Ordonanță președințială. Speță. Decizia 908/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR- (număr în format vechi 460/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.908/
Ședința publică din 16.02.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Silvia Georgiana Ignat
JUDECĂTOR 2: Mariana Constanța Anastasiei C -
Judecător: - -
Grefier:
Pe rol fiind, soluționarea recursului formulat de către recurentul împotriva sentinței civile nr.7093 din data de 17.11.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata Societatea Meșteșugărească ORRIS,având ca obiect "ordonanță președințială".
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimata Societatea Meșteșugărească ORRIS prin reprezentant ce depune delegație la dosar, lipsind recurentul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, intimata Societatea Meșteșugărească ORRIS prin reprezentant solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, depunând decizia nr.8/12.12.2007, pentru a dovedi că începând cu data de 15.03.2008, convențiile individuale de muncă încetează a mai produce efecte.
Curtea, deliberând, încuviințează pentru intimata Societatea Meșteșugărească ORRIS proba cu înscrisuri.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă reprezentantului intimatei Societatea Meșteșugărească ORRIS, cuvântul în combaterea recursului.
Intimata Societatea Meșteșugărească ORRIS prin reprezentant, solicită menținerea hotărârii instanței de fond și respingerea recursului formulat de recurentul, ca nefondat, conform motivelor expuse în concluziile scrise pe care le depune la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin cererea înregistrată înregistrata pe rolul Tribunalului București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 05.11.2008, sub nr-, reclamantul a chemat în judecata pe pârâta Societatea Meșteșugăreasca ORRIS, solicitând să se dispună suspendarea măsurii excluderii din societate până la soluționarea irevocabilă a cauzei ce are ca obiect anularea măsurii de excludere din societate și menținerea sa în calitate de cooperator. A solicitat de asemenea plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr.7093/17.11.2008, Tribunalul București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a respins excepțiile prematurității, inadmisibilității și necompetenței materiale ca nefondate; a respins cererea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu SOCIETATEA MEȘTEȘUGĂREASCĂ ORRIS ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Între reclamant și pârâtă există încheiată o convenție individuală de muncă înregistrată cu nr. 43-153/30.03.2004, reclamantul fiind angajat pe postul de bijutier, fiind cooptat la data de 01.01.2004 ca membru cooperator în cadrul ORRIS. La data de 18.03.2008, în cadrul adunării generale, acesta și-a exprimat opinia în legătură cu modul în care sunt dobândite bunurile cooperativei, fapt ce a dus la excluderea sa din cooperativă.
Cât privește excepția necompetentei materiale invocată de pârâtă, instanța de fond a constatat că raporturile juridice dintre părți sunt raporturi de muncă, izvorâte din convenția individuală de muncă încheiată, din al cărei conținut s-a reținut că părțile au drepturi și obligații specifice celor dintre angajat și angajator prevăzute de Codul muncii.
În acest sens,s-a reținut că potrivit art. 33 alin 1 lit b din Legea nr.1/2005, intre membrii cooperatori si societate există, printre altele, și raporturi juridice de dreptul muncii, în temeiul contractului individual de muncă sau al convenției individuale de muncă, după caz, încheiat/încheiată cu societatea cooperativă al cărei membru este.
În privința excepției de prematuritate invocată de pârâtă, instanța a reținut că excepția nu este întemeiată, având in vedere ca la dosar exista dovada formulării contestației împotriva hotărârii de excludere din cooperativă.
A mai invocat pârâta și excepția inadmisibilității cererii, motivat de faptul că nu sunt îndeplinite condițiile art. 581 Cpc. S-a constatat că neîndeplinirea condițiilor promovării unei cereri de ordonanță președințială reprezintă aspecte ce țin de fondul cauzei, neexistând vreun fine de neprimire a cererii.
Pe fondul cererii, a reținut instanța că reclamantul a fost exclus din cadrul pârâtei, măsură pe care a contestat-o, cerere care face obiectul dosarului nr- al Tribunalului București.
Potrivit art. 581 Cpc, "instanța va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări".
Reclamantul nu a făcut dovada vreunui prejudiciu iminent sau a unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, care să justifice suspendarea măsurii dispuse de societatea cooperativă pârâtă.
Consecințele eventualei admiteri a cererii sale de anulare a măsurii sunt în mod expres prevăzute de Codul muncii și vizează repunerea in situația anterioara, atât in privința postului ocupat, cât și in privința drepturilor bănești, astfel încât prejudiciul încercat de reclamant va fi acoperit.
Mai mult, în legislația muncii nu există un temei pentru suspendarea deciziilor angajatorului, iar aplicarea dispoz. art. 581 Cpc presupune îndeplinirea obligatorie a cerințelor prevăzute de legiuitor, ceea ce, în speță, nu este cazul.
În termen legal, împotriva acestei sentințe a declarat recurs motivat, întemeiat în drept pe disp. art.581 și 582 Cod procedură civilă, recurentul-reclamant, criticând sentința pentru următoarele motive de nelegalitate și netemeinicie:
Cu privire la dispozițiile imperative prevăzute de art.581C.Pr.Civ. respectiv: păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, cât și înlăturarea piedicilor ca s-ar ivi cu prilejul unei executări, menționează următoarele:
Reclamantul este membru cooperator in cadrul societății cooperative, desfășurându-și activitatea de bijutier în cadrul unității nr.71 din Calea nr.235 Sector 2.
Calitatea de membru cooperator presupune îndeplinirea in mod cumulativ a două condiții:
- își desfășoară activitatea in cadrul societății prestând o munca utila in folosul acesteia pe baza unei convenții individuale de munca privind raporturile de munca și
- participă la capitalul social în conformitate cu prevederile statutului.
Prin măsura dispusa de societate privind excluderea, reclamantul nu-și pierde numai calitatea de angajat, ci și aceea de participant la capitalul social, fiind obligat la ridicarea partilor sociale.
Utilajele folosite în procesul de producție din unitate sunt proprietatea reclamantului. Prin dezafectarea acestora s-ar produce un prejudiciu nu numai acestuia, ci și unității cooperative, fiind necesare cheltuieli cu ridicarea utilajelor, loc de depozitare și contravaloarea păstrării acestora.
Mai sustine recurentul ca salariul obținut prin munca depusă în unitate este singurul său venit.
Prin închiderea temporară a unității se va pierde și "vadul comercial", clienții se vor îndrepta spre alte unități similare. Invedereaza ca, pentru a nu-și pierde clienții, nu a beneficiat nici de concediu de odihna aferent muncii depuse.
Mai mult, prin excluderea sa, se încearcă și înstrăinarea spațiului aferent unității către terți.
Astfel, solicită recurentul admiterea recursului, iar pe fond suspendarea măsurii excluderii până la soluționarea fondului cauzei.
Față de motivele de recurs invocate, intimata-pârâtă a depus la dosar concluzii scrise, solicitând respingerea acțiunii ca inadmisibilă pe calea ordonanței președințiale, întrucât nu îndeplinește condițiile prev. de art.581 Cod procedură civilă.
Analizand recursul declarat prin prisma criticilor formulate, Curtea retine urmatoarele:
Din dispozitiile art.581 alin. 1 proc.civ. decurg doua dintre conditiile de admisibilitate ale ordonantei presedintiale, si anume urgenta si caracterul vremelnic al masurii. Cea de-a treia conditie, care rezulta din caracterul vremelnic al masurii, este ca instanta sa nu cerceteze fondul dreptului.
Codul nu defineste urgenta, dar art. 581 alin. 1 enumera cazurile grabnice in care se poate apela la ordonanta presedintiala, acestea fiind "pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari". C de-al treilea caz, referitor la piedici la executare, nu are niciun fel de incidenta in speta de fata, Curtea urmand a analiza numai celelalte doua cazuri.
Instanta de fond a apreciat in mod corect ca nu exista vreo consecinta patrimoniala nefavorabila care sa nu poata fi remediata si ca este necesara judecarea conflictului de munca pe calea dreptului comun al muncii, si nu pe calea procedurii urgente a ordonantei presedintiale. Aceasta intrucat Codul muncii prevede in art. 78 masurile reparatorii, in caz de anulare a masurii excluderii din Orris, care constau in repunerea partilor in situatia anterioara (la cerere) si in obligarea paratei la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamantul.
Toate cheltuielile privind dezafectarea si depozitarea utilajelor pot fi solicitate pe calea dreptului comun, dupa administrarea unui probatoriu corespunzator. In ceea ce priveste vadul comercial, pierderea acestuia ar fi doar temporara, urmand a fi redobandit in caz de admitere a cererii formulate pe calea dreptului comun. Concluzia este aceea ca nu exista consecinte nereparabile, pentru a nu se putea astepta solutionarea litigiului care face obiectul dosarului nr-.
Cele trei conditii enuntate mai sus trebuie intrunite cumulativ. Pentru faptul ca nu este indeplinita conditia urgentei, este de prisos analizarea celorlalte doua conditii.
Curtea mai retine si faptul ca instanta de fond a motivat in mod corect ca nu exista temei legal pentru suspendarea deciziilor angajatorului, in Codul muncii nefiind prevazuta o astfel de posibilitate.
Pentru aceste considerente, in baza art. 312 proc.civ. Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-reclamant împotriva sentinței civile nr.7093/17.11.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SOCIETATEA MEȘTEȘUGĂREASCĂ ORRIS.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 16 februarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
C
GREFIER
Red.:
Dact.:
2 ex./03.03.2009
Jud. fond:
Președinte:Silvia Georgiana IgnatJudecători:Silvia Georgiana Ignat, Mariana Constanța Anastasiei
