Partaj bunuri comune. Jurisprudență. Decizia 147/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.147/
Ședința publică de la 03 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Simona Bacșin
JUDECĂTOR 2: Anica Ioan
JUDECĂTOR 3: Luminita Solea
Grefier - - -
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta -,domiciliată în B, - nr.3-/2,.38, împotriva deciziei civile nr.164 din 25 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Brăila,în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect partaj bunuri comune.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 25 februarie 2009 și s-au consemnat în încheierea din acea zi,când,instanța având nevoie de timp pentru deliberare,a amânat pronunțarea cauzei la data de 27 februarie 2009,apoi pentru 03 martie 2009,când a pronunțat prezenta.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 2350 din 17 aprilie 2007, pronunțată în cauza ce formează obiectul dosarului nr-, Judecătoria Brăilaa admis în parte cererea principală formulată de reclamantul împotriva pârâtei, a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâta, a constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei imobilul situat în B,-, -.2,. 38, reclamantul în cotă de 20% cu o valoare de 18809 lei și pârâta în cotă de 80% cu o valoare de 75238 lei; a dispus sistarea stării de codevălmășie prin atribuirea imobilului cu valoare de 94.048 lei pârâtei și a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 18.809 lei reprezentând sultă; a dispus compensarea cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că părțile au fost căsătorite din data de 5.10.1991, iar prin sentința civilă nr. 3471/19.06.2006 a Judecătoriei Brăilas -a dispus desfacerea căsătoriei.
În timpul căsătoriei părțile au dobândit în baza contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 1710/4.11.1994, imobilul situat în B-, -.2,. 38 cu prețul de 420.000 lei.
La acest imobil părțile au făcut îmbunătățiri, situație necontestată.
În cauză s-a contestat proveniența banilor pentru achiziționarea apartamentului, pârâta pretinzând prin cererea reconvențională o contribuție exclusivă, motivând că reclamantul nu are nici o contribuție.
Din probele administrate în cauză (interogatoriu, înscrisuri, expertiză tehnică) instanța a reținut că în contractul de vânzare-cumpărare nu se face nici o mențiune cu privire la proveniența banilor, în sensul că ar proveni de la tatăl pârâtei, având caracter de donație.
Chiar dacă banii au fost primiți de la tatăl pârâtei, nu s-a făcut dovada că ar fi donat întreaga sumă.
Din analiza înscrisurilor depuse la dosar instanța a apreciat că în timpul căsătoriei părțile au avut venituri provenind din muncă sensibil asemănătoare, deci nu se poate reține că numai pârâta a avut posibilități financiare pentru a achita integral apartamentul.
Cu toate acestea, a avut în vedere veniturile dobândite prin moștenire de la tatăl său, care s-a ocupat cu comerțul și a lăsat economii în valoare de 3 milioane lei și o masă succesorală de 97 milioane lei, revenindu-i în urma partajului suma de 18 milioane lei.
Instanța a constatat dovedită în parte cererea reconvențională, în sensul că pârâta a avut o contribuție de 80%, iar reclamantul o contribuție de 20%.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamantul și pârâta.
Apelantula criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie sub următoarele aspecte:
Instanța de fond a făcut o apreciere greșită a probelor administrate în cauză cu privire la contribuția de 80% a pârâtei la dobândirea apartamentului bun comun.
S-a susținut că probele administrate în cauză relevă o situație contrară celor susținute de pârâtă în cererea reconvențională și reținută de instanța de fond.
Suma de 500.000 lei reprezentând prețul apartamentului provine din economiile părților, precum și de la sora reclamantului și tatăl pârâtei, care au înțeles să gratifice ambele părți.
Consideră că nu s-au făcut dovezi cu privire la înzestrarea pârâtei de către tatăl său și că ambele părți au beneficiat de acest ajutor.
Pentru dovedirea motivelor de apel invocate a solicitat proba cu o completare a raportului de expertiză efectuat la instanța de fond prin care să se stabilească valoarea actuală de circulație a imobilului.
Prin decizia civilă nr.164/2008 a Tribunalului Brăilas -au admis ambele apeluri,s-a schimbat în parte sentința în sensul că valoarea apartamentului e de 104.331 lei. A fost obligată pârâta la plata unei sulte de 20.866,2 lei către reclamant. S-au compensat cheltuielile de judecată și obligat reclamantul la plata a 1380 lei cheltuieli de judecată către pârâtă de la fond și pârâta către reclamant la plata a 151,70 lei reprezentând cheltuieli pentru expertiza din apel.
Pentru a pronunța această decizie s-au reținut următoarele:
Conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 17101 din4 noiembrie 1994, părțile au dobândit apartamentul situat în B-, -. 38, cu prețul de 420.000 lei.
Din adresa nr. 5727/20.12.2006 emisă de Sucursala B (fila 47) și chitanțele de plată, rezultă că tatăl intimatei, a retras următoarele sume: la data de 6.09.1994 suma de 500.000 lei; la data de 10.10.1994 suma de 500.000 lei; la data de 10.10.1994 suma de 500.000 lei; la data de 20.10.1994 suma de 800.000 lei și la data de 20.10.1994, suma de 1.500.000 lei.
În cauză nu există o dovadă cu forță probantă indubitabilă, cu privire la faptul că sumele de bani retrase de tatăl pârâtei de la bancă au fost donate acesteia în vederea cumpărării apartamentului în litigiu.
Singurele probe cu valoare relativă și subiectivă, sunt declarațiile martorilor audiați atât la cererea reclamantului, cât și a pârâtei.
În cauză nu există înscris autentic privind sumele donate atât de familia reclamantului cât și cele donate de familia pârâtei, în beneficiul exclusiv al fiecăruia, astfel singurele dovezi sunt declarațiile martorilor, așa cum au fost prezentate.
Evaluând probele administrate în cauză, în raport de forța juridică probantă a acestora, se poate reține, așa cum a stabilit și instanța de fond, că pârâta a avut un aport mai mare la dobândirea imobilului bun comun, primind un ajutor mai mare din partea familiei sale.
Cota de 80% stabilită de instanța de fond în favoarea pârâtei are suport probator în cauză.
Apelul declarat de reclamant a fost găsit întemeiat numai sub aspectul stabilirii valorii de partajare a apartamentului stabilită prin completarea raportului de expertiză tehnică.
Potrivit raportului de expertiză tehnică - supliment, (fila 73 apel), valoarea actuală de piață a apartamentului în litigiu este de 104.331 lei în loc de 52.600 lei cum s-a stabilit prin încheierea din 28 iunie 2007 de îndreptare a erorii materiale.
Cu privire la cheltuielile de judecată,potrivit art. 276 Cod de procedură civilă, când pretențiile fiecărei părți au fost încuviințate numai în parte, instanța va aprecia în ce măsură fiecare din ele poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, putând face compensarea lor.
În speță, acțiunea reclamantului a fost admisă în parte în sensul că s-a constatat o cotă de contribuție de 20% la dobândirea apartamentului bun comun.
În acest caz, compensarea cheltuielilor de judecată se putea face numai în limita cotei recunoscute și nu în totalitate.
Reclamantul a efectuat cheltuieli de judecată în sumă de 272 lei din care, 20,30 lei reprezintă taxe judiciare de timbru, conform chitanțelor de la dosar (fila 7) și 251,70 lei onorariu expertiză (fila 29).
Pârâta a efectuat cheltuieli de judecată în sumă totală de 1.726 lei, din care, 1674,3 lei taxe judiciare de timbru (filele 18,35) și 251,70 lei onorariu expertiză ( fila 26).
Atât reclamantul cât și pârâta nu au depus chitanțele de onorariu avocat la instanța de fond astfel că nu au fost luate în calcul.
Având în vedere că pretențiile reclamantei au fost admise în proporție de 80%, urmează ca și cheltuielile de judecată să fie acordate în aceeași proporție.
În consecință, a fost obligat reclamantul la plata către pârâtă a sumei de 1.380 lei cheltuieli de judecată la instanța de fond.
Împotriva deciziei civile nr.164/2008 a Tribunalului Brăilaa declarat recurs pârâta considerând că evaluarea apartamentului s-a făcut în mod nelegal.
Astfel,împotriva modului de calcul al valorii apartamentului a făcut obiecțiuni la care nu i s-a răspuns.
Având în vedere că,pe de o parte,reactualizările valorilor imobilelor se fac pe baza indicilor stabiliți în mod oficial,periodic,de Corpul și nu în mod aleatoriu de fiecare expert și,pe de altă parte,faptul că domnul expert nu justifică în nici un mod poziția sa de reindexare cu încă 75% deci trimițând,în mod vag și generic la "piața imobiliară",solicită să nu se ia în considerare acest mod de calcul.
În plus "piața imobiliară" e departe de a fi în creștere galopantă, fiind,dimpotrivă,într-o continuă scădere.
Recurenta s-a folosit de proba cu acte depunând la dosarul cauzei tabele cu prețuri informative ale apartamentelor din B,prețuri utilizate de birourile notariale,studiu de piață efectuat de specialiști financiari ai cotidianului "Libertatea" în noiembrie 2008 privind evoluția generală a prețurilor la apartamente.
Examinând actele și lucrările dosarului se constată cărecursul nu este fondat.
Actele noi depuse în recurs demonstrează că-n 2009 piața imobiliară a intrat în recesiune,însă recurentei îi scapă faptul cădecizia tribunalului a fost pronunțată în septembrie 2008,iar nemulțumirile pârâtei trebuie să atingă aspecte legate de această dată și nu cele ce s-au ivit pe parcursul judecății recursului,cale de atac pe care ea a declanșat-
În ceea ce privește obiecțiunile recurentei,se constată că în apel acestea au fost puse-n discuția părților,au fost încuviințate,s-a răspuns la ele de către expert,fapt ce determină concluzia că nemulțumirea părții că nu i-au fost luate-n seamă nu are suport faptic.
Celelalte critici vizând modul de calcul efectuat de expert nu pot face obiectul analizei instanței de recurs pentru că nici unul din punctele art.304 Cod procedură civilă nu permite reaprecierea probelor.
Față de considerentele de mai sus prin prisma art.312 alin.1 teza II Cod procedură civilă,urmează a se respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta -,domiciliată în B, - nr.3-/2,.38, împotriva deciziei civile nr.164 din 25 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Brăila,în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect partaj bunuri comune.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 Martie 2009.
Președinte, - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
: /19.03.2009
: /24.03.2009
2 ex.
FOND:
APEL: -
Președinte:Simona BacșinJudecători:Simona Bacșin, Anica Ioan, Luminita Solea
