Partaj bunuri comune. Jurisprudență. Decizia 227/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 227/
Ședința publică de la 09 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Simona Bacsin
JUDECĂTOR 2: Luminita Solea
JUDECĂTOR 3: Anica Ioan
Grefier - -
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind soluționarea recursului civil declarat de pârâta (fostă fostă, cu domiciliul în G,-, -.6.A,.3,.54 împotriva deciziei civile nr.698/19.12.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul civil nr-.
La apelul nominal a răspuns recurenta-pârâtă personal lipsă fiind intimatul.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că recursul este netimbrat, după care;
Recurenta depune chitanța nr.-/08.04.2008 reprezentând taxa judiciară de timbru de 9,5 lei și un timbru judiciar de 0,15 lei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții în dezbateri.
Recurenta în susținerea recursului menționează că nu a încasat partea din banii obținuți prin scoaterea apartamentului la licitație, recipisele CEC în original se află la grefa Judecătoriei Galați și în copie sunt depuse în dosar. s-a mutat în apartament. In prezent locuiește cu chirie pe str.-, cu copilul acesteia care este bolnav, deși a formulat cerere la Primărie pentru un apartament social constată că este de durată. Drept pentru care solicită să i se dea banii.
Curtea rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Din actele și lucrările dosarului, rezultă următoarele:
Prin sentința civilă nr.7174/03.10.2007 a Judecătoriei Galația fost admisă acțiunea civilă de partaj bunuri comune formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta, s-a dispus ieșirea din indiviziune și ca efect s-a luat act de tranzacția părților pentru bunurile mobile.
Cu privire la apartamentul situat în G, str.- -, -.6.A,.54 dobândit în cote egale de către părți, s-a constatat vândut prin licitație publică prin executor judecătoresc, la prețul de 92.000 lei conform procesului verbal de licitație din 31.07.2007.
S-au dedus din prețul apartamentului următoarele sume: 2618 lei plus 570,70 lei cu titlu de cheltuieli de executare și 760 RON creanță la bugetul local
S-a constatat că s-a depus la grefa Judecătoriei Galați originalele recipiselor CEC -/1 din 30.07.2007 în valoare de 8.500 lei și nr.-/2/01.08.2007 pentru suma de 79551,20 RON (în total 88.051,30 RON).
S-a constatat că părților li se cuvin câte din suma rezultată de 88.051,30 RON, respectiv, câte 44.025,65 RON pentru fiecare.
S-a distribuit suma de 88.051,30 RON către părți astfel: 8500 RON consemnată la CEC cu nr.-/1 din 30.07.2007 va fi ridicată de reclamantul iar din suma de 79.551,30 consemnată cu recipisa CEC nr.-/2/1.08.2007, reclamantul va ridica suma de 35.525,65 RON iar pârâta suma de 44.025,65 RON.
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut că părțile în litigiu au dobândit în comun cu o contribuție egală imobilul situat în G, str. - -, -A, apartament 5, care a fost vândut în timpul procesului la licitație publică de BEJ " " G, fiind adjudecat pentru prețul de 92.000 lei.
S-a constat că din prețul de vânzare a apartamentului s-au dedus sumele de 3.188,70 lei cu titlu de cheltuieli de executare și de 760 lei cu titlu de debite la bugetul local G și s-a constatat că părților li se cuvin câte din suma rămasă de 88.051,30 lei respectiv câte 44.025, 65 lei pentru fiecare.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că în ceea ce privește bunurile mobile părțile au înțeles să tranzacționeze și conform disp. art.728 civ. în ref. La art.271 și 673.pr. civ. se impunea a se lua act de această voință a părților.
Cu privire la bunul imobil, instanța de fond a reținut că din actele depuse la dosar rezultă că a fost dobândit din timpul căsătoriei părților, cu câte o cotă de drept de fiecare.
S-a mai arătat că prin Încheierea de ședință din data de 27.09.2007 și în baza disp. art.673 ind. 11.pr. civ.s-a dispus vânzarea la licitație publică a imobilului avându-se în vedere că nici un dintre părți nu avea posibilitatea să achite celeilalte contravaloarea cotei sale de drept și nici nu au dorit să-l vândă prin bună învoială.
Totodată, instanța de fond a arătat că prin Încheierea din data de 28.11.2006 i-a atribuit provizoriu pârâtei ( la solicitarea acesteia) imobilul în discuție și i-a acordat termen până la data de 30.01.2007 să-i achite reclamantului cota acestuia din dreptul de proprietate ( suma de 34254 lei), dar întrucât această obligație nu a fost respectată s-a dispus continuarea vânzării la licitație, vânzare finalizată prin procesul-verbal de licitație întocmit la data de 31.07.2007.
Împotriva sentinței civile nr.7174/3.10.2007 și a Încheierii de ședință din data de 19.09.2006, în termen legal a declarat și motivat apel pârâta, care a criticat soluțiile primei instanțe sub aspectul nelegalității și netemeiniciei acesteia astfel:
Cu privire la Încheierea din data de 19.09.2006 a Judecătoriei Galația arătat că la acea ședință de judecată a solicitat să îi fie atribuit imobilul și obligarea sa la plata sultei către reclamant, dar la stabilirea acestei sulte să se țină cont de veniturile pârâtei, de datoriile care grevează apartamentul, precum și de faptul că în întreținerea sa se află 3 copii dintre care unul cu handicap.
A mai susținut că și expertiza tehnică imobiliară conținea erori ce se impuneau a fi corectate, dar instanța nu a ținut cont de aceste aspecte și a dispus vânzarea la licitație publică, ceea ce determină lăsarea sa și a copiilor fără un spațiu de locuit.
Cu privire la sentința civilă nr.7174/2007 a susținut că aceasta este lovită de nulitate având în vedere că a fost pronunțată fără a se judeca apelul promovat împotriva Încheierii de ședință din data de 19.09.2006, încheiere care nici nu a fost comunicată părților. A mai susținut că în lipsa soluționării apelului declarat împotriva încheierii de scoatere la licitație publică executorul judecătoresc a continuat vânzarea și a finalizat-o inclusiv prin consemnarea la o unitate bancară a sumelor obținute ca preț al vânzării.
În dovedirea acestui apel, apelanta a depus la dosar un certificat de încadrare în grad de handicap fiului său.
În drept a invocat disp. art.86 și urm. Art. 105 alin 2, art.106, art.281, art.282, art.294, art.372, 404 și urm. pr. civ.
Prezent în instanță la data de 19.12.2007, apelanta a susținut în continuare că dorește atribuirea apartamentului și la momentul întocmirii actelor de vânzare la licitație publică ( inclusiv la momentul vânzării și întocmirii actului de adjudecare) a fost prezentă și nu a atacat aceste acte de licitație pe cale separată.
Legal citat, reclamantul-intimat s-a prezentat în instanță și a susținut că el și partea adversă au fost la întocmirea actelor de vânzare la licitație, nu le-a contestat și este de acord cu ele.
Analizând și coroborând întreg materialul probator administrat în cauză, Tribunalul apreciază că apelul declarat împotriva Încheierii din data de 19.09.2006 și împotriva sentinței civile nr.7174/3.10.2007 nu este fondat, având în vedere următoarele considerente:
Este adevărat că în conformitate cu disp. art.673 ind.11 alin.4 Încheierea din data de 19.09.2006 poate fi atacată cu apel separat, ceea ce pârâta a și făcut conform declarației de apel și a plicului aflate la filele 10-11 dosar apel.
Chiar dacă o astfel de încheiere se atacă cu apel și apelul nu a fost soluționat până la momentul pronunțării unei sentințe pe fondul cauzei acest lucru nu conduce automat la nulitatea sentinței, ci urmează a fi analizat de Tribunal în cadrul prezentei cauze și, în situația în care se consideră că încheierea de vânzare la licitație trebuie sancționată, se impune și sancționarea sentinței civile.
Din succesiunea dispozițiilor adoptate de prima instanța pe parcursul întregului proces rezultă că nici apelanta și nici intimatul nu au avut și nu au posibilități materiale de a achita unul celuilalt cota de drept ce i se cuvine.
Acest lucru rezultă din faptul că la data de 19.09.2006 apelanta a arătat că nu poate achita sulta, prin încheierea din data de 28.11.2006 Judecătoria Galații -a atribuit provizoriu totuși pârâtei imobilul în litigiu și i-a acordat termen timp de 3 luni să facă dovada consemnării la CEC în favoarea reclamantului a c/val. cotei acesteia de drept, dar ulterior această dovadă nu a fost făcută și s-a continuat vânzarea la licitație.
De asemenea, de la data de 30.01.2007 și până la data de 18.04.2007 pârâta nu a făcut dovada că ar dori în continuare să i se atribuie apartamentul, dată la care instanța de fond a mai acordat un termen de judecată la data de 23.05.2007 pentru ca pârâta să facă dovada că îi poate achita reclamantului cota acestuia de drept.
De asemenea, până la data de 31.07.2007( data vânzării la licitație publică a imobilului) pârâta nu a avut posibilitatea și nu a achitat reclamantului sulta ce i se cuvenea, situația perpetuându-se până la momentul pronunțării hotărârii în apel ( 19.12.2007).
Este adevărat că nu i se poate imputa apelantei faptul că nu dispune de sumele de bani necesare achitării intimatului a cotei sale de drept, dar acest fapt nu este suficient pentru a-l priva pe intimat de drepturile sale patrimoniale.
Așa cum rezultă din actele întocmite de BEJ " " G, ca și din poziția exprimată de ambele părți cu ocazia dezbaterii în fond a apelului, pe durata desfășurării vânzării la licitație, părțile au avut cunoștință de aceste acte, chiar au fost prezente la întocmirea lor, le-au semnat și nu le-au contestat pe cale separată.
Este adevărat că după efectuarea expertizei imobiliare apelanta a formulat obiecțiuni cu privire la aceasta, dar din procesul-verbal de vânzare la licitație rezultă că apartamentul chiar a fost valorificat la o valoare cu mult mai mare decât cea stabilită de expert ( cu aproximativ 1/3 mai mare), astfel că și aceste obiecțiuni sunt înlăturate.
Față de toate aceste aspecte, prin decizia civilă nr.698/19.12.2007 Tribunalul Galația respins apelurile declarate de pârâtă împotriva încheierii de ședință din 19.09.2006 și a sentinței civile nr.7174/03.10.2007 a Judecătoriei Galați.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta, care a criticat sentința civilă sub aspectul încălcării dreptului său la apărare în condițiile în care instanța a respins cererea avocatului său de amânare a cauzei pentru motive de boală, a încălcării dreptului său de proprietate și de protecție a copilului cu handicap prin vânzarea apartamentului la licitație împotriva voinței sale și fără a i se acorda posibilitatea achitării sultei în rate.
In concluzie a solicitat admiterea recursului, casarea sau modificarea deciziei de apel.
In ședința de judecată din 09.04.2008, recurenta, în concluziile orale a susținut că dorește să i se dea suma de bani, consemnată la CEC, urmare a vânzării la licitație publică și că adjudecatarul s-a mutat în apartament.
Recursul declarat este nefondat.
Lipsa de apărare invocată de recurentă în recurs nu a constituit motiv de apel împotriva sentinței civile și nu poate constitui direct motiv de recurs, fiind o nulitate relativă și nu absolută.
Pe de altă parte, instanța de fond a făcut aplicarea prev. art.156 alin.1 pr.civilă respingând cererea de amânare pentru lipsa avocatei pe motive de boală ca nedovedită, apărătorul nedepunând la dosar nici la termenul respectiv și nici ulterior actele doveditoare, cu atât mai mult cu cât partea a mai beneficiat de termen de apărare.
De asemenea, nu se poate reține nici lipsa de procedură a părții la judecata în fond deoarece aceasta a avut termen în cunoștință iar pentru termenul din 30 ianuarie 2006, când trebuia să facă dovada plății sultei reclamanta, aceasta a fost citată însă nu s-a prezentat în instanță.
Este adevărat că prin încheierea din 27.09.2006 instanța a dispus scoaterea bunului la licitație publică solicitând desemnarea unui executor judecătoresc în vederea efectuării vânzării, iar la termenul din 28.11.2006 aceeași instanță a dispus atribuirea provizorie a imobilului către pârâtă.
Această revenire s-a făcut având în vedere tocmai cererea acesteia de a i se atribui provizoriu cu plata sultei către reclamant și pentru a se evita scoaterea bunului la vânzare la licitație.
Tot în același scop, instanța a mai revenit odată asupra vânzării la licitație, la termenul din 18.04.2007, când reclamantul a precizat că este de acord ca apartamentul să-i fie atribuit pârâtei cu plata sultei.
Așadar, instanța a manifestat rol activ în protejarea interesului pârâtei căreia i s-a încredințat cei trei copii spre creștere și educare, dintre care unul cu handicap, însă faptul că aceasta nu a făcut dovada plății sultei, s-a trecut în final la vânzarea la licitație publică a apartamentului măsură legală în conformitate cu dispoz.art.67311Cod procedură civilă.
Acest text nu prevede și posibilitatea achitării sultei în rate atâta vreme cât părțile coproprietari nu cad de acord asupra acestei chestiuni.
In concluzie, încheierea de scoatere la vânzare la licitație fiind legală, și executată efectiv, adjudecatarul intrând în posesia apartamentului și consemnând prețul întreg la CEC la dispoziția părților, Curtea urmează a constata că recursul nu poate fi primit și ca efect va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursulcivil declarat de pârâta (fostă fostă, cu domiciliul în G,-, -.6.A,.3,.54 împotriva deciziei civile nr.698/19.12.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul civil nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 09.04.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - -
Grefier,
- -
Red.AI-10.04.2008
Dact.MH-11.04.2008/2 ex.
Fond:
Apel: -
Președinte:Simona BacsinJudecători:Simona Bacsin, Luminita Solea, Anica Ioan
