a acestei nou înființate asociații care este tot reclamantul, având în vedere că această asociație de proprietari a fost înființată pe parcursul soluționării procesului la Judecătoria Vălenii d Munte, fără respectarea dispozițiilor legale aplicabile și după invocarea excepției lipsei calității procesuală activă a reclamantului.
Pe de altă parte, Președintele acestei Asociații de proprietari nou înființate este tot reclamantul, așa cum s-a arătat în precedent, așa încât acesta are, atât calitatea de reclamant, cât și calitatea de intervenient, fiind președintele Asociației de proprietari și reprezentantul legal al acesteia.
De asemenea, din punct de vedere procedural, cererea de intervenție în interesul reclamantului este numai o apărare în favoarea acestuia, urmând a se observa că această Asociație de proprietari nu a formulat o cerere de intervenție în interes propriu, astfel că, având în vedere împrejurarea că reclamantul nu are calitate procesuală activă, cererea de intervenție accesorie urmează a fi respinsă.
Ultimul motiv de recurs formulat de pârâți se referă la faptul că, instanțele nu au avut în vedere concluziile raportului de expertiză constructor ", care deși este un raport de expertiză extrajudiciar, nu a fost contestat de către reclamant și intervenientă.
În acest mod arată că, din concluziile expertizei, dar și planșele fotografice depuse la dosar rezultă că pretinsa construcție edificată este în realitate o ușă de lemn montată care nu periclitează cu nimic funcționarea blocului și a spațiilor comune, ci dimpotrivă conduce la o mai bună igienizare, față de faptul că în acest spațiu, de la intrarea în apartamentul pârâților, erau depozitate gunoaie, iar pe de altă parte, curenții de aer produși din cauza ușii de la intrare în bloc, fiind deschisă tot timpul, producea pierderi mari de căldură.
Mai arată recurenții, potrivit aceluiași raport de expertiză, că blocul 12 nu are subsol tehnic, ci un mic canal tehnic în care sunt poziționate conducte de apă și canalizare, celelalte conducte de apă caldă și încălzire, fiind anulate din anul 1992 de când blocul nu mai are încălzire centrală.
Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei la data de 23 septembrie 2008 intimatul reclamant a solicitat respingerea recursului formulat de recurenții și, ca nefondat și menținerea hotărârilor anterioare, ca legale, întrucât, atât instanța de fond, cât și instanța de apel au interpretat și aplicat în mod corect dispozițiile legale incidente în cauză.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate, cât și raportat la actele și lucrările dosarului și textele legale incidente în cauză, Curtea de Apel constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
În ceea ce privește primul motiv de recurs, referitor la excepția lipsei calității procesual active a reclamantului, în sensul că acesta nu putea solicita în nume propriu obligarea pârâților la demolarea construcției edificate pe spațiul comun al proprietarilor blocului de locuințe în discuție, instanța constată că, potrivit art.18 din Legea 230/6.07.2007 privind înființartea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, "în cazurile în care, în clădirile de locuință, unul dintre proprietari sau chiriași împiedică cu bună știință și sub orice formă folosirea normală a clădirii de locuit, creând prejudicii celorlalți proprietari ori chiriași, după caz proprietarii sau reprezentantul legal al acestora pot solicita instanței să hotărască măsurile pentru folosirea normală a clădirii, precum și plata daunelor".
Ca atare, legea conferă calitate procesuală activă oricărei persoane, proprietar al unuia dintre apartamentele condominiului, de a acționa în judecată persoanele care împiedică folosirea normală a spațiilor comune, inclusiv în modalitatea edificării unor construcții pe spațiul comun al blocului, care restrâng, în acest fel, dreptul de folosință asupra bunurilor aflate în coproprietate forțată.
Față de aceste aspecte, susținerile recurenților, în sensul că se impunea promovarea acțiunii de către Asociația de Proprietari în urma hotărârii Adunării Generale, nu sunt relevante câtă vreme legea specială conferă posibilitatea de a acționa în instanță, în nume propriu, oricărui proprietar.
Referitor la cel de-al doilea motiv de recurs, privind cererea de intervenție în interesul reclamantului formulată de către Asociația de Proprietari -.12, instanța apreciază că aceasta este o persoană juridică caracterizată prin existența unor organe de conducere, iar faptul că are, atât calitatea de reclamant persoană fizică, cât și calitatea de reprezentant al persoanei juridice Asociația de proprietari -.12, nu poate conduce la concluzia inadmisibilității cererii de intervenție, câtă vreme cele două calități nu se pot confunda.
Raportat la împrejurarea că instanța de recurs apreciat că reclamantul are calitate procesual activă în cauză, urmează a fi respinse și susținerile recurenților, în sensul că cererea de intervenție în interesul reclamantului ar trebui respinsă, fiind numai o apărare în favoarea acestuia, întrucât asociația de proprietari nu a formulat o cerere de intervenție în interes propriu, pentru considerentele mai sus expuse.
Criticile referitoare la modalitate de înființare a Asociației de Proprietari -.12 fără respectarea dispozițiilor legale, pe parcursul soluționării procesului și după invocarea excepției lipsei calității procesual active a reclamantului, precum și calitatea de reprezentant a acestuia, nu pot fi reținute de instanța de recurs, câtă vreme acestea nu au făcut obiectul prezentei judecăți, iar din actele depuse la dosarul instanței de fond (filele 41-51) rezultă prezumția de legalitate a înființării Asociației de Proprietari -.12, precum și a faptului că reprezentantul acesteia este în calitate de administrator.
Și cel de-al treilea motiv de recurs, referitor la aprecierea raportului de expertiză constructor întocmit de inginer, urmează a fi respins, întrucât chiar dacă pretinsa construcție este în realitate o ușă din lemn, blocul 12 nu are subsol tehnic, ci doar canal tehnic de mici dimensiuni ce nu este vizitabil, decât de persoanele autorizate, din actele și lucrările dosarului a rezultat că prin montarea acestei uși pârâții au închis o parte din spațiile comune ale blocului și chiar și în cazul acestui subsol tehnic este necesară permiterea accesului persoanelor autorizate în cazul eventualelor defecțiuni la conductele ce deservesc blocul.
În aceste condiții, potrivit art.11 din Ordonanța nr.85/30.08.2001 privind organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, în vigoare la data edificării acestei construcții, închirierea sau folosirea de către persoanele fizice ori juridice a spațiilor aflate în proprietatea comună se face numai prin contract de închiriere sau de folosință
semnat din partea asociației de proprietari de către președinte, pe baza hotărârii adunării generale a proprietarilor, cu acordul proprietarilor direct afectați.
În speța de față, deși pârâții au depus la dosarul cauzei o cerere prin care solicitau închiderea cu ușă a unei părți din holul de la parterul blocului, avizată de către Asociația de Proprietari -.1 - 12 de la acea dată, nu au putut face dovada existenței unui contract de folosință sau de închiriere asupra spațiului proprietate comună pe care îl foloseau în exclusivitate ca urmare efectuării acestei intervenții.
Totodată, conform art.12 din Ordonanța nr.25/2001, modificările constructive și utilizarea în alte scopuri a unor părți sau elemente de construcție ale clădirii se pot efectua numai pe baza hotărârii Adunării Generale a proprietarilor, cu acordul proprietarilor direct afectați și după caz, pe baza unui proiect tehnic întocmit de instituții de specialitate, verificat de către un expert autorizat, precum și cu autorizație pentru executare de lucrări eliberată în condițiile legii.
Din adresa nr.1602/2006 emisă de Inspectoratul de Stat în Construcții P rezultă însă că, lucrările de recompartimentare cu ușă de lemn a holului de acces, casa scării parter ce au inclus și accesul la subsolul tehnic al blocului, au fost efectuate de pârâți fără autorizație de construire, motiv pentru care aceștia au fost sancționați contravențional prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr.3/2006, dispunându-se intrarea în legalitate.
Față de aspectele mai sus arătate, urmează a se constata că în speță niciunul dintre motivele de recurs invocate nu sunt fondate, câtă vreme instanțele anterioare au pronunțat hotărâri în concordanță cu legile în vigoare, raportat la situația de fapt reținută în baza probelor administrate la dosarul cauzei.
Pe cale de consecință, în baza dispozițiilor art.312 alin.1 cod pr.civilă Curtea de Apel va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză și făcând aplicarea dispozițiilor art.274 cod pr.civilă vor fi obligați recurenții la plata sumei de 450 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, respectiv onorariul de apărător către intimat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâții și, ambii domiciliați în V de M,-, -.12,.A, parter,.2, jud.P, împotriva deciziei civile nr.362 din 17 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu intimatul reclamant, domiciliat în V de M,-, -.12,.A,.2,.5, jud.P și intimata intervenientă ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI -.2, cod poștal -, jud.
Obligă recurenții pârâți la 450 lei cheltuieli de judecată către intimatul reclamant, reprezentând onorariul de avocat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 octombrie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Aurelia Popa, Iolanda Mioara Grecu Violeta
- - - - - -
Grefier,
escu
Operator date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Red.Dact./CC
2.ex.24.10.2008
apel - Tr.
apel
-
fond- Jud.V de
fond.
Președinte:Aurelia PopaJudecători:Aurelia Popa, Iolanda Mioara Grecu Violeta
