Obligație de a face. Decizia 967/2009. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

- SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ -

Dosar nr-

Complet II recurs

DECIZIA CIVILĂ NR 967/R/2009

Ședința publică din 20 mai 2009

PREȘEDINTE: Doina Măduța JUDECĂTOR 2: Dana Cigan

JUDECĂTOR 3: Aurelia Lenuța

Judecător - -

Grefier

Pe rol, soluționarea cererii de revizuire formulată de revizuienții, ambii cu domiciliul O-, județul în contradictoriu cu intimații -B, -, -, toți cu domiciliul în O-/C județul B împotriva deciziei civile nr. 1843/R din 18 decembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Oradea.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că părțile prezente în ședința publică din 13 mai 2009 au pus concluzii asupra recursului consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când în vederea deliberării s-a amânat pronunțarea la data de 20 mai 2009, după care:

CURTEA DE APEL

DELIBRÂND:

Asupra cererii de revizuire de față, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 1843/R din 18 decembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Oradeas -a admis ca fondat recursul civil introdus de recurenții pârâți -B, -, - în contradictoriu cu intimații reclamanți, împotriva deciziei civile nr. 159/A/2008 din 04 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care a modifict-o, a admis apelul și a schimbat în parte sentința civilă nr. 4831 din 04 iulie 2007 pronunțată de Judecătoria Oradea, în sensul că:

A admis în parte acțiunea reconvențională formulată pârâții-reclamanți reconvenționali -B, -, --.

A obligat reclamanții-pârâți reconvenționali la plata de despăgubiri în sumă de 368 lei lunar în favoarea pârâților-reclamanți reconvenționali -B, respectiv în sumă de 248 lei lunar față de pârâții-reclamanți reconvenționali -, --, începând cu 27 octombrie 2002 până la rămânerea irevocabilă a hotărârii și pentru viitor.

Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței.

Din considerentele deciziei se reține că alificarea ca legală a servituții de trecere nu împiedică constituirea unei astfel de servituți pe cale convențională, adică prin titlu. Această posibilitate rezultă din dispozițiile articolului 620 Cod civil, care prevăd că proprietarii pot stabili pe proprietățile lor, sau în folosul proprietarilor lor, orice servitute vor găsi de cuviință, câtă vreme nu le impune proprietarul fondului aservit obligația unui fapt personal și cât timp aceste servituți nu sunt contrare ordinii publice.

Valabilitatea unei astfel de convenții nu este condiționată de caracterul de loc înfundat al fondului dominant, voința părților fiind guvernată de principiul libertății contractuale.

Sub acest aspect, chiar dacă nu există o imposibilitate absolută de acces a reclamanților la drumul public, servitutea este justificată de împrejurarea că accesul pe str. - - peste imobilul proprietatea acestora este dificil de realizat datorită frontului stradal îngust și amplasamentului în a terenului.

Faptul că părțile nu au materializat calea de acces prin actul încheiat între ele, nu este de natură să atragă nevalabilitatea acestuia, după cum faptul materializării căii de acces nu înseamnă că proprietarii fondului dominant sunt îndrituiți să folosească în întregime fondul aservit.

În schimb, recursul pârâților-reclamanți reconvenționali este fondat sub aspectul despăgubirilor civile solicitate.

Astfel, servitutea de trecere nu este gratuită, prin instituirea ei proprietarul fondului aservit fiind prejudiciat prin îngrădirea exercitării depline a atributelor dreptului de proprietate.

Împotriva deciziei intimații și au formulat o cerere de revizuire întemeiată pe prevederile art. 322 pct. 2 cod procedură civilă.

În motivarea cererii lor, revizuienții precizează că instanța a acordat mai mult decât s-a cerut stabilind obligația de plată a despăgubirilor cu începere de la 27 octombrie 2002 până la rămânerea irevocabilă a hotărârii și pentru viitor, cu toate că o astfel de cerere nu a fost formulată.

Prin reprezentantul lor, intimații au solicitat respingerea cererii de revizuire.

Analizând actele și lucrările de la dosar, instanța reține că prin cererea reconvențională formulată la 3 februarie 2006 pârâții intimați au solicitat ca în măsura în care s-ar stabili un drept de servitute în favoarea reclamanților aceștia să fie obligați la plata unor despăgubiri bănești ca urmare a pagubelor produse prin asigurarea dreptului lor de trecere pe terenul ce le aparține, așa cum acestea vor fi stabilite în baza probelor ce vor fi administrate.

În aceste condiții este evident că dreptul la despăgubiri se naște din momentul stabilirii servituții, moment care corespunde cu rămânerea irevocabilă a hotărârii judecătorești.

Pe parcursul procesului reclamanții nu și-au precizat acțiunea,în fata judecătoriei și a tribunalului cererea în despăgubiri,așa cum a fost formulată, fiind respinsă cu motivare că la încheierea contractului de vânzare-cumpărare între părți la stabilirea prețului s-a avut în vedere și dezmembrământul constituit, în contract lipsind doar individualizarea porțiunii pe care trecerea urma să se facă.

Așa fiind, prin stabilirea cuantumului despăgubirilor de către instanța de recurs începând cu 27 octombrie 2002,adică cu 3 ani anterior formulării acțiunii, deși nu s-a stabilit că servitutea ar fi fost exercitată până în acel moment- de altfel chiar în fața instanței de revizuire s-a pus problema imposibilității exercitării ei datorita culpei intimaților - curtea de apel a acordat mai mult decât s-a cerut, fiind incidente prevederile art. 322 pct 2 cod procedură civilă

Pentru motivele precizate, instanța va admite cererea și în temeiul art. 327 cod procedură civilă va schimba în parte hotărârea atacată potrivit dispozitivului prezentei hotărâri.

În măsura în care, în continuare, servitutea nu va putea fi exercitată revizuienții vor putea formula contestație la executare sau vor putea cere instanței să ia act că renunță la acest drept pentru a nu mai fi obligați să achite despăgubirile la care au fost obligați, la fel cum vor avea deschisă calea executării silite și o acțiune prin care vor putea solicita despăgubiri în cazul în care intimații, în continuare, se opun executării servituții stabilite prin decizia atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

ADMITE cererea de revizuire formulată de revizuienții, ambii cu domiciliul O-, județul în contradictoriu cu intimații -B, -, -, toți cu domiciliul în O-/C județul B împotriva deciziei civile nr. 1843/R din 18 decembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, pe care o schimbă în parte în sensul că:

STABILEȘTE obligația de plată a despăgubirilor în sarcina revizuienților cu începere de la 18 decembrie 2008, în viitor.

ÎNLĂTURĂ obligarea la despăgubiri pe perioada 27 octombrie 2002- 17 decembrie 2008.

MENȚINE restul dispozițiilor deciziei atacate.

DISPUNE restituirea cauțiunii în sumă de 500 lei consemnată de CEC Bank- Sucursala O pe numele revizuientului; recipisa nr. -/1 din 2 aprilie 2009 ( seria - nr. -).

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 20 mai 2009.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

- - - - - -

Red dcz

4.06.2009

Jud recurs R,

Dact IC

2ex/9.06.2009

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

- SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ -

Dosar nr-

Complet II recurs

ÎNCHEIERE

Ședința publică din 13 mai 2009

Președinte:- -- judecător

Judecător - -

Judecător - -

Grefier

Pe rol, soluționarea cererii de revizuire formulată de revizuienții, ambii cu domiciliul O-, județul în contradictoriu cu intimații -B, -, -, toți cu domiciliul în O-/C județul B împotriva deciziei civile nr. 1843/R din 18 decembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Oradea.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă

-av.,în reprezentarea revizuienților( - prezent) în baza împuternicirii avocațiale nr. 78 din 25 martie 2009 emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual

-av.,în reprezentarea intimaților, în baza împuternicirii avocațiale 13 mai 2009 emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că prezenta cerere de revizuire este legal timbrată, după care:

Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra cererii de revizuire.

Reprezentantul revizuienților solicită admiterea cererii, schimbarea în întregime a hotărârii atacate în sensul respingerii recursului și menținerii hotărârilor de apel și de fond ca temeinice și legale, fără cheltuieli de judecată.

În motivare arată că instanța a acordat mai mult decât s-a cerut stabilind obligația de plată a despăgubirilor cu începere de la 27 octombrie 2002 până la rămânerea irevocabilă a hotărârii și pentru viitor, cu toate că o astfel de cerere nu a fost formulată.

Reprezentantul intimaților solicită respingerea cererii de revizuire, fără cheltuieli de judecată.

CURTEA DE APEL

Pentru a da posibilitate părților de a depune concluzii scrise și în vederea deliberării,

DISPUNE:

Amână pronunțarea la data de20 mai 2009, cam. 39, ora 9.00

Pentru când părțile au termen în cunoștință.

Dată în ședința publică din 13 mai 2009.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

- - - - - -

Președinte:Doina Măduța
Judecători:Doina Măduța, Dana Cigan, Aurelia Lenuța

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 967/2009. Curtea de Apel Oradea