Partaj bunuri comune. Jurisprudență. Decizia 69/2009. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.69/
Ședința publică din 28 ian.2009
PREȘEDINTE: Anica Ioan
JUDECĂTOR 2: Simona Bacșin
JUDECĂTOR 3: Luminița Șolea
Grefier - - -
-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de pârâta C, domiciliată în G,-, -.3,.60 împotriva deciziei civile nr.373 din 03 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul civil nr-.
La apelul nominal au răspuns recurenta pârâta C - personal și intimatul C, personal.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că recursul este netimbrat, după care;
Recurenta depune la dosar o cerere de scutire a plății taxei de timbru motivat de faptul că este o persoană cu grad de handicap mediu potrivit certificatului de încadrare cu grad de handicap anexat, are un venit net lunar de 751 lei conform adeverinței anexate și are în întreținere un copil în vârstă de 12 ani rezultat din căsătoria cu intimatul.
Curtea lasă cauza la a doua strigare pentru a fi studiată cererea și de către intimat.
La apelul nominal făcut la a doua strigare răspund aceleași părți.
Intimatul față de cererea formulată de recurentă de scutire de plata taxei de timbru nu este de acord și consideră că nu poate fi încadrată aceasta la scutire.
Curtea având în vedere că recurenta are un venit lunar de 751 lei, are un copil în vârstă de 12 ani în întreținere și este o persoană cu grad de handicap și consideră că cererea formulată de recurentă de scutire a plății taxei de timbru este întemeiată în baza disp.art.15, 19 din OUG nr.51/2008.
Recurenta solicită ca intimatul să depună contractul de vânzare-cumpărare a casei primită moștenire de la
Intimatul precizează că nu poate depune actul, moștenirea este de 10 ani, există declarații la dosar, că s-au primit 20 milioane în anul 1998 din care s-a mai cumpărat un televizor, cameră de filmat și s-a făcut schimb de apartament de la două la trei camere, banii cheltuindu-se astfel de către ambii soți.
Curtea respinge ca fiind neconcludentă și neutilă cauzei cererea formulată de a se depune copia actului de vânzare cumpărare a casei de la
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în dezbateri.
Recurenta având cuvântul solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, să se scadă contravaloarea contribuției părinților acesteia ca nefăcând parte din masa bunurilor comune. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Intimatul având cuvântul solicită respingerea recursului. Este de acord cu hotărârea pronunțată. Corect a reținut instanța că procentul este de 50 % - 50 % și nu are critici față de ce s-a stabilit în instanță. Consideră că banii obținuți din vânzarea casei primite moștenire, fiind cheltuiți în timpul căsătoriei cu pârâta, echivalează cu suma oferită de către părinții pârâtei de 13.500.000 lei vechi la schimbul apartamentului.
Curtea rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Din actele și lucrările dosarului rezultă următoarele:
Prin cererea formulată pe rolul Judecătoriei Galați reclamantul C - a solicitat în contradictoriu cu pârâta C - partajul bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei în cotă de 80% în favoarea sa și de 20 % pentru pârâtă cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt a susținut că a fost căsătorit cu pârâta în perioada 1992-2005, iar această căsătorie a fost desfăcută prin divorț în baza sentinței civile nr. 4399/2005 pronunțată de Judecătoria Galați. Că împreună cu pârâta a dobândit un apartament situat în G,--.60 în baza contractului de schimb autentificat sub nr. 1876/1996. A precizat că a fost beneficiarul unui contract de închiriere, iar pentru apartamentul oferit la schimb soții au dat o sultă de - lei vechi pe care au împrumutat-o de la părinții pârâtei, dar pe care au restituit-o cu bani obținuți dintr-o moștenire. În susținerea contribuției sale mai mari la dobândirea bunurilor comune a solicitat să se aibă în vedere faptul că a avut venituri mai mari decât pârâta, că a fost disponibilizat de la și a încasat plăți compensatorii, iar după concediere s-a reangajat și a avut salarii considerabil mai mari care justifică un aport mai mare la achiziționarea bunurilor comune.
Prin cererea cu nr- înregistrată pe rolul aceleași instanțe, pârâta C - a solicitat la rândul său partajul bunurilor comune. A precizat că dorește ca pârâtul să fie obligat la plata sumei de 32 milioane lei vechi la nivelul anului 1996 care constituie sarcini ale comunității de bunuri ce au fost suportate în exclusivitate de pârâtă, un împrumut dat de părinții săi pentru plata sultei la apartamentul ce face obiectul partajului, taxele ocazionate de autentificarea și intabularea bunului, cheltuieli legate de plata impozitului,montarea de apometre, calorimetre și cheltuielile de întreținere la apartamentul bun comune.
Cele două cauze au fost conexate la data de 03.07.2007.
Prin concluziile scrise reclamantul a solicitat partajul bunurilor mobile și a cerut să se constate caracterul de bun propriu pentru o serie de bunuri mobile.
Judecătoria Galați prin sentința civilă nr. 2001/11.03.2008 a admis în parte acțiunea și în parte cererea conexă.
A constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei cu o cotă de 50% fiecare imobilul situat în G,--.60,evaluat la - lei. A atribuit pârâtei apartamentul aceasta fiind obligată să achite reclamantului suma de 74 769,5 lei cu titlu de echivalent valoric al cotei cuvenită din imobilul ce face obiectul partajului în termen de 3 luni de la data rămânerii irevocabile a sentinței de partaj. A respins cererea de partajare a bunurilor mobile, precum și cererea prin care reclamantul a cerut să se constate caracterul de bun propriu asupra unui dormitor. A constat că apartamentul este grevat de un pasiv ce constă în impozitul pe clădiri și a obligat reclamantul să achite pârâtei din acest pasiv. A respins celelalte cereri ca nefondate. A compensat în totalitate cheltuielile de judecată efectuate de părți cu susținerea procesului.
Pentru a reține astfel instanța a avut în vedere că părțile s-au căsătorit la data de 01.02.1992 și au divorțat la data de 02.09.2005 prin sentința civilă nr. 4339. În timpul căsătoriei părțile au dobândit imobilul ce face obiectul partajului în baza contractului autentificat sub nr. 1876/1996,evaluat la suma de 149.535 lei. Cu privire la cota de contribuție a soților s-a reținut că în cauză la aprecierea contribuției la dobândirea bunurilor se au în vedere nu numai veniturile salariale dar și contribuția la muncile gospodăriei și din acest punct de vedere reclamantul nu a înlăturat prezumția instituită de art.30 alin.1 fam. Cu privire la suma de - lei plătită de codevălmași cu titlu de sultă pentru dobândirea apartamentului s-a reținut că suma a fost primită pentru copilul părților de la părinții pârâtei. Având în vedere că pârâta a locuit permanent în apartament, că minorul rezultat din căsătorie a fost încredințat pârâtei,că apartamentul nu este comod partajabil în natură,iar pârâta nu are unde locui, bunul ce face obiectul partajului a fost atribuit acesteia.
Cererea reclamantului cu privire la bunurile mobile a fost respinsă cu motivarea că aceasta a fost formulată prin concluziile scrise, iar reclamantul nu s-a conformat disp. art.1169 civ.
În ceea ce privește cheltuielile legate de plata întreținerii și a celorlalte cheltuieli ce țin de buna administrare și utilizare a unui apartament dintr-un condominiu,instanța a reținut că deschiderea cărții funciare, montarea de apometre și repartitoare sunt cheltuieli care profită pârâtei și ca urmare nu există temei pentru a fi reținute cu titlu de pasiv în masa de partajat. Plățile pentru izolația la acoperișul blocului au fost solicitate prin concluziile scrise și nu făcut obiectul dezbaterilor.
Cu privire la impozitul pe clădiri s-a reținut că acestea au fost recunoscute de reclamant, fac parte din pasivul bunurilor comune și ca urmare reclamantul datorează din valoarea acestora.
Împotriva sentinței civile nr.2001/11.03.2008 pronunțată de Judecătoria Galați au declarat apel reclamantul și pârâta.
La data de 02.09.2008 reclamantul a declarat că înțelege să renunțe la apelul declarat.
Prin motivele de apel, pârâta a criticat soluția instanței de fond sub următoarele aspecte: instanța a reținut greșit că părțile au beneficiat de o gratuitate din partea părinților săi pentru suma de 1350 lei achitată cu titlu de sultă la schimbul de imobile și pentru suma de 226,20 lei cu care s-au achitat taxele ocazionate de perfectarea actelor și de intabularea apartamentului în cartea funciară. A considerat că a beneficiat în exclusivitate de aceste gratuități în anul 1996 și că acestea trebuiau a fi deduse din suma la care a fost obligată către reclamant. A susținut că instanța nu a reținut că a suportat singură contravaloarea cheltuielilor de întreținere aferente apartamentului, precum și celelalte cheltuieli ce țin de utilizarea normală și eficientă a imobilului cum ar fi montarea, citirea apometrelor și a calorimetrelor. A susținut că termenul de plată fixat de instanță pentru executare este mult prea scurt și a cerut să se aibă în vedere că este o persoană cu dizabilități, are un copil în întreținere și nu are resursele financiare pentru a onora obligația de plată într-un termen atât de scurt.
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul a constatat următoarele:
Reclamantul a recunoscut că părinții pârâtei au ajutat tânăra familie cu suma de 1350 lei necesară pentru perfectarea unui schimb de imobile, dar susține că această sumă a fost restituită. În condițiile în care toți cei patru martori audiați la propunerea părților au declarat că intenția părinților pârâtei a fost de a-i sprijini pe cei doi soți deoarece urmau să aibă un copil, că de fapt suma de bani a fost dată pentru viitorul nepot și nu s-a pus niciodată problema restituirii s-a constatat că în cauză sunt aplicabile disp. art. 31 alin.1 lit.b fam. Ca urmare nu a fost primită susținerea apelantei potrivit cu care a fost singura care a beneficiat de aceste gratuități deoarece această apărare nu a fost dovedită. În condițiile în care reclamantul nu a recunoscut că ar fi primit și alte sume de la socrii săi și față de susținerile martorilor propuși de părți s-a reținut că pe acest capăt de cerere soluția instanței de fond nu se impunea a fi reformată.
Prin declarația din data 04.05.2005 și prin întâmpinarea depusă la dosar reclamantul a fost de acord cu plata cheltuielilor de întreținere aferente apartamentului până în luna mai 2005 când a plecat din apartament, dar și cu plata impozitului datorat în contul proprietății. Cu chitanțele depuse în apel pârâta a dovedit că a plătit la întreținere suma de 110,80lei calculată până în luna mai 2005.Fiind cheltuieli aferente perioadei în care și reclamantul a locuit în apartament rezultă că trebuie să contribuie în mod egal la plata acestor debite. De asemenea apelanta a dovedit că a plătit singură impozitul datorat pentru apartament în sumă de 906,76 lei deși o astfel de cheltuială face parte din categoria spezelor specifice proprietății și cad în sarcina proprietarilor proporțional cu cota de proprietate. Ca urmare există un pasiv în sumă de 1017,56 lei care va fi suportat de părți în cote egale și care va fi dedus din contravaloarea sumei de 74 769,5 lei la care a fost obligată pârâta prin sentința apelată.
Cu privire la celelalte cheltuieli pretinse de apelantă(montare apometre și calorimetre,citirea acestora, contravaloare lucrări de hidroizolații) s-a constatat că instanța de fond a reținut corect că acestea profită exclusiv pârâtei și nu pot fi incluse în pasivul masei de partajat, unele din aceste cheltuieli fiind anterioare divorțului, iar altele au fost efectuate după plecarea reclamantului din domiciliu( în condițiile în care mandatul tacit reciproc nu mai este aplicabil).
În ce privește termenul de trei luni stabilit de instanță pentru executare s-a constatat următoarele: sentința de partaj poate fi pusă în executare cu începere de la data pronunțării prezentei decizii în baza art. 374-376.proc.civ. iar amânarea plății cu trei luni calculat de la data rămânerii irevocabile a partajului este mai mult decât suficientă și rezonabilă. Prelungirea acestui termen ar avea consecințe negative asupra soluționării cauzei într-un termen rezonabil deoarece și perioada executării silite se ia în seamă la aprecierea duratei de soluționare a unei cauze în sensul art.6 CEDO. În consecință această critică adusă sentinței civile apelate este total nejustificată.
Pentru aceste considerente Tribunalul Galația admis apelul declarat de către pârâtă, a schimbat în parte sentința și a constatat că masa de partajat este grevată de un pasiv în sumă de 1017,576 lei suportat de către pârâtă și din care reclamantul trebuie să suporte suma de 508,78 lei.
In acest sens a modificat obligația pârâtei la plata sumei de 74260,72 lei în loc de 74.769,5 lei către reclamant.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta reclamantă criticând-o sub aspectul greșitei soluționări a cererii privind suma de 13.500.000 lei vechi oferiți de către părinții săi numai în folosul său nu și în cel al reclamantului-pârât.
In mod greșit ambele instanțe au făcut aplicarea art. 36 lit. din Codul familiei.
Recursul de față nu poate fi primit.
Este adevărat că, potrivit art. 31 lit. b din Codul familiei nu sunt bunuri comune ci bunuri proprii ale fiecărui soț, bunurile dobândite in timpul căsătoriei prin moștenire, prin legat sau donație, afară numai dacă dispunătorul a prevăzut că ele vor fi comune.
Tribunalul pe baza probelor administrate, respectiv a declarațiilor celor patru martori a reținut că voința părinților pârâtei reclamante a fost de a-i sprijini pe cei doi soți deoarece urma să aibă un copil.
În raport de această situație de fapt reținută de către instanța de apel, Curtea
apreciază că în mod corect s- apreciat incidența art. 31 lit. b teza finală din Codul familiei.
Fiind o cale extraordinară de atac, în recurs Curtea nu poate reanaliza probele
dosarului și implicit situația de fapt pentru a schimba temeiul de drept reținut de către instanța de apel.
Pentru aceste considerente, Curtea va respinge ca nefondat recursul de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursuldeclarat de pârâta C, domiciliată în G,-, -.3,.60 împotriva deciziei civile nr.373 din 03 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul civil nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28.01.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.AI-10.02.2009
Dact.MH-11.02.2009/2 ex.
Fond:
Apel: -
Președinte:Anica IoanJudecători:Anica Ioan, Simona Bacșin, Luminița Șolea