Obligație de a face. Decizia 888/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-.
DECIZIA NR.888
Ședința publică din data de 7 oct. 2008.
PREȘEDINTE: Elisabeta Gherasim
JUDECĂTOR 2: Eliza Marin
JUDECĂTOR 3: Rodica Duboșaru
Grefier - - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul, domiciliat în P,-, județ P, împotriva deciziei civile nr. 113 din 27 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Prahova, și a sentinței civile nr. 1420/15 febr. 2007 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu pârâta, domiciliată în P,-, județ
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 30 sept. 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta.
Curtea, având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului a amânat pronunțarea la 7 oct. 2008, când a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrata la Judecătoria Ploiești sub nr. 13406/ 24.10.2005 reclamantul a chemat in judecata pe parata Di solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să se dispună obligarea paratei de a participa pecuniar cu din contravaloarea reparațiilor ce vor fi efectuate la acoperișul imobilului situat in P, str. - -, nr.16, cu cheltuielilor de judecata:
In motivarea cererii reclamantul a arătat ca este proprietarul unui imobil situat in P,-, imobil ce are acoperișul comun cu proprietatea paratei care se afla la parterul aceleiași clădiri.
arătat reclamantul ca în repetate rânduri s- adresat paratei in sensul de a rezolva problema acoperișului, acesta fiind foarte degradat si necesitând reparații, parata refuzând sa suporte din costul reparațiilor.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a precizat ca încă din anul 2000 propus reclamantului repararea acoperișului insa acesta a refuzat arătând totodată ca este de acord sa suporte valoarea reparațiilor acoperișului pentru cota sa de proprietate.
Pârâta a mai arătat că acțiunea este inadmisibilă atât în raport de modalitatea în care fost formulată cât și în raport de clauzele actului de proprietate inițial respectiv ale actului de vanzare- cumparare nr. 01.07.1948 care prevede ca pârata stăpânește partea de a imobilului pe care trebuia să și repare solicitând totodată pe cale de cerere reconventionala obligarea reclamantului să îi permita să efectueze lucrările de reparații la acoperișul construcție menționate - partea estica conform actului de vanzare- cumparare din 01 iunie 1948 si accesul la pod prin scara de serviciu.
Ulterior reclamantul și-a precizat cererea în sensul că solicita obligarea pâratei să efectueze lucrări de reparații la acoperișul comun al imobilului în cota ce i se cuvine conform actelor de la dosar pe care o apreciază ca fiind de completându-se totodată cererea in sensul ca solicita sa fie abilitat a efectua aceste lucrări pe cheltuiala paratei, în caz de refuz.
La același termen pârata și-a completat cererea reconventională aratând că solicită totodată să se constate că la partea estică acoperișului imobilului care- revine, reclamantul efectuat o modificare (extindere ) față de planul inițial, să se precizeze care este dimensiunea modificarii care îi profita reclamantului prin construirea camerei atât ca suprafata cât și ca procent și să fie obligat reclamantul ca în situatie reparației acoperișului în partea estică să achite diferența pentru partea de acoperiș modificată.
Prin sentinta civila nr.1420/2007, Judecatoria Ploieștia admis în parte actiunea precizata si completata, in sensul ca a dispus obligarea paratei sa efectueze lucrarile de reparatii la acoperisul comun imobilului, in cota de 45% ce i se cuvine, respectiv partea estica detinuta - conform concluziilor raportului de expertiza tehnica constructii intocmit de expert tehnic
De asemenea instanța a admis in parte cererea reconventionala completata, in sensul ca a obligat reclamantul sa-i permita pârâtei sa efectueze lucrarile de reparatii la acoperisul imobilului - partea estica, precum si sa-i permita accesul la pod pe scara de serviciu, in vederea efectuarii lucrarilor de reparatii necesare mentionate, respingându-se in rest actiunea si cererea reconventionala ca neintemeiate.
Pentru a hotara astfel, instanta a retinut ca apartamentul de la etajul imobilului, reprezentand din etajul cladirii, apartine reclamantului în calitate de mostenitor testamentar al defunctului, conform certificatului de mostenitor nr.1876/1986.
În cuprinsul actului de vânzare-cumpărare întocmit la 1 iulie 1948, transcris sub 8399/1948, prin care apartamentul de la parterul imobilului in litigiu a fost dobândit de antecesorul paratei, se arata compunerea acestuia, precizându-se totodată ca "tot de apartamentul de jos tine si Ja dinspre est a podului casei, acesta fiind impartit printr-un paravan de scânduri in doua parți egale, intrarea la pod este prin scara de serviciu a apartamentului de sus, la aceasta scara având drepturi absolut egale cu apartamentul de sus"- aparținând in prezent reclamantului, iar "reparațiile eventuale de care va avea nevoie acoperișul clădirii privesc fiecare proprietar al jumatatii respective din podul casei".
Totodată, actul menționat precizează situarea imobilului in P,-, fost nr.5, purtând pe verso mențiunea ca la 12.11.1980 imobilul avea ca adresa-, redevenita ulterior,-.
Pe de altă parte, expertul constructor G, desemnat în cauză, a arătat că suprafața acoperișului în partea vestică peste podul proprietatea reclamantului, acoperișul casei scării principale și casa scării de serviciu este de 165 mp, reprezentând 55% din suprafața totală a acoperișului- față de suprafața acoperisșului pe partea estică peste podul proprietatea pârâtei, care este de numai 135 mp, reprezentând 45% din suprafața totală- diferența menționată rezultând dintr-o modificare făcută de reclamant la camera de serviciu, față de planul inițial al etajului imobilului- procentajul suprafeței de acoperiș deținută de fiecare din tre părți având astfel relevanță numai în privința cotei în care acestea trebuie să suporte partea corespunzătoare de reparații la acoperiș.
Întrucât in cauza, instanța a probat existenta unor deteriorări la acoperișul imobilului si necesitatea remedierii acestora, corespunzător parții de acoperiș deținute de fiecare dintre parți - care nu corespunde parților"absolut egale" menționate in actul inițial al antecesorilor parților, avand in vedere totodată ca s-a probat refuzul reclamantului de a permite paratei accesul pentru reparațiile necesare la partea sa de acoperiș, aceasta efectuând de altfel deja reparații capitale la imobil, inclusiv vopsirea fațadei, s-a admis în parte acțiunea precizată și completată.
Împotriva sentinței mai sus menționate au declarat apel atât reclamantul, cat si parata.
Prin apelul declarat de reclamant se critică soluția primei instanțe întrucât, deși se admite acțiunea si vorbește de obligarea paratei la efectuarea de reparații, nu precizează in nici un fel ce varianta a expertizei o dispune, astfel incit in prezent nu se cunoaște daca intenția instanței a fost sa dispună înlocuirea acoperișului in totalitate sau nu.
În ceea ce privește apelul formulat de către parata se arata ca prin cererea reconvenționala, a solicitat obligarea reclamantului sa-i permită efectuarea lucrărilor de reparații la acoperișul construcției din P,- - partea estica conform actului de vânzare-cumpărare din 1 iulie 1948, accesul la pod prin scara de serviciu si constatarea cotei parti de proprietate din acoperiș pentru fiecare proprietar.
A mai arătat pârata că instanța a greșit când a admis in parte acțiunea reclamantului deoarece acesta nu a cerut obligarea acesteia la o cota de 45 % așa cum a stabilit prin hotărâre.
Întrucât reclamantul in realitate dorește altceva, acțiunea referindu-se de fapt la obligarea paratei la plata de din contravaloarea reparațiilor viitoare, acțiunea acestuia este inadmisibila.
A mai precizat pârata că nu este de acord cu obligarea sa la înlocuirea totala a acoperișului așa cum cere apelantul-reclamant, întrucât contractele constituie legea parților, fiind indubitabil ca partile sunt ținute de voința acestora in sensul suportării cheltuielilor, fiecare pentru partea sa si nu in devalmasie.
Prin decizia civilă nr.113/27 febr.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, s-a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul-reclamant, și intimata-pârâtă, împotriva sentinței civile nr. 1420/15.02.2007, pronunțată de Judecătoria Ploiești
A admis apelul declarat de apelanta pârată, impotriva aceleiasi sentinte:
A schimbat în parte sentinta atacată în sensul ca respins actiunea principala formulata și precizata de reclamant ca fiind neintemeiată.
A admis în totalitate cererea reconvențională formulată de apelanta pârată în sensul ca a obligat intimatul să-i permită să efectueze lucrări de reparații la partea estică a construcției din P,- conform actului de vanzare- cumparare din data de 01.07.1948.
S-a constatat că apelantului reclamant îi revine obligația de a contribui în cota de 55%, iar apelantei parate de 45% la repararea acoperisului conform cotei parti din dreptul de proprietate al acestora.
A mai fost obligat apelantul reclamant la 861,13 lei cheltuieli de judecata fond si 604,15 lei cheltuieli de judecata din apel catre apelanta- parata.
Pentru a pronunțat această decizie, tribunalul a reținut următoarele:
În ceea ce privește apelul formulat de către reclamant:
Critica acestuia in sensul ca instanța nu a precizat în nici un fel ce variantă a expertizei o dispune, astfel încât in prezent nu se cunoaște daca intenția instanței a fost sa dispună înlocuirea acoperișului in totalitate sau nu este neavenita, întrucât așa cum a rezultat din probatoriul efectuat la fond, acoperișul prezintă unele degradări, dar ca nu justifica inlocuirea in totalitate a acestuia.
Astfel, martorii audiați in cauza au arătat ca, in prezent, acoperișul imobilului prezintă degradări, datorita faptului ca ultima reparație capitala a imobilului s-a făcut de către parata in anul 2000, mai puțin insa la acoperiș, deoarece familia reclamantului nu a permis paratei accesul pentru reparații.
De asemenea, expertul desemnat, a întocmit pe baza opțiunilor exprimate de parti, doua variante pentru repararea acoperișului imobilului, precizând totodată ca accesul in pod se face prin scara de serviciu deținuta in proprietate de reclamant si ca pentru repararea parții estice, ce revine pârâtei, se impune accesul prin partea de construcție a reclamantului, respectiv prin podul deținut de acesta.
In mod corect însa, instanța nu a omologat o varianta în ceea ce privește cheltuielile de reparare a acoperișului, fata de faptul ca, parata nu se opune efectuării acestora,culpa fiind a reclamantului care nu-i permite accesul astfel ca cererea formulata de reclamant in sensul obligării paratei la plata cheltuielilor privind reparația acoperișului apare ca neîntemeiata.
In ceea ce priveste apelul formulat de pârată, tribunalul a reținut că, prin cererea reconvențională, aceasta s-a solicitat obligarea reclamantului sa-i permita efectuarea lucrarilor de reparatii la acoperisul constructiei din P - partea estica, conform actului de vanzre cumparare din 1 iulie 1948 și accesul la pod prin scara de serviciu, iar în completarea acesteia, să se constate modificarea făcută de reclamant la partea estică a imobilului, dimensiunea modificării care îi profită reclamantului și obligarea reclamantului ca în situația reparației acoperisului in partea estica sa-i achite diferenta pentru partea de acoperis modificata.
Expertul constructor G, desemnat în cauză, a aratat că suprafața acoperișului în partea vestică peste podul proprietatea reclamantului, inclusiv acoperișul casei scării principale și casei scării de serviciu este de 165 mp, reprezantând 55 % din suprafața totală a acoperișului - față de suprafața acoperisului pe partea estică peste podul proprietatea pârâtei, care este de numai 135 mp, reprezantand 45 % din suprafața totală, diferența mentionață rezultând dintr-o modificare făcută de reclamant la camera de serviciu, față de planul inițial al etajului imobilului - procentajul suprafeței de acoperiș deținuta de fiecare dintre părți având astfel relevanță numai în privința cotei în care acestea trebuie să suporte partea corespunzatoare de reparații la acoperiș.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul, criticând-o sub aspectul nelegalității ei, invocând dispozițiile art. 304 pct. 6-9 Cod procedură civilă.
În motivarea cererii, recurentul arată că prin admiterea apelului pârâtei și respingerea apelului său, instanța aacordat mai mult decât s-a cerut și s-a creat recurentului în propria cale de atac o situație mai grea.
Astfel, acesta precizează că nici intimata nu a solicitat respingerea acțiunii, deoarece la fond a arătat că este de acord cu reparația, dar nu în cota solicitată de reclamant.
Mai arată recurentul că față de solicitările pârâtei, trebuia să rămână irevocabilă sentința.
Un alt motiv de recurs este acela că, nu s-a stabilit c/val. lucrărilor necesare reparării acoperișului și obligarea pârâtei să respecte c/val. acestor lucrări, iar problema culpei putea influența doar cel de al doilea capăt de cerere al reclamantei.
În final, acesta invederează că există probleme privind amploarea reparațiilor, cotele ce trebuiesc suportate de fiecare parte și c/val. lucrărilor în discuție, solicitând admiterea recursului, pe motiv că instanța de apel a interpretat greșit actul dedus judecății, acordând ceea ce nu s-a cerut.
Intimata a depus la rândul său întâmpinare solicitând respingerea recursului și arătând că motivele respective sunt confuze.
Aceasta arată că a precizat de la început că acțiunea este inadmisibilă, reparațiile urmând să fie suportate de fiecare proprietar conform părții sale, instanța de apel făcând o corectă interpretare a actului dedus judecății.
Curtea,analizând actele lucrările dosarului,motivele de recurs și dispozițiile legale în materie, urmează să admită recursul pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Potrivit art. 296 Cod procedură civilă, apelantului nu i se poate crea în propria cale de atac o situație mai grea dec ât cea din hotărârea atacată. În cazul de față, la fond acestuia i s-a admis în parte acțiunea precizată și completată, iar în apel i s-a respins acțiunea ca fiind neîntemeiată.
Prin urmare, recurentului i s-a creat în propria cale de atac o situație mai grea decât la fond, ceea ce potrivit dispozițiilor procedurale de mai sus nu este legal.
Pe de altă parte, instanța de apel a interpretat greșit actul juridic dedus judecății.
Astfel, în cauză se pune problema reparării unui acoperiș cămin al imobilului situat în P,str. - -, nr. 16, județul P pentru care părțile nu se înțeleg în problema cotei ce revine fiecăruia, accesului la acoperiș și contravalorii reparațiilor.
Cum bine a reținut prima instanță, pârâta urmează să efectueze lucrările de reparații la acoperișul casei în cotă de 45%, respectiv partea estică deținută conform actelor de proprietate și concluziilor raportului de expertiză tehnică construcții, întocmit de expert tehnic
De asemenea, prima instanță a dispus în mod legal ca reclamantul să-i permită pârâtei să efectueze lucrările respective, în partea estică și accesul la pod pe scara de serviciu.
Ca atare, instanța de fond a stabilit corect necesitatea efectuării de reparații la acoperișul cămin, cota fiecăruia și modalitatea de acces spre acoperiș.
Problema materialelor, aam anoperei și implicit a c/val. reparațiilor este o problemă care se rezolvă ulterior cu constructorul respectiv, în funcție de solicitările părților și oferta, instanța neputând impune un preț anume unui potențial constructor.
În concluzie, instanța de fond a interpretat corect situația de fapt și de drept dedusă judecății ( art. 1075 Cod civil) stabilind corect raporturile dintre părți.
Așa fiind, Curtea văzând și dispozițiile art. 312(1)(2)(3), art. 304 pct. 8,9 Cod procedură civilă, va admite recursul, va modifica în tot decizia și va menține dispozițiile sentinței.
Va lua act că recurentul nu solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de reclamantul, domiciliat în P,-, județ P, împotriva deciziei civile nr. 113 din 27 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâta, domiciliată în P,-, județ
Modifică în tot decizia și menține dispozițiile sentinței civile nr. 1420/15 febr. 2007 pronunțată de Judecătoria Ploiești.
Ia act că recurentul-reclamant nu solicită cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 7 oct. 2008.
Președinte, Judecători,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red./
Tehnored./grefier
3 ex./21 oct. 2008.
13406/2005- Judecătoria Ploiești
-
a-- Tribunalul Prahova
,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Elisabeta GherasimJudecători:Elisabeta Gherasim, Eliza Marin, Rodica Duboșaru
