Partaj bunuri comune. Jurisprudență. Decizia 214/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 214/
Ședința publică de la 01 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Luminita Solea
JUDECĂTOR 2: Viorica Mihai Secuianu
JUDECĂTOR 3: Anica
Grefier -
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind soluționarea recursului civil declarat de pârâtul,domiciliat în B,str.T nr.31,împotriva deciziei civile nr.3 din 14 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Brăila,în contradictoriu cu intimatele, având ca obiect partaj bunuri comune.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru intimata,av.,în baza împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar,lipsă fiind recurentul și intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este motivat,dar netimbrat,după care;
Curtea,din oficiu,pune în discuție excepția netimbrării recursului cu 9,5 lei taxă judiciară de timbru și 0.15 lei timbru judiciar,așa cum i s-a pus în vedere recurentului prin citația emisă pentru termenul de astăzi,a cărei dovadă se află la fila 7 dosar.
Apărătorul intimatei solicită anularea recursului ca netimbrat.În cazul în care până la sfârșitul ședinței de judecată se va depune taxa judiciară de timbru,pe fondul cauzei,solicită respingerea recursului ca nefondat.Depune la dosar note scrise și recipisa de consemnare la CEC nr.-/1/26.01.2009 a diferenței de sultă.Cu cheltuieli de judecată.
Curtea rămâne în pronunțare pe excepția de netimbrare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 6602/10.12.2007 a Judecătoriei Brăila pronunțată în dosar nr-, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta, domiciliată în B,-, cartier, județul, în contradictoriu cu pârâții și cu același domiciliu.
În temeiul art. 271 Cod procedură civilă s-a luat act de învoiala părților cu privire la bunurile mobile și anume:
" TRANZACȚIE încheiată astăzi 1 octombrie 2007;
Între subsemnații în calitate de reclamanta și în calitate de pârât, în vederea stingerii pretențiilor reciproce referitoare la bunurile mobile comune, rămânând ca instanța să pronunțe o sentință judecătorească numai cu privire la imobilul din B,-.
Atât subsemnata în calitate de reclamantă, cât și în calitate de pârât, suntem de acord ca masa bunurile mobile comune să fie formată din următoarele bunuri:
- un autoturism 1300 cu nr. de înmatriculare - - BR;
- un autoturism Regata cu nr. de înmatriculare - -BR;
- o mobilă dormitor compusă din șifonier în 5 uși cu 2 corpuri suspendate, pat dublu cu 2 noptiere;
- un color;
- un color Hunday;
- un covor persan (3/2 de culoare bej);
- un covor persan (3/4 de culoare bleu);
- o bibliotecă (4 corpuri, sifonier în 2 uși);
- un șifonier cu 2 uși;
- două vitrine;
- o bibliotecă;
- un boiller (gaze) pentru baie;
- o sobă de încălzit emailată cu arzător gaze;
- un frigider "Arctic" capacitate 240;
- aragaz cu 5 ochiuri (fără butelie);
Bunuri de tâmplărie
- un slaif;
- un abrig;
- un fraiser;
- un strung;
- un circular;
- una șină pentru perdele.
Ambii am hotărât ca bunurile mobile comune să le împărțim în felul următor, prin formarea a două loturi:
Lotul | Lotul II |
- un autoturism 1300 cu nr. de înmatriculare - - BR | -un autoturism Regata cu nr. de înmatriculare - -BR un un covor persan de culoare bleu |
- o mobilă dormitor compusă din sifonier în 5 uși cu 2 corpuri suspendate, pat dublu cu 2 noptiere | - color Hunday |
- un color | -o bibliotecă (4 corpuri, sifonier în 2 uși) |
- un covor persan de culoare bej | -un șifonier cu 2 uși |
- o vitrina din 2 corpuri | - o bibliotecă |
- un boiller (gaze) pentru baie | - o vitrina cu 2 corpuri |
- o sobă de încălzit emailată cu arzător gaze | - un frigider "Arctic" capacitate 240 |
- un slaif | - aragaz cu 5 ochiuri |
- un abrig | - un strung |
- un fraiser | - o masina pentru perdele() |
- un circular | - un covor persan de culoare bleu |
Ambii am hotărât ca bunurile comune să le împărțim în materialitatea lor, fără a fi nevoie ca valoarea bunurilor să fie stabilită de un expert.
De asemeni, nu se pune problema plății unei sulte în cazul unei diferențe de valoare între cele două loturi.
Ambii am hotarat ca lotul I să-mi fie atribuit subsemnatei, iar lotul II să-mi fie atribuit subsemnatului, urmând să ne predăm bunurile la data de 1 octombrie 2007 (data încheierii tranzacției).
Prin prezenta tranzacție ambii declarăm că stingem toate drepturile și obligațiile ce au existat între noi, cu privire la bunurile mobile comune la bunurile proprii, nu mai avem de formulat nici o pretenție cu privire la bunurile mobile, urmând să ne judecăm numai cu privire la imobilul din B,-, cart..
Cheltuielile de judecată privind bunurile mobile se vor compensa.
Prin aceeași hotărâre s-a dispus partajarea bunului imobil situat in B,-, prin atribuirea acestuia reclamantei și s-a constatat că pârâta are un drept de uzufruct asupra imobilului situat in B,-, luându-se act că sulta în valoare de 40.429,725 ron a fost consemnată la CEC pe numele pârâtului.
S-a dispus de asemenea compensarea cheltuielilor de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că eclamanta s-a căsătorit cu pârâtul, la data de 1.02.1974, căsătorie ce a fost declarată desfacută prin sentința civilă nr. 6195/30.11.2006 pronunțată de Judecătoria Brăila.
La termenul din 1.10.2007, părțile, prezente personal în instanță, au învederat ca înțeleg să soluționeze litigiul pe cale amiabilă, în ce privește partajarea bunurilor mobile, scop în care au încheiat o tranzacție, pe care au semnat-o în fața instanței, după legitimare solicitând pronunțarea unei hotărâri care să consfințească învoiala lor pentru acest capăt de cerere.
Instanța de fond a apreciat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 271 Cod procedură civilă, respectiv că înțelegerea înfățișată instanței corespunde voinței părților, iar obiectul tranzacției îl constituie drepturi de care acestea pot dispune, astfel că a admis capătul de cerere cu privire la partajarea bunurilor mobile și a luat act de tranzacția intervenită între părți.
In ce privește imobilul asupra căruia s-a solicitat partajarea prima instanță a constatat că potrivit certificatului de moștenitor nr. 1097/20.07.1993, cota de din imobilul situat în B,-, compus din teren în suprafață de 394 mp și locuința construită din paiantă și cărămidă, acoperită cu tablă, având 4 camere, bucătărie și anexe gospodărești, rămasă de pe urma defunctului, a fost dobândită prin moștenire legală de fiica sa, pârâta (), renunțători fiind, în calitate de soție supraviețuitoare și, în calitate de fiu.
Prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 12383/24.08.1993 la BNP, pârâta a transmis către soții și (), dreptul de proprietate asupra cotei de din imobilul situat în municipiul B, str. B,-, respectiv suprafața indiviză de 197 mp din totalul de 394 mp și cota de din locuință executată din paiantă și chirpici, acoperită cu carton, având 3 camere, bucătărie, hol, baie, marchiză, garaj, magazine și o dependință, notate cu cifrele 1,2,3,4,5,6,7 și lit. "A,B,C si D" pe planul de situație al imobilului.
Prin același contract, vânzătoarea, pârâta și-a rezervat un drept de uzufruct asupra întregii cote vândute, ceea ce a justificat, în prezenta cauză, calitatea sa procesual pasivă, pentru opozabilitatea hotărârii judecătorești.
La termenul din data de 12.11.2007 instanța a luat act că părțile au renunțat la administrarea probei testimoniale.
Astfel, instanța a reținut că reclamanta împreună cu pârâtul au dobândit în timpul căsătoriei cota de din imobilul situat in municipiul B, str. B,-, respectiv suprafața indiviză de 197 mp din totalul de 394 mp și cota de din locuința executată pe acest teren.
La stabilirea caracterului de bun comun instanța a avut în vedere prezumția de comunitate stabilită de dispozițiile art. 30 Codul familiei.
Din raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expertul imobiliar, cu asistența expertului a reieșit că, în urma constatărilor, măsurătorilor și calculelor efectuate, valoarea de circulație a imobilului situat în B,-, este de 149.813,7 RON, iar valoarea lucrărilor de îmbunătățiri aduse imobilului în perioada 1999-2000 se ridică la suma de 11.905,2 RON.
Expertul a mai concluzionat că imobilul nu este comod partajabil în natură deoarece prin împărțirea în două loturi - conform cotelor - unul din loturile nou create ar avea suprafața de 98,5 mp și nu poate fi respectat art. 30 din Regulamentul general de urbanism nr. 525/1996, care prevede lotul minim de 150 mp.
Pârâtul a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză tehnică imobiliară, iar la termenul din data de 1.10.2007 instanța le-a încuviințat în parte, în sensul de a se preciza de către expert, ce reprezintă deprecierea economică și la ce se aplică, stabilirea în mod separat a valorii îmbunătățirilor aduse imobilului și vechimea acestora.
Ca răspuns la obiecțiunile formulate de pârât și încuviințate de instanță, expertul tehnic imobiliar a precizat că deprecierea economică reprezintă pierderea din valoare sau de utilitate a unei proprietăți cauzată de factori externi proprietății și se aplică la valoarea stabilită prin costuri.
Justificarea expertului în privința aplicării deprecierii economice la anumite construcții a fost că acestea nu sunt utilizate și nici nu ar putea fi utilizate, fiind amplasate în zona rezidențială.
In privința îmbunătățirilor, expertul și-a menținut punctul de vedere anterior, respectiv că acestea au fost realizate în 1999-2000, au o valoare de 11.905,2 RON, rezultând o valoare a imobilului fără îmbunătățiri de 137.908,5 RON.
Având în vedere că imobilul nu este comod partajabil în natură, că reclamanta deține o cotă majoritară de, față de cota de deținută de către pârâtă, iar mama reclamantei deține un drept de uzufruct asupra imobilului, instanța, omologând raportul de expertiză întocmit în cauză de expert a dispus partajarea bunului imobil situat in B,-, prin atribuirea acestuia reclamantei.
Cum in cauza nu s-au produs probe din care să reiasă contribuția exclusivă sau într-o proporție mai mare a pârâtului la îmbunătățirile aduse locuinței, in temeiul art. 30 Codul familiei acestea au fost prezumate a fi comune.
In privința sultei ce se cuvenea pârâtului, instanța a luat act că prin recipisa nr. -/1 din 3.12.2007 reclamanta a consemnat la CEC pe numele și la dispoziția pârâtului, suma de 40.430 RON, care a rezultat după următorul calcul:
149.813,7-1.905,2=137,908,5:4=34,477,125 RON;
11,905,2:2=5,952,6 RON;
34,477,125 + 5,952,6 = 40,429,725 RON.
In temeiul art. 276 Cod procedură civilă instanța de fond a compensat cheltuielile de judecată efectuate de părți in cursul procesului.
Prin decizia civilă nr.3/15.01.2009 a Tribunalului Brăilas -a admis apelul declarat de pârâtul, domiciliat în B,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 6602/10.12.2007 pronunțată de Judecătoria Brăila în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații și, domiciliați în B,-, județul B;
S-a schimbat în parte sentința și în rejudecare s-a stabilit valoarea imobilului (construcții, teren și îmbunătățiri) la suma totală de 169.162 lei, cota apelantului fiind de 44.634,53 lei.
A fost obligată intimata reclamantă să plătească apelantului pârât suma de 4.204,53 lei diferență de sultă.
S-au menținut restul dispozițiilor sentinței.
S-a respins cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată formulată de intimata.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut următoarele:
Cu ocazia dezbaterilor pe fond,apelantul a renunțat la primul motiv de apel și care se referă la partajarea în natură a imobilului, solicitând ca instanța de apel să aibă în vedere valoarea de partajare așa cum a fost stabilită prin raportul de expertiză.
În apel a fost administrată proba cu expertiză tehnică imobiliară și în materie de gaze precum și proba cu înscrisuri.
În ceea ce privește expertiza tehnică imobiliară, expertul a stabilit o valoare de circulație a imobilului în discuție, fără îmbunătățiri, de 153.599 lei. La această valoare urmează să fie adusă cea a îmbunătățirilor astfel cum au fost ele redate de apelantul-pârât prin cererea reconvențională formulată în fața instanței de fond, de 15.563 lei, fiecărei revenindu-i din aceasta .
Raportat la cota apelantului de din întreg imobilul, acestuia i se cuvine valoric suma de 44.634,53 lei, sumă la care intimata a fost obligată cu titlul de sultă. Ținând cont că intimata a consemnat la CEC la dispoziția apelantului suma de 40.429,725 lei, aceasta urmează să plătească diferența de 4.204,53 lei.
Dat fiind faptul că apelul pârâtului a fost admis, tribunalul a respins cererea intimatei de obligare a acestuia la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei decizii,în termen legal a declarat recurs pârâtul,pe care însă nu l-a timbrat cu 9,5 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar,așa cum i s-a pus în vedere prin citația emisă pentru termenul din 01 aprilie 2009,a cărei dovadă se află la fila 7 dosar.
Recursul este netimbrat.
Potrivit disp.art.1 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru,cererile și acțiunile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de această lege și se taxează ca atare.
Conform art.11 din aceeași lege,cererile pentru exercitarea căilor de atac se timbrează cu 50% din taxa datorată la suma contestată în cazul acțiunilor evaluabile în bani sau din taxa datorată pentru cererea sau acțiunea neevaluabilă în bani,soluționată în primă instanță.
Pe de altă parte,art.20 al.1 și 2 din aceeași lege,instituie obligativitatea plății anticipate a taxelor judiciare de timbru,cel mai târziu până la primul termen de judecată. Neîndeplinirea acestei cerințe are drept consecință anularea cererii în condițiile art.20 al.3 din lege.
Totodată,art.1 din OUG nr.32/1995,instituind obligativitatea plății timbrului judiciar pentru toate cererile susceptibile a fi timbrate cu taxa judiciară de timbru,a precizat și sancțiunea neîndeplinirii acestei cerințe în art.9 al.1,respectiv anularea cererii.
Din verificarea actelor dosarului,rezultă că recurentului i s-a pus în vedere prin citația de la dosar-fila 7- să timbreze recursul de față cu 9,5lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.
Întrucât la termenul din 01 aprilie 2009 s-a constatat că recurentul nu a satisfăcut această cerință,Curtea,văzând dispozițiunile legale mai sus citate,urmează să anuleze recursul de față,ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează, ca netimbrat, recursul civil declarat de pârâtul,domiciliat în B,str.T nr.31,împotriva deciziei civile nr.3 din 14 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Brăila,în contradictoriu cu intimatele, având ca obiect partaj bunuri comune.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 01 Aprilie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
/: /15.04.2009
2 ex.
FOND:
APEL: -
Președinte:Luminita SoleaJudecători:Luminita Solea, Viorica Mihai Secuianu, Anica
