Partaj bunuri comune. Jurisprudență. Decizia 26/2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 26
Ședința publică de la 19 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Romeo Jirlăeanu
JUDECĂTOR 2: Elena Romila
JUDECĂTOR 3: Valentina Gabriela
Grefier
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea cererilor de recurs formulate de pârâtul, domiciliat în G,-, și intervenienta - domiciliată în B,-, sector 2, împotriva deciziei civile nr. 376 din 8.09.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul cu același număr, în contradictoriu cu intimata reclamantă domiciliată în G,-, -. 50, în acțiunea civilă având ca obiect partaj bunuri comune.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 14.01.2010, fiind consemnate în încheierea din acea zi, când instanța, la cererea recurentului, a amânat pronunțarea cauzei, pentru ca acesta să formuleze concluzii scrise și a pronunțat prezenta hotărâre.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Galați sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul, solicitând partajarea bunurilor comune mobile și imobile dobândite în timpul căsătoriei.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că părțile au fost căsătorite iar prin sentința civilă nr. 1219/ 25.02.2005 a Judecătoriei Galațis -a declarat desfăcută căsătoria acestora.
În luna mai 2004 s-a produs despărțirea în fapt, iar în luna septembrie 2004 pârâtul a luat din domiciliu o parte din bunurile comune, pentru care s-a încheiat și un act în acest sens.
În timpul căsătoriei, până la despărțirea în fapt, au dobândit în comun, cu contribuție egală, apartamentul cu nr. 3 din G,-, - un teren situat în extravilanul comunei, județul și o serie de bunuri mobile.
Solicită ca la partajarea bunurilor mobile să se aibă în vedere că unele sunt în posesia reclamantei și altele în posesia pârâtului, să-i fie atribuite apartamentul, un TV și calculatorul Siemens, cu obligarea la plata sultei corespunzătoare către pârât.
De asemenea, reclamanta este de acord ca terenul extravilan să fir atribuit pârâtului, cu obligarea acestuia la plata contravalorii părții ce i se cuvine.
Legal citat, pârâtul a formulat întâmpinare( fila 22 dosar fond) în care a contestat că o parte din bunurile mobile arătate în acțiunea introductivă ar fi bunuri comune, cu mențiunea că acestea aparțin surorii sale, care a locuit împreună cu ei, respectiv mobilă dormitor pat dublu, două noptiere, șifonier în trei canate și un televizor. Totodată presa hidraulică 400 și macaraua 16 TO au fost achiziționate cu bani împrumutați de la sora sa.
De asemenea, următoarele bunuri mobile, presa hidraulică 400, foarfecele ghilotină FG 16*3300, masa rectificat plan, macara 16 TO, motor, automobil și automobil REGATA au fost achiziționate în vederea desfășurării activității societății comerciale, cu resurse provenite din profitul societății sau bani împrumutați de la sora pârâtului și reprezintă bunuri proprii ale pârâtului.
În ceea ce privește imobilul, pârâtul a susținut că este bun dobândit în timpul căsătoriei cu reclamanta, dar cu contribuția sa de 100%, motivat de faptul că, în anul 1993, au cumpărat de la bunicii săi un apartament, prețul vânzării fiind achitat dintr-un împrumut de la sora sa, pe care nici în prezent nu l-au restituit. Ulterior, în 1995, apartamentul sus menționat a format obiectul unui contract de schimb cu apartamentul ce formează obiectul partajului, fără a se achita nici o diferență de preț.
Cota de contribuție mai mare se impune a fi reținută din perspectiva pârâtului și datorită faptului că a avut venituri mai mari de cât reclamanta.
Prin cerere reconvențională( fila 26 dosar fond), pârâtul a solicitat obligarea reclamantei să aducă la masa bunurilor partajabile o combină frigorifică marca No Frost, un video marca V, o centrală termică de apartament și suma de bani dobândită de reclamantă prin vânzarea apartamentului nr. 16 din - str. 1 - 1918.
A mai solicitat să fie supusă partajării și suma de 55 000 lei bani proprii ai pârâtului, pe care i-a dat reclamantei pentru a-i depune la CEC.
De asemenea, a solicitat să se constate că are un drept de creanță împotriva reclamantei în sumă de 28 500 lei constând în contravaloarea îmbunătățirilor efectuate la apartamentul 16 din blocul S4.
În privința ambelor bunuri mobile( apartament și teren extravilan), pârâtul a solicitat să se constate că au fost dobândite cu contribuția sa exclusivă.
În cauză a formulat cerere de intervenție accesorie ( fila 34 dosar fond) sora pârâtului reclamant, -, solicitând admiterea cererii reconvenționale formulate de acesta pentru următoarele motive:
Apartamentul nr. 3 situat în G, str. 1 - 1918, - este bun comun dobândit în timpul căsătoriei cu reclamanta, dar cu contribuția de 100% a fratelui său. Astfel, în 1993, i-a împrumutat fratelui său banii necesari pentru achiziționarea unui apartament de la bunici, apartament care a fost ulterior schimbat cu apartamentul în litigiu, fără a se achita nici o diferență de preț.
Terenul în suprafață de 1 ha a fost donat de bunici fratelui său, fiind bun propriu al pârâtului.
L-a ajutat cu sume de bani pe pârât pentru a achiziționa o parte din bunurile necesare funcționării societății, respectiv presa hidraulică 400 și macaraua 16 TO.
Solicită totodată includerea în masa bunurilor de partaj a apartamentului nr. 16 din blocul S4, vândut în mod fraudulos de reclamantă în timpul căsătoriei cu pârâtul. La acest apartament, pârâtul a făcut îmbunătățiri în cuantum de
50 000 lei, bani proveniți de la ea și dați cu împrumut.
Prin încheierea de admitere în principiu din 13.04.2007( fila 193 dosar fond) a fost admisă în parte și în principiu acțiunea și au fost respinse atât cererea reconvențională, cât și cererea de intervenție accesorie.
S-a constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei, cu o contribuție egală de următoarele bunuri:
- imobile: apartamentul nr. 3 din G,-, - un teren de 1 ha situat în extravilanul comunei, județul;
- mobile: un dormitor compus din pat dublu, două noptiere, șifonier în trei canate, un TV ȘI 30 DE cd-uri( aflate în posesia pârâtului reclamant), o canapea de cu fotoliu, o masă pliantă, două fotolii, un cuier, două perdele, o oglindă cu ceas, o comodă TV, un TV, două tablouri goblen, o combină audio fără boxe, un calculator Siemens, un birou metalic, un pat dublu, un dulap tip soldat, un birou mic, un aerisire, un covor persan 2/3 grena, o mașină de spălat Siemens, o masă de bucătărie, un scaun de birou metalic, trei rafturi suspendate de bucătărie, video CD marca V SONYC, autoturismul Regata înmatriculat sub nr. -, macara de 16 tone marca K 16.
S-a reținut că sunt în posesia reclamantei pârâte următoarele bunuri mobile: o masă pliantă, două fotolii, un cuier, două perdele, o oglindă cu ceas, o comodă TV, un TV, două tablouri goblen, o combină audio fără boxe, un calculator Siemens, un birou metalic, un pat dublu, un dulap tip soldat, un birou mic, un aerisire, un covor persan 2/3 grena, o mașină de spălat Siemens, o masă de bucătărie, un scaun de birou metalic, trei rafturi suspendate de bucătărie, un cuier, o canapea cu fotoliu.
S-a constatat că reclamanta are un drept de creanță de din valoarea actualizată a sumei de 1000 lei, reprezentând prețul autoturismului Regata.
S-a dispus efectuarea unor expertize tehnice de evaluare, cu propuneri de lotizare, a bunurilor mobile și imobile supuse partajului.
Prin sentința civilă nr. 1071/12.02.2008 a Judecătoriei Galați a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantă.
S-a dispus sistarea stării de codevălmășie și, ca urmare a partajului, a fost atribuit reclamantei apartamentul nr. 3 din G,-, - în valoare totală de 220 008 lei.
S-a constatat că reclamanta a plătit pârâtului suma de 110 004 lei reprezentând cotă parte cuvenită pârâtului din valoarea apartamentului, cu recipisa -/1/15.01.2008.
A fost atribuită pârâtului suprafața de 1 ha teren arabil situată în extravilanul satului, comuna, județul G, T 171/1, /1, în valoare totală de 4375 lei.
A fost obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 2187,5 lei reprezentând cota parte cuvenită reclamantei din valoarea terenului, în termen de trei luni de la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii.
A fost atribuit reclamantei lotul B de bunuri mobile, aflate în posesia acesteia, conform raportului de expertiză bunuri mobile întocmit de expert ( fila 251 dosar fond).
A fost atribuit pârâtului lotul A de bunuri mobile aflate în posesia acestuia, conform aceluiași raport de expertiză.
A fost obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 10 066 lei reprezentând sultă egalizatoare pentru bunuri mobile.
Instanța a luat act de renunțarea reclamantei la judecată cu privire la sumele de bani provenite din constatarea drepturilor sale de creanță față de pârât.
Au fost respinse cererea reconvențională și cererea de intervenție accesorie ca nefondate.
Au fost respinse restul pretențiilor ca nefondate.
A fost obligată reclamanta să plătească pârâtului suma de 750 lei cheltuieli de judecată după compensare.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanta, pârâtul și intervenienta -, criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.
Reclamanta a criticat în primul rând sentința sub aspectul soluției de atribuire a terenului extravilan către pârât, deși din raportul de expertiză imobiliară rezulta că terenul este comod partajabil în natură, iar față de concluziile raportului de expertiză, la instanța de fond, și-a exprimat dorința de a-i fi atribuit lotul nr. 2.
Consideră că această suprafață de teren se impune a fi partajată în natură motivat de faptul că, după divorț, a rămas cu doi copii în întreținere, cu o pensie de întreținere în cuantum redus pentru aceștia și intenționează să cultive această suprafață de teren cu legume și zarzavaturi necesare întreținerii familiei.
A mai arătat că hotărârea instanței de fond este nelegală și sub aspectul soluționării capătului de cerere privind bunurile mobile. Din raportul de expertiză mobiliară rezultă că pârâtul trebuie să achite reclamantei, cu titlu de sultă, suma de 10 956 lei pentru egalizarea loturilor, iar în dispozitivul hotărârii în mod incorect se dispune obligarea pârâtului la plata sumei de 10 066 lei, rezultând o diferență în minus de 890 lei.
În al treilea rând, în mod greșit s-a dispus obligarea de către instanță a pârâtului la achitarea sumei de 2197,5 lei reprezentând cotă parte cuvenită reclamantei din valoarea terenului în termen de trei luni de la rămânerea definitivă și irevocabilă a sentinței, acordându-se astfel pârâtului un beneficiu nejustificat în condițiile în care, în mod normal, reclamanta putea să-și valorifice hotărârea din momentul rămânerii definitive a acesteia.
Pârâtul a criticat soluția primei instanțe sub mai multe aspecte.
În primul rând a apreciat că în mod greșit instanța a stabilit că părțile au o contribuție egală la dobândirea bunurilor comune. Prezumția că ambii soți au contribuit deopotrivă la dobândirea bunurilor operează numai în lipsa unor probe din care să rezulte că aportul unuia dintre ei a fost mai mare decât al celuilalt.
În speță prima instanță nu a ținut cont de faptul că părțile nu au avut venituri egale, că banii necesari pentru cumpărarea apartamentului bunicilor au provenit de la sora sa, - și că ulterior s-a efectuat schimbul cu apartamentul ce formează obiectul partajului, fără a se plăti nici o diferență de bani, existând probe la dosar în acest sens.
Totodată terenul în suprafață de 1 ha a fost donat de bunici, fiind bun propriu al pârâtului, situația pe care instanța nu a reținut-
De asemenea, nu au fost respectate criteriile de atribuire prevăzute de art. 673 ind. 9.proc.civ. în condițiile în care apartamentul este amenajat ca spațiu comercial, la această adresă se află sediul social al societății al cărei administrator este și, de asemenea, sediul altor două societăți comerciale.
Cum partajul trebuie să satisfacă nevoile actuale ale părților și să fie echitabil, se impune atribuirea către apelantul pârât a apartamentului.
Totodată, valoarea apartamentului supus partajului de 220 008 lei este prea mică față de poziția imobilului, destinația acestuia și prețul pieței.
Cu privire la bunurile mobile a arătat la instanța de fond că unele aparțin surorii sale, intervenienta - iar altele sunt achiziționate cu bani dați de aceeași intervenientă sau rezultați din activitatea societății, astfel că sunt bunurile sale personale, însă instanța în mod nejustificat nu a reținut aceste susțineri.
Intervenienta - a susținut aceleași motive de apel ca și pârâtul și cu aceleași argumente, astfel încât nu se mai impune detalierea acestora.
Intervenientei i s-a pus în vedere să achite taxa judiciară de timbru aferentă căii de atac, în cuantum de 9,5 lei și timbrul judiciar în cuantum de 0,15 lei, însă apelanta intervenientă nu s-a conformat.
Prin decizia civilă nr. 376/2.09.2008 Tribunalul Galația admis apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 1071/12.02.2008 a Judecătoriei Galați.
A atribuit reclamantei suprafața de teren de 5000 mp situată în T 171/1 /1 delimitată prin punctele A-B-C-D în raportul de expertiză efectuat de expert imobil situat în sat comuna, jud.
A atribuit pârâtului suprafața de 5000 mp situați în /1;/1, delimitată prin punctele C-F-E-D în raportul de expertiză efectuat de expert, imobil situat în sat, com. jud.
A respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul.
A anulat ca netimbrat apelul declarat de intervenienta în interesul pârâtului, -.
A fost obligat apelantul - pârât să achite apelantei reclamante suma de 2254,825 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
S-a reținut în motivarea deciziei că prima instanță a stabilit în mod judicios că pârâtul nu a răsturnat prezumția dobândirii bunurilor comune de către soți în cote egale iar atribuirea apartamentului către reclamantă este îndreptățită, întrucât nu mai are un alt spațiu de locuit, iar cei doi minori rezultați din căsătorie i-au fost încredințați spre creștere și educare.
Valoarea imobilului stabilită de expert corespunde valorii de circulație iar o altă expertiză nu a fost solicitată potrivit disp. art. 212 alin. 2 cod proc.civilă.
S-a reținut ca fondat apelul reclamantei în ceea ce privește împărțeala în natură a terenului în suprafață de 10.000 mp în extravilan sat., com., jud. G, potrivit disp. art. 673 ind.9 cod proc.civilă.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâtul și intervenienta -.
Aceștia au criticat decizia recurată pentru următoarele motive de nelegalitate;
- instanța a dezbătut fondul cauzei în condițiile în care procedura de citare cu intervenienta - nu era îndeplinită corect;
- greșit s-a reținut contribuția de 50% a reclamantei la dobândirea bunurilor comune fără a se demonstra efectiv contribuția acesteia și fără a se ține cont de inegalitatea veniturilor celor doi soți;
- greșit s-a atribuit reclamantei spațiul de locuit situat în G, str. 1 - 1918, -. 3, întrucât acesta este sediul spațiului comercial al SC SRL.
Recursurile declarate de pârât și de intervenientă sunt nefondate.
În ceea ce privește primul motiv de recurs referitor la judecarea apelurilor în condițiile în care era lipsă de procedură cu intervenienta -, se constată că aceasta deși domiciliază în Bas olicitat ca toate actele de procedură să-i fie comunicate în G,- ( domiciliul ales și de pârâtul apelant ).
Acest domiciliu ales este indicat atât în cererea de apel cât și în cea de recurs astfel că nu se poate invoca o lipsă de procedură respectiv necitarea intervenientei la domiciliul său din B,-
De altfel pentru termenul din 2.09.2008 în dosarul nr- al Tribunalului Galați când s-au judecat în fond cele două apeluri intervenienta a fost citată la ambele domicilii, procedura fiind îndeplinită pentru domiciliul ales în G,- ( fila 36 dosar apel).
În ceea ce privește reținerea greșită a contribuției de 50% a reclamantei intimate la dobândirea bunurilor comune, inegalitatea veniturilor menționată de recurentul nu constituie unicul criteriu.
De altfel recurentul a invocat și excepția de neconstituționalitate a disp. art. 30 alin. 3 din codul familiei care instituie prezumția relativă de comunitate a soților, excepție respinsă de Curtea Constituțională prin decizia 1264/8.10.2009 ( filele 43 - 45 dosar recurs).
În mod corect instanța de apel a motivat că și în condițiile în care reclamantul a făcut dovada că veniturile sale pe anumite perioade de timp au fost mai mari decât ale soției, la stabilirea contribuției soților privind dobândirea bunurilor comune trebuie avută în vedere și munca femeii în gospodărie și pentru creșterea copiilor chiar dacă această activitate nu este direct producătoare de venituri.
Referitor la susținerea că apartamentul nr. 3 - str. 1 - 1918 ar fi fost cumpărat cu contribuția intervenientei - se constată că respectivul contract de împrumut încheiat între pârât și sora sa la data de 23.06.1993 nu îndeplinește condițiile prev. de art. 1179 - 1180 cod civil.
Cei doi soți au dobândit imobilul în discuție ca urmare a unui schimb cu soții și conform actului autentificat sub nr. 2508/9.02.1005 la fostul notariat de Stat Județean.
Din cuprinsul contractului de schimb rezultă că apartamentul nr. 6 din - fusese dobândit de soții prin act de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 8859/1993.
Nu s-a făcut dovada că acesta ar fi fost dobândit anterior sau ulterior pretinsului împrumut de la intervenienta -.
În consecință bunul dobândit ca urmare a schimbului va avea tot regimul juridic de bun comun al soților.
De altfel intervenienta nu a făcut dovada că ar fi fost posesoarea unor sume atât de mari de bani pentru a-i împrumuta fratelui său pentru achiziționarea unor bunuri de valoare.
În sfârșit în legătură cu atribuirea apartamentului în discuție reclamantei, instanța de apel a motivat criteriile care au fost avute în vedere și anume faptul că aceasta nu mai avea un alt spațiu de locuit și aspectul că i-au fost încredințați spre creștere și educare cei doi minori rezultați din căsătorie.
Amenajarea spațiului respectiv ca sediu al societății SC SRL și închirierea unor unități din acest spațiu nu reprezintă un criteriu determinant pentru atribuirea apartamentului pârâtului recurent.
De asemenea nu este de neglijat nici aspectul că intimata reclamantă a plătit pârâtului suma de 110.008 lei reprezentând cota parte cuvenită acestuia din valoarea apartamentului cu recipisa nr. 56 5294/1 din 15.01.2008 așa cum rezultă din dispozitivul sentinței civile nr. 1071/12.02.2008 a Judecătoriei Galați.
Pentru aceste considerente în conformitate cu disp. art. 312 alin. 1 cod proc.civilă se vor respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâtul și intervenienta ( ) - împotriva deciziei civile nr. 376/8.09.2008 a Tribunalului Galați.
În conformitate cu disp. art. 274 cod proc.civilă vor fi obligați recurenții la plata sumei de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către intimata reprezentând onorariu apărător.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate cererile de recurs civil formulate de pârâtul, domiciliat în G,-, și intervenienta - domiciliată în B,-, sector 2, împotriva deciziei civile nr. 376 din 8.09.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul cu același număr, în contradictoriu cu intimata reclamantă domiciliată în G,-, -. 50, în acțiunea civilă având ca obiect partaj bunuri comune.
Obligă recurenții să plătească intimatei suma de 2000 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 19.01.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
Grefier
Red.RJ/26.01.2010
Dact.IS/27.01.2010/5ex.
Fond.
Apel.BF./
Președinte:Romeo JirlăeanuJudecători:Romeo Jirlăeanu, Elena Romila, Valentina Gabriela
