Ordonanță președințială. Speță. Decizia 168/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU
CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
ȘI DE CONFLICTE DE MUNCĂ
ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.168/ DOSAR NR-
Ședința publică din 18 februarie 2009
PREȘEDINTE- - - JUDECĂTOR 1: Dorina Rizea
- - - JUDECĂTOR 2: Mihail Lohănel
- - - JUDECĂTOR 3: Roxana Maria
- grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta S. împotriva hotărârii nr.2/CC pronunțată de Tribunalul Covasna la data de 27 ianuarie 2009 în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 17 februarie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie și când instanța, în vederea deliberării, în temeiul dispozițiilor art.581 alin.3 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea la data de 18 februarie 2009.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr.2/CC/2009 a Tribunalului Brașovs -a respins ca inadmisibilă cererea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții MUNICIPIUL G PRIN PRIMAR și PRIMARUL MUNICIPIULUI G, având ca obiect emiterea unei ordonanțe președințiale prin care să se dispună sistarea oricărui act de executare silită începută de părți.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
În ce privește urgența cererii reclamantei, instanța a reținut inexistența acestei condiții, nefiind indicate și dovedite de reclamantă care sunt demersurile silite întreprinse de pârâți cu efecte păgubitoare asupra societății.
Adevărat că prin adresa nr.48915 din 9.12.2008 (fila 28-29), Primăria mun. G - compartimentul Patrimoniu a somat reclamanta să evacueze, în termen de 15 zile imobilul ocupat urmare a rezilierii de drept a contractului de concesiune nr-, în caz contrar se va proceda la executare silită.
Condiția "urgenței" presupune prevenirea unei pagube care nu s-ar putea repara în viitor. Reclamanta nu a precizat în ce constă eventual prejudicierea sa și motivele pentru care nu se va putea repara în viitor.
Referitor la cerința "neprejudecării fondului", aceasta presupune că instanța investită cu o cerere de ordonanță președințială nu are a se preocupa de cercetarea fondului dreptului disputat de părți, dar pentru ca soluția să nu fie arbitrară, instanța va cerceta aparența acestui drept, dacă această aparență există și este în favoarea reclamantei.
În speță contractul de concesiune existent între părțile litigante, după cum se poate observa din acțiunea civilă declanșată nu a fost reziliat, deci nu există un titlu executoriu care să constate sau să dispună această operațiune.
Astfel executarea silită și evacuarea societății reclamante în acest moment nu poate fi pusă în discuție.
A admite cererea ar echivala cu o măsură care excede "pipăirii fondului" raporturilor juridice dintre părți.
Deci instanța a apreciat că nici această condiție nu era îndeplinită.
Condiția vremelniciei "este inutil a se analiza, nefiind suficientă câtă vreme nu sunt îndeplinite celelalte condiții de admisibilitate ale ordonanței președințiale".
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, criticând-o sub aspectul fondului dreptului dedus judecății.
La termenul de judecată din data de 17.02.2009 curtea a pus în discuție necompetența tribunalului în soluționarea cauzei în primă instanță.
Recursul este fondat potrivit considerentelor ce urmează:
Conform art.581 alin.1 Cod procedură civilă, instanța poate ordona măsuri vremelnice în cazuri grabnice pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Este singura reglementare ce ar privi actele de executare silită în materia ordonanței președințiale.
Noțiunea de "sistare" nu există în dreptul execuțional, ci numai aceea de suspendare ca o cerere ce se poate formula în cadrul contestației la executare și nu pe cale de ordonanță președințială.
Întrucât totuși s-a formulat o cerere în legătură cu executarea silită, tribunalul trebuia să pună în discuția părților competența de a judeca în primă instanță, având în vedere că ordonanța este de competența instanței care judecă fondul. Or fondul în materia executării silite îl reprezintă contestația la executare a cărei soluționare, conform art.400 alin.1 Cod procedură civilă, este de competența instanței de executare, respectiv judecătoria, potrivit art.373 alin.2 Cod procedură civilă.
Întrucât cauza s-a judecat cu încălcarea competenței materiale a judecătoriei, în baza art.304 pct.3 raportat la art.312 alin.6 Cod procedură civilă, sentința va fi casată iar cauza trimisă spre judecare la Judecătoria Sfântu Gheorghe, competentă material.
Pentru aceste motive,
În numele Legii
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta " "împotriva sentinței civile nr.2/CC din 27 ianuarie 2009 Tribunalului Covasna, pe care o casează.
Trimite cauza spre rejudecare la Judecătoria Sfântu Gheorghe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18.02.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red. /20.02.2009
Dact. /23.02.2009
- 2 exemplare -
Jud. fond -
Președinte:Dorina RizeaJudecători:Dorina Rizea, Mihail Lohănel, Roxana Maria
