Partaj bunuri comune. Jurisprudență. Decizia 588/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂN I
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 588/
Ședința publică din data de 21 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Viorica Mihai SecuianuJUDECĂTOR 2: George Popa
JUDECĂTOR 3: Irina
Judecător - - - -vicepreședintele Curții de Apel
Grefier -
-.-.-.-.-.-.-
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de către reclamantul-pârât, împotriva deciziei civile nr. 68 din 11.02.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta-reclamantă, în acțiune civilă pentru partaj bunuri comune.
La apelul nominal au răspuns recurentul-reclamant-pârât asistat de av. în baza împuternicirii avocațiale depuse la dosar și intimata-pârâtă-reclamantă asistată de av. -ta în baza împuternicirii avocațiale fila 22 dosar.
Procedura completă
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Apărătorul recurentului declară că nu mai are cereri de formulat în cauză.
Apărătorul intimatei nu are alte cereri.
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea și respectiv combaterea recursului civil.
-. pentru recurent, critică decizia pronunțată de instanța de apel, considerând că în mod nelegal și contrar probelor din dosar tribunalul a reținut că pârâta are o contribuție de 50% la dobândirea apartamentului în litigiu.
În mod constant reclamantul-pârât a susținut și dovedit că apartamentul situat în G, str.-.- - nr.9, -.5,.31, este bun comun dobândit cu contribuția sa exclusivă. Cu înscrisuri și interogatoriul pârâtei-reclamante a dovedit că a avut un apartament propriu înainte de căsătorie pe care l-a vândut în data de 31.03.2003 cu suma de 180 milioane lei, și la circa săptămână după vânzarea acestuia a cumpărat apartamentul în litigiu cu suma de 80 milioane lei, restul banilor fiind folosiți în gospodărie și pentru achiziționarea bunurilor mobile.
Este adevărat că pârâta-reclamantă a avut o garsonieră pe care a vândut-o înainte de încheierea căsătoriei, iar banii i-a folosit în interes propriu, dovedit fiind faptul că pârâta pe tot parcursul căsătoriei nu a avut loc de muncă, reclamantul-pârât fiind singurul susținător financiar al familiei, suportând toate cheltuielile necesare continuării studiilor de către pârâtă la facultate și de fetița acesteia la un liceu particular. Pentru considerentele expuse, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea în totalitate deciziei pronunțate în apel și în rejudecare, să fie admisă acțiunea reclamantului-pârât și respinsă cererea reconvențională a pârâtei-reclamante, în sensul de a se reține că apartamentul în litigiu este bun comun dobândit cu contribuția exclusivă a reclamantului-pârât. Solicită cheltuieli de judecată.
Apărătorul intimatei pârâte-reclamante, apreciază că decizia pronunțată în apel este legală și temeinică, în mod corect reținându-se contribuția egală a părților la dobândirea apartamentului în litigiu. Pârâta-reclamantă a vândut anterior un spațiu locativ propriu, banii obținuți fiind folosiți în comun. Pârâta chiar dacă nu a avut un loc de muncă, a făcut menajul, s-a ocupat de gospodărie, urmând cursurile facultății la seral.
Decizia pronunțată de Tribunalul Galați fiind temeinică și legală solicită a fi menținută, cu consecința respingerii recursului reclamantului-pârât ca nefondat. Solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Galați sub nr. 9880/C/2004 la data de 26.10.2004, reclamantul, în contradictoriu cu pârâta, a solicitat instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate calitatea de bunuri comune cu contribuția sa exclusivă la apartamentul cu nr. 31 din G, - str. -. - nr. 9, 40, compus din doua camere și dependințe și la toate bunurile mobile dobândite în timpul căsătoriei; reclamantul a mai solicitat și obligarea pârâtei la restituirea bunurilor sale personale.
In motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a fost căsătorit cu pârâta, căsătoria fiind desfăcută prin divorț conform Deciziei civile nr. 1060/A/17.08.2004 pronunțată în dosar nr. 1425/c/2004 al Curții de Apel Galați. Mai arată reclamantul că în 1992 dobândit un apartament cu 2 camere, pe care, la insistențele pârâtei, l-a înstrăinat în 2003 cu suma de 180.000.000 lei vechi, bani din care a cumpărat apartamentul în discuție, cu suma de 80.000.000 lei vechi, iar din diferența de preț de 100.000.000 lei vechi a cumpărat o mare parte din bunurile mobile supuse partajului.
Pârâta, legal citată, a formulat întâmpinare și cerere reconvențională, prin care a solicitat ca instanța să rețină că toate bunurile comune au fost dobândite cu câte o contribuție de 50% fiecare, precum și includerea în masa bunurilor de partajat și a unui autoturism Skoda 120.
In motivare, pârâta-reclamantă susține că s-a căsătorit cu reclamantul-pârât în 1995, iar cursurile școlare le-a reluat la seral în 2000, iar facultatea a început-o în 2003, când deja s-a separat în fapt de acesta. Mai arată că a contribuit în gospodărie și ambii au fost ajutați considerabil de părinții ei; totodată susține că anterior încheierii căsătoriei a avut în proprietate un apartament, pe care l-a vândut, în timp ce banii obținuți din vânzarea apartamentului reclamantului au fost cheltuiți de acesta în scop personal. Pârâta-reclamantă recunoaște că reclamantul-pârât a cumpărat doua fotolii și o canapea din suma de bani împrumutată, restul împrumutului fiind cheltuit pe băuturi alcoolice și jocuri de noroc de către reclamant.
La solicitarea părților, instanța a administrat proba cu interogatoriu, acte și testimonială.
Prin Încheierea de Admitere în principiu din data de 6.07.2005 pronunțată în cauză, instanța a admis în parte și în principiu acțiunea principală și a admis în principiu cererea reconvenționala; astfel, instanța a constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei cu contribuție egală de 50% fiecare apartamentul cu nr. 31 din G, str. -. - nr. 9, 40, - compus din 2 camere și dependințe, precum și următoarele bunuri mobile: o masă de călcat, o canapea cu 2 fotolii, o masă de bucătărie cu 3 scaune, un dulap suspendat, un TV color Philips SH, un cuier, 6 jaluzele plastic la sufragerie și dormitor, un fier călcat (ce se află în apartamentul bun comun), un TV color (ce se află la domiciliul părinților pârâtei-reclamante), un autoturism marca Skoda 120 alb,cu nr. de identificare -, nr. carte identitate B -. Tot prin IAP instanța a constatat ca sunt bunuri proprii ale reclamantului-pârât un șifonier cu 3 uși, un șifonier cu 2 uși,o vitrină, un frigider, un aragaz cu 3 ochiuri, o masă mică de televizor (ce se afla în apartamentul bun comun), un pat dormitor, o vitrină, 2 fotolii de la mobile din sufragerie, o noptieră cu cușetă și oglindă, o masă de 12 persoane și 6 scaune, o masă bucătărie cu 2 scaune (bunuri ce se află în domiciliul părinților pârâtei-reclamante). Prin Sentința Civilă nr. 3842/04.05.2007 Judecătoria Galația admis în parte acțiunea, a admis cererea reconvențională, a dispus sistarea stării de indiviziune și, ca efect al partajului, a atribuit pârâtei-reclamante imobilul apartament, obligând-o la plata cotei de contribuție a reclamantului-pârât în sumă de 35 808,68, a atribuit bunurile mobile și autoturismul.
A reținut în motivare că la termenul de judecata din data de 20.04.2007, reclamantul a solicitat atribuirea provizorie a imobilului și stabilirea unui nou termen de judecata pentru a achita pârâtei cota parte din valoarea apartamentului.
Instanța, văzând dispozițiile art. 673 indice 10 alin. 1 cod procedură civilă, sentința penală nr. 608/2.03.2004 a Judecătoriei Galați, decizia penală nr. 93/4.02.2005 a Tribunalului Galați, decizia penală nr.152/R/20.12.2005 a Curții de Apel Galați (prin care reclamantul-pârât a fost condamnat la o pedeapsa privativa de libertate de 3 ani si 4 luni închisoare, iar pe latură civilă a fost obligat la plata sumei de 100.000.000 ROL daune morale către fiica pârâtei-reclamante și 100.000.000 ROL către altă parte vătămată), precum și încheierea din data de 17.04.2006 a Judecătoriei Galați (prin care instanța a admis cererea formulată de pârâta-reclamantă de investire cu formula executorie a hotărârilor judecătorești amintite), a respins cererea astfel formulată.
La atribuirea în mod definitiv a imobilului, instanța va avea în vedere aceleași aspecte arătate mai sus, respectiv starea materială a reclamantului-pârât, precum și poziția pârâtei-reclamante care a solicitat să i se atribuie acest imobil, motiv pentru care i-l va atribui acesteia, cu obligarea de a-i plăti reclamantului-pârât cota parte ce i se cuvine din dreptul de proprietate asupra acestui bun, potrivit evaluării realizate de a doua expertiză tehnică imobiliară efectuată de expert.
In legătură cu celelalte bunuri mobile comune, instanța constată că numai pârâta-reclamantă și-a manifestat dorința prin concluziile scrise, de a i se atribui lotul nr. 1, iar autoturismul să fie atribuit reclamantului-pârât, în vreme ce reclamantul-pârât nu și-a manifestat nici o opțiune în acest sens.
Împotriva acestei sentințe și a încheierii de admitere în principiu a formulat apel reclamantul-pârât, criticându-le ca fiind nelegale.
În motivare a arătat că a avut o contribuție de 100% la dobândirea apartamentului, acesta fiind bun propriu ca efect al subrogației cu titlu particular, conform art. 31 lit. f codul familiei, întrucât a fost cumpărat cu banii proveniți din vânzarea altui apartament dobândit înainte de căsătorie. A mai precizat că instanța a apreciat eronat probele, că a dat mai multă putere depozițiilor martorilor pârâtei- reclamante, că nu a ținut cont de răspunsurile acesteia la interogatoriu, că nu se poate ține cont de munca acesteia în gospodărie pentru că era preocupată de învățătură și nu de menajul casei. În consecință, a solicitat admiterea apelului și să se constate contribuția de 100% la dobândirea imobilului.
Prin decizia civilă nr.68 din 11.02.2008, Tribunalul Galația respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul-pârât, reținând următoarele:
Acțiunea principală a avut ca obiect partajul bunurilor comune și a fost promovată de apelantul - reclamant asistat de un avocat. În cuprinsul cererii de chemare în judecată, reclamantul solicită să se constate că apartamentul este bun comun, cu contribuția exclusivă a reclamantului, motivat de faptul că a vândut un apartament bun propriu, iar din banii obținuți a cumpărat, la scurt timp, apartamentul în litigiu. Afirmă că, fiind dobândit în timpul căsătoriei este bun comun, dar a avut o contribuție de 100% la dobândirea lui. Acțiunea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 36 din codul familiei. Nu există nici o referire la calitatea de bun propriu al apartamentului, nici la art. 31 lit. f din codul familiei și nici la subrogația cu titlu particular.
În consecință, respectând principiul disponibilității, instanța s-a pronunțat în limitele în care a fost învestita(s-a pronunțat doar asupra a ceea ce s-a cerut).
În apel nu se pot face cereri noi, nici nu se poate schimba temeiul juridic al cererii, nu se pot invoca alte motive sau mijloace de apărare, conform art. 292 cod de procedură civilă. Rezultă că nu se pot reține direct în apel apărările apelantului referitoare la calitatea de bun propriu ca efect al subrogației reale cu titlu particular, de vreme ce astfel de apărări nu au fost invocate la fond.
De altfel, apelantul întreține și în motivele de apel și în concluziile scrise confuzia între calitatea de bun propriu, ca efect al subrogației, sau de bun comun, cu o contribuție exclusivă la achiziționarea lui, în ceea ce privește apartamentul.
Deci, față de poziția exprimată în cererea de chemare în judecată, instanța reține că apartamentul este bun comun.
În ceea ce privește contribuția la dobândirea acestuia, se vor avea în vedere veniturile fiecăruia dintre soți, contribuția la treburile gospodăriei și alte aspecte relevante. Contribuția trebuie stabilită la întreg ansamblul bunurilor dobândite pe toată perioada căsătoriei și nu doar la un anume bun.
Astfel, deși apelantul afirmă că a cunoscut-o pe intimată abia în luna decembrie 1995, de vreme ce căsătoria a fost încheiată la data de 28.12.1995, este greu de crezut că s-au cunoscut în cursul aceleiași luni. Apare ca fiind pertinentă susținerea intimatei că a început relația de concubinaj cu apelantul în cursul lunii noiembrie 1995. La data de 21.11.1995, intimata a vândut un imobil proprietatea sa, ca bun propriu și, așa cum rezultă din depoziția martorului (fila 48 dosar fond), banii au fost cheltuiți de cele două părți, pentru nevoile obișnuite ale căsătoriei. Această sumă de bani constituie o contribuție indirectă a intimatei la dobândirea bunurilor. De asemenea, din depozițiile martorilor reiese că intimata a fost cea care s-a ocupat de gospodărie, chiar dacă a urmat și cursurile liceului la seral, iar acest aspect întărește cota de contribuție a intimatei la dobândirea bunurilor comune.
Nu trebuie neglijat în stabilirea contribuției nici modul în care părțile au înțeles să-și împartă sarcinile căsătoriei, atitudinea apelantului, care nu a fost de acord ca intimata să-și găsească un loc de muncă, potrivit pregătirii sale, i-a permis acesteia să-și continue studiile, de aceea, în condițiile în care apelantul nu i-a permis intimatei să lucreze, nu poate invoca la partaj faptul că aceasta nu a avut venituri din salarii.
În același timp, apelantul a vândut un imobil și banii au fost cheltuiți în timpul căsătoriei, inclusiv pentru dobândirea apartamentului și a fost și salariat.
Acestea sunt criteriile funcție de care instanța apreciază că, la fondul cauzei s-a făcut o corectă evaluare și apreciere a probelor, stabilindu-se o contribuție egală a soților la dobândirea apartamentului.
Împotriva acestei decizii civile, în termen legal, a declarat recurs reclamantul-pârât, criticând-o pentru nelegalitate prin prisma motivelor prevăzute de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Susține recurentul că instanța de apel reținut în mod nelegal și contrar probelor din dosar contribuția pârâtei-reclamante de 50% la dobândirea apartamentului și celorlalte bunuri comune.
În argumentarea acestei critici, recurentul înțelege să facă trimitere la probele greșit interpretate, în opinia sa, și carte au condus astfel la reținerea greșită cotei de contribuție.
În fine, susține că s-a acordat o putere mai mare probelor testimoniale pregătite dinainte decât actelor autentice și răspunsurilor date la interogatoriul pârâtei-reclamante.
Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului, cu consecința reținerii cotei sale exclusive la dobândirea apartamentului.
Recursul declarat este nefondat.
Potrivit dispozițiilor art.304 alin. 1 Cod procedură civilă, modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere, în situațiile prevăzute la punctele 1-9, numai pentru motive de nelegalitate.
În acest context, Curtea nu va cenzura decizia criticată și prin prisma interpretării greșite a probelor administrate în cauză întrucât această critică, prevăzută de art.304 pct.10 Cod procedură civilă, a fost abrogată prin dispozițiile Legii nr.219/2005.
Referitor la critica aplicării și interpretării greșite a legii, respectiv art.30 Codul familiei, se impune precizarea că atât instanța de fond cât și cea de control judiciar au dat corect eficiență textului legal ce instituie prezumția comunității bunurilor dobândite în timpul căsătoriei. Atât timp cât reclamantul-pârât nu reușit să răstoarne respectiva prezumție legală ce guvernează regimul comunității bunurilor dobândite în timpul căsătoriei, orice critică privind aplicarea greșită legii apare ca fiind neavenită.
Pentru aceste considerente, Curtea va respinge ca nefondat recursul, făcând în cauză aplicarea dispozițiilor art.312 pct.1 Cod procedură civilă.
Văzând și dispozițiile art.274 Cod procedură civilă,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul civil declarat de către reclamantul-pârât, împotriva deciziei civile nr. 68 din 11.02.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Obligă recurentul la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 21 octombrie 2008.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red./17.11.2008
decizie VM/17.11.2008
2 ex.
Fond: Judecătoria Galați - judecător:
Apel: Tribunalul Galați - judecători: +
Președinte:Viorica Mihai SecuianuJudecători:Viorica Mihai Secuianu, George Popa, Irina
