Partaj bunuri comune. Jurisprudență. Decizia 79/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - partaj bunuri comune -
(Număr în format vechi 40/MF/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
INSTANTA DE RECURS
DECIZIE Nr. 79
Ședința publică de la 17 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Pascu JUDECĂTOR 2: Tatiana Rădulescu
- - JUDECĂTOR 3: Gabriel Viziru
- - judecător
Grefier
*************************
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta împotriva deciziei civile nr. 219/A din 19 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Mehedinți - Secția Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - reclamant, intervenienții în nume propriu,.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat pentru recurenta - pârâtă și intimatul - reclamant, lipsind recurenta - pârâtă și intimații intervenienți în nume propriu .
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței depunerea la dosar prin serviciul registratură a instanței de către recurenta pârâtă dovada achitării taxei judiciare de timbru, chitanța seria - nr. - din data de 07 martie 2008 în cuantum de 10 lei, timbru judiciar de 0,15 lei, contractul de ipotecă nr. 1696 din data de 14 mai 2007 și extras de cont.
Se învedereaza că nu mai sunt excepții de invocat, probe de administrat, alte cereri de formulat.
Intrucât nu mai sunt excepții de invocat, probe de administrat, alte cereri de formulat, apreciind ca fiind îndeplinite dispozițiile prevăzute de art. 150 Cod procedură civilă, instanța, acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat, pentru recurenta pârâtă a solicitat instanței admiterea recursului, modificarea deciziei civile a Tribunalului Mehedinți în sensul admiterii apelului și atribuirea bunurilor conform variantei II de expertiză efectuată in apel.
In subsidiar, solicită admiterea recursului și casarea cu reținere sau cu trimitere spre rejudecare, având în vedere că instanța de apel nu a analizat toate motivele de apel formulate, respectiv criticile de la punctul 3 din apel si cele privind încheierea de admitere în principiu lipsind argumentele si motivarea instanței.
Mai arată și susține în ceea ce privește încheierea de admitere in principiu că există numeroase erori, cea mai importantă fiind contrarietatea dintre dispozitiv si considerente, respectiv introducerea de două ori la masa partajabilă a două încăperi ale construcției de la țară sub formă de demisol iar expertul a evaluat și introdus la masa partajabilă terasa care nu fusese reținută în încheierea de admitere în principiu.
Mai susține că suplimentul de expertiză depus în apel d emonstrează c la fond imobilele au fost subevaluate, deși conține valori ale construcțiilor mai apropiate de realitate, totuși instanța de apel a apreciat în mod eronat că nu sunt fondate criticile privind expertizele, valorile menționate in suplimentul de expertiză sunt mult mai mari decât cele cuprinse în expertiza de la fond, iar prin atribuirea apartamentului ctre intimatul reclamant, recurenta pârât este dezavantajat.
De asemenea susține c nici raportul de expertiză din apel nu a respectat obiectivele fixate de prți și cuprinde multe erori, cum ar fi evaluarea unor lucrri efectuate de recurenta pârât dup divorț, aplicarea de dou ori a cotei TVA, evaluarea manoperei pentru construcția de la țar.
Mai arat c intimatul reclamant este cel care locuiește în apartament și se afl în posesia majoritții bunurilor mobile, beneficiaz de tot confortul oferit de apartamentul la care au facut îmbuntțiri în perioada cstoriei, dar dorește sa-i fie atribuit apartamentul bun comun recurentei pârâte, având în vedere ca i s-a încredințat minorul spre creștere și educare.
De asemenea mai arat c intimatul reclamant cu rea voinț susține în întâmpinare c recurenta pârât are în proprietate un alt apartament deoarece a fost nevoit să facă un împrumut împovărător pentru achiziționarea acestuia, având in vedere sumele mari pe care trebuia sa le plătească drept chirie, arătând că a depus la dosarul cauzei contractul de ipotecă care dovedește că are de plătit suma de 24.000 EURO si a fost nevoită să împrumute si suma de 18.600 RON, iar până in momentul de față a plătit doar o parte din dobânzile aferente creditelor și deci rezultă că are datorii care depășesc suma de 120.000 RON.
Mai susține că recurenta pârâtă a muncit împreună cu intimatul reclamant, l-a întreținut pe acesta cu alimente și bani proveniți de la bunici și părinți, urmând să plătească rate la bănci fără să aibă siguranța că va reuși să le finalizeze, iar intimatul reclamant beneficiază de rezultatele muncii sale și arată că nu dorește să i se atribuie locuința de la țară pentru că nu se poate folosi de ea, aceasta fiind si greu vandabilă.
De asemenea mai solicită să se aibă in vedere si faptul că atribuirea apartamentului către intimatul reclamant nu- va folosi cu nimic acestuia, deoarece având salariul foarte mic nu va putea plăti sultă si apartamentul va fi vândut; depune concluzii scrise, bonuri transport, chitanță privind onorariu avocat în cuantum de 500 RON și solicită cheltuieli de judecată în recurs, transport și onorariu de avocat.
Intimatul părăt a solicitat instanței respingerea recursului, să se mențină soluția dată de Tribunalul Mehedinți si arată că apartamentul a fost obținut de el, dar cumpărat in timpul căsătoriei.
Mai arată că au construit o la aceasta fiind terminată în anul 2000 iar neamurile si martorii recurentei pârâte au recunoscut munca si eforturile sale.
In replică, avocat, pentru recurenta pârată a arătat că părțile au muncit împreună făcându-se o prelungire la casă iar căsătoria s-a desfăcut din vina intimatului reclamant.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin încheierea din 17.03.2006 pronunțată de Judecătoria Dr.tr.S, în Dosar nr. 8441/2005, a fost admisă în parte și în principiu acțiunea și respinsă cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții și.
S-a constatat că în timpul căsătoriei părțile au dobândit cu contribuție de 40 % reclamantul și 60% pârâta, bunurile comune: un apartament situat în Tr S,str. - nr.1,.6,.5,.24 în baza contractului de cumpărare nr.84 din 14.02.1994 la care soții au făcut îmbunătățiri, un TV color Philips,mobilă de sufragerie 5 corpuri,formată din colțar și două fotolii, măsuță de sufragerie, aspirator Samsung, tablou peisaj cu lac,tablou vază cu foloir, tablou toamnă pe lac, tablou golblen cu pere, covoraș albastru 2 bucăți,covor albastru sufragerie de metri,lustră cu 6 brate, perdea sufragerie, lustră cu 5 brate în dormitor,TV color, un pat, perdea dormitor,4. apometre, ladă frigorifică, masă extensibilă de 12 persoane, mobilă bucătărie, aragaz cu butelie, mochetă în bucătărie, serviciu de cafea porțelan, lustră cu trei brațe hol,lustră cu trei brațe în hol, tablou peisaj-3, birou, două fotolii, covor hol și covor dormitor, două aplice perete, 50 bibelouri, autoturism, TV color Samsung, canapea extensibilă, canapea cu două fotolii, aparat de sudură.
S-a constatat că, soțiiau construit în comuna o casă cu 4 camere, baie, hol, scară interioară,demisol,centrală termică,gard de scândură și de sârmă, porți metalice, montat șpalieri la vița de vie, boltă de vie din țevi și au făcut tencuieli interioare la casa veche.
S-a constatat că sunt bunuri proprii ale reclamantului aflate în gospodăria de la:un aragaz cu două ochiuri și butelie.
S-a dispus ieșirea din indiviziune în cotele arătate.
Pentru identificare, evaluare și lotizare, s-a dispus efectuarea unor expertize specialitatea construcții, bunuri mobile și auto.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele
Prin cererea adresată Judecătoriei Tr S la data de 08.08. 2005 reclamantul a chemat în judecată pe pârâta pentru ca prin hotărârea judecătorească ce s e va pronunța să se dispună partajarea bunurilor dobândite în timpul căsătoriei,cu cheltuieli de judecată.
In motivarea acțiunii a arătat că s-a căsătorit cu părăta la data de 28.12.1991 și s-au despărțit prin divorț conform schiței civile nr.1650/05.04.2005.
In timpul căsătoriei au achiziționat următoarele bunuri; un apartament situat în Tr S,str. - nr.1,.6,.5,.24 în baza contractului de cumpărare nr.84 din 14.02.1994 pe care l-au utilat cu tot ce era necesar completănd mobila pe care a avut-o el înainte de căsătorie,precum și celelalte bunuri de gospodărie și utilitate pentru o familie cu un copil, un TV color Philips,mobilă de sufragerie formată din colțar și două fotolii,măsuță de sufragerie,aspirator Samsung,tablou peisaj cu lac,tablou vază cu foloir,covor toamnă pe lac,covoraș albastru 2 bucăți,covor albastru sufragerie de metri,lustră cu 6 brate.perdea sufragerie,lustră cu 5 brate în dormitor,TV color,un pat,perdea dormitor,4.apometre, ladă frigorifică,masă extensibilă de 12 persoane,mobilă bucătărie, aragaz cu butelie,mochetă în bucătărie,serviciu de cafea porțelan,vase inox diferite-9.tablou goblen cu pere,lustră cu trei brațe în hol,tablou peisaj-3,două fotolii,covor hol și covor dormitor,două vaze rubin,două aplice perete,50 bibelouri,autoturism.
Reclamantul a arătat că au făcut îmbunătățiri la apartament și că pârâta a încheiat un contract de întreținere cu bunicul său,că au adunat materiale pentru a construi o casă în prelungirea casei bătrânești,motiv pentru care s-au preocupat de înmulțirea șeptelului de oi, pe care-l aveau părinții părătului și des tupii de albine,muncind în timpul liber în gospodăria de la tară. Ulterior au executat o casă cu 4 camere și hol,prin continuarea unei construcții, respectiv o cameră și hol existent în prelungirea casei bătrânești la care executat pereții și acoperișul și pe care au clădit încă trei camere și hol,rezultând o clădire nouă în prelungirea casei părinților părătului pe care au utilat-o cu baie,scară interior, au introdus curentul electric și apă,au construit un demisol în care au montat centrala termică,cu încălzire pe lemne.
In această casă au adus: mobilă de sufragerie cu 5 corpuri TV color Samsung,canapea extensibilă,fotoliu pat, covor ,perdea sufragerie măsuță sufragerie,măsuță TV,canapea și două fotolii, 5 perdele, covor scară interioară, au mochetat toată suprafața camerelor, abric, un circular, 4 lustre, aparat de sudură și următoarele bunuri personale: aragaz cu 4 ochiuri și butelie,un frigider.
S-a formulat cerere de intervenție în nume propriu de către intervenienții și prin care au solicitat să se constate că sunt proprietarii imobilului din comuna,compus din teren loc de casă de 2300 mp, casă de locuit compusă din 4 camere vechi și trei holuri la care au făcut îmbunătățiri și au construit 4 camere noi și hol, au adus îmbunătățiri la casa lor,s-au făcut modernizări,s-au adăugat alte camere, iar la lucrări au fost ajutați de toată familia și de alți vecini din sat,inclusiv lucrători plătiți de ei.
Pentru evaluare și lotizare s-au efectuat mai multe expertize de către expert bunuri imobile, expert bunuri mobile, expert auto și pentru echilibrarea loturilor s-a dispus obligarea reclamantului la plata către pârâtă a sumei de 24.572,57 lei, cu titlu de sultă.
Prin sentința civilă nr. 4539 din 30 oct. 2006, pronunțată de Judecătoria Dr.Tr.severin în Dosar nr. 8441/2005, s- admis în parte și în fond acțiunea formulată de reclamantul, s-a respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții și, s-au omologat rapoartele de expertiză întocmite de experții, și, s-au atribuit bunurile conform proiectului final de partaj întocmit de expert, lotul I fiind atribuit reclamantului, având un drept valoric de 41.982,646 lei, un lot valoric de 66.555,216 lei, fiind obligat la sultă către lotul II în sumă de 24.527,57 lei. Lotul II a fost atribuit pârâtei, care a primit un lot valoric de 38.401,40 lei și primește sultă, pentru echilibrarea valorică, dreptul său fiind de 62.973,970 lei.
Au fost compensate cheltuielile de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a avut în vedere dispozițiile încheierii interlocutorii, evaluările făcute de experți și criteriile de atribuire prev. de dispozițiile art. 673 ind. 9 cod procedură civilă
Împotriva IAP și acestei hotărâri judecătorești în termenul legal, reclamantul și pârâta au declarat apel criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
Reclamantul a susținut că, în mod greșit instanța de fond a stabilit contribuția sa de numai 40% la dobândirea bunurilor comune, deși s-a dovedit că, în timpul căsătoriei a avut un salariu mai mare reclamantul și a executat toate construcțiile la gospodăria de la și îmbunătățirile la apartamentul din Tr S, iar contribuția mamei pârâtei și a bunicilor nu a fost dovedită, singura sursă de existență a acestora era vânzarea câtorva animale. Nu au fost dovedite susținerile cumpărării de materiale din fondurile proprii ale mamei și bunicilor pârâtei, nu s-a apreciat corect valoarea apartamentului și construcțiilor de la, deși a depus obiecțiuni la rapoartele de expertiză, apartamentul fiind supraevaluat, deși este situat la ultimul etaj, situat la ieșirea din oraș, nu are îmbunătățiri, este degradat și cu infiltrați prin plafon, are două camere semidecomandate, de la este mult subevaluată deși se află într-o zonă industrială cu mari perspective pentru creștere economică, având rangul unei localități urbane.
Pârâta, susținut că, hotărârea este nelegală și netemeinică întrucât există contrarietate între dispozitiv și considerente pentru că, deși instanța reține corect că părinții și bunicii pârâtei au gratificat-o pe aceasta prin folosirea materialelor achiziționate de aceștia și că, s-a realizat construcția nouă și cu mijloacele aparținând acestora, la stabilirea cotelor nu este consecventă, întrucât trebuia să aibă cotă mai mare pârâta.
Instanța este inconsecventă în valorificarea probelor administrate în cauză și interpretarea lor nu este unitară. Veniturile reclamantului au fost modeste, la nivelul salariului minim pe economie, iar ale pârâtei duble la care se adaugă banii proveniți de la părinții și bunicii acestuia și procurarea alimentelor din gospodăria bunicilor. Greșit s-a reținut că, materialele de construcție au fost cumpărate de reclamant cu banii comuni. Din actele depuse reiese că a plătit singură ratele pentru achitarea combinei frigorifice, TV Philips, aspirator Samsung, radio casetofon, canapea. Cota pârâtei trebuia să fie de8 0%, iar a reclamantului de 20%.
In mod greșit instanța a reținut că la construcția nouă s-au edificat 4 camere în loc de trei și că, se adaugă B, scara interioară, demisolul, camera și holul, adăugându-se de două ori ceea ce a condus la erori în expertiză, la evaluare și introducerea la masa partajabilă a unei părți importante din construcția bun propriu al pârâtei,fiind eronat stabilită situația de fapt în privința construcției edificată la, fiind introduse la masa partajabilă și camerele proprii ale pârâtei.
Nu s-a dispus o contraexpertiză, deși expertiza în specialitatea construcții a fost contestată de ambele părți. S-a introdus nelegal la masa partajabilă terasa care nu a fost reținută prin IAP, s-a supraevaluat construcția de la și supraevaluat apartamentul din TR S, s-a întocmit o singură variantă del otizare ținând cont de preferințele reclamantului, nu a evitat sultele, au fost respinse greșit obiecțiunile și nu s-a ținut cont de opțiunea părților în sensul de a se inversa loturile.
Apelanta a formulat întâmpinare la apelul reclamantului prin care solicitat respingerea acestuia ca nefondat,arătând că hotărârea este temeinică și legală cu privire la primul motiv de apel,reținând corect contribuția diferențiată a părților la dobândirea bunurilor comune,iar cu privire la îmbunătățirile aduse apartamentului acesta este de rea credință pretinzând că, le-a realizat singur înainte de încheierea căsătoriei, pentru prima oară în apel.
Obiecțiunile reclamantului la rapoartele de expertiză au fost respinse în mod corect, fiind prejudiciată pârâta prin modul în care s-au făcut expertizele.
Apelantul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului pârâtei, întrucât contribuția sa a fost calculată corect de expert, pârâta având venituri mai mici decât ale lui în anul 2002, când a terminat construcția de la, iar din 2004 nu mai adus nici un în familie, strângându-i pentru a-și cumpăra o locuință personală în care locuiește și în prezent. S-a ocupat de creșterea animalelor și înmulțirea efectivelor de stupi, dar nu a fost inclusă la masa partajabilă munca lui.
La termenul judecată din 27.02.2007, instanța a dispus efectuarea unei expertize specialitatea construcții, pentru evaluarea apartamentului din Tr S, și a casei din comuna, urmând să aibă în vedere și obiectivele formulate de părți, raportul de expertiză fiind întocmit de expert.
Părțile au formulat obiecțiuni la care s-a depus de către expert la data de 18 iunie 2007, răspuns și supliment la raportul de expertiză, din care a rezultă că, apartamentul a fost evaluat la 100.000 lei,iar casa nouă din localitatea 42.000 lei.
S- mai depus la dosar de către apelantul contract de vânzare cumpărare încheiat la 29 martie 2006,concluzii scrise,mai multe dispoziții de plată.
Apelanta prin apărător a depus concluzii scrise.
Prin decizia nr. 219/A/19 oct. 2007 Tribunalul Mehedinți a respins ambele apeluri. Pentru a se pronunța astfel instanța a avut în vedere următoarele considerente:
Instanța a constatat că în perioada 28 dec.1991-5.04.2005,cât au fost căsătorite, părțile au dobândit cu contribuție diferențiată de 40% reclamantul și 60% pârâta, mai multe bunuri comune,majoritatea fiind recunoscute de pârâtă.
La stabilirea contribuției fiecărei părți,instanța de fond a avut în vedere atât adeverințele de venituri ale părților cât și munca depusă în gospodărie de ambele părți, reținându-se în mod corect munca fizică a reclamantului la edificarea construcției din comuna,participarea acestuia la muncile agricole, dar și la înmulțirea stupilor de albine (depoziția martorilor și ).
S-a apreciat că s-au obținut venituri și din valorificarea mieilor,bunicul pârâtei fiind cel care se ocupa de creșterea oilor, așa cum au relatat martorii și, astfel că susținerile reclamantului potrivit căruia contribuția la dobândirea bunurilor comune trebuia să fie egală și ale pârâtei care a arătat că, trebuia reținută contribuția sa de 80 % la dobândirea bunurilor comune și numai 20% a pârâtului, sunt neîntemeiate.
La edificarea construcției din s-au folosit materiale cumpărate de cei doi foști soți,dar și de către părinții pârâtei, relevante în acest sens fiind depozițiile martorilor și.
Criticile privind supraevaluarea apartamentului din Tr S și subevaluarea construcției din comuna, nu pot fi reținute,întrucât așa cum rezultă din raportul de expertiză întocmit la fond de către expert dar și din expertiza efectuată în apel d e către expert, s-a avut în vedere starea tehnică a apartamentului, îmbunătățirile acestuia, faptul că se află la etajul IV, vechime blocului, coeficientul mediu de piață în zona cartierului,degradările aduse apartamentului din cauza infiltrației de apă din plafonul camerei,care se datorează deficienților constructive ale acoperișului blocului și nu a folosirii acestuia în ultimii doi ani de către reclamant.
Cu privire la evaluarea construcției din comuna, s-a avut în vedere faptul că, prețurile practicate în această zonă sunt foarte mici cu privire la imobile,localitatea fiind o zonă rurală de interes agricol scăzut.
Față de expertiza specialitatea construcții efectuată în cauză, s-a apreciat corect de către instanța de fond că nu se impune contraexpertiză,astfel că nici această critică nu poate fi reținută.
Criteriile orientative pe care instanța trebuie să le aibă în vedere la formare a și atribuirea loturilor sunt cele enumerate în art. 673 ind.9 pr.civ.însă nu sunt prevăzute limitativ de lege,și nu se acordă prioritate unora din aceste criterii față de altele.
Casa din a fost construită în prelungirea casei vechi ce aparține pârâtei în baza contractului de întreținere încheiat în 1991,astfel că în mod corect i-a fost atribuită acesteia construcția din și reclamantului apartamentul din Dr Tr S,mai ales că, pârâta este proprietara unui apartament situat în Dr. Tr S,în baza contractului de vânzare cumpărare încheiat la 29 martie 2006, în care locuiește în prezent./
Prin urmare, nici criticile apelantei privind inversarea loturilor nu au fost privite ca întemeiate.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs apelanta pârâtă, în termen și motivat, criticând hotărârea pentru nelegalitate.
Criticile sunt în esență următoarele: instanța a încălcat principiul oralității și contradictorialității, precum și dreptul la apărare, deoarece luat în considerare unul din înscrisurile depuse de reclamant, fără ca acesta să fie comunicat și pus în discuția părților; instanța nu a analizat toate motivele de apel formulate, instanța limitându-se a consemna că "nici celelalte critici nu sunt întemeiate", lipsind raționamentele și argumentele care au condus la această concluzie; în mod greșit s-a respins apelul pârâtei, soluția pronunțată fiind în contradicție cu probele administrate în cauză, respectiv expertiza și suplimentul la expertiză; în mod eronat s-a apreciat că nu se impune inversarea loturilor, respectiv atribuirea apartamentului pârâtei; de asemenea, în mod greșit instanța de apel a respins criticile privind expertizele efectuate în cauză, atât la fond cât și în apel.
În drept, se invocă disp. art. 304 pct. 5 cod procedură civilă.
Solicită admiterea recursului și în principal, modificarea hotărârii, admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței, atribuirea bunurilor în varianata II din expertiza efectuată în apel, conform valorilor menționate în supliment.
În subsidiar, solicită casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel.
Intimatul reclamant a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Arată că administrarea probelor în apel este legală și înscrisul despre care face vorbire recurenta a fost pus în discuția părților, de vreme ce apelanta a solicitat instanței să nu îl primească la dosar, fiind vorba de un act de vânzare cumpărare încheiat de aceasta privind achiziționarea unui apartament, invocat în sprijinul susținerii că aceasta are unde să locuiască. Mai arată că tribunalul a analizat toate motivele de apel formulate de recurenta de astăzi, că soluția de respingere a apelului declarat de aceasta este temeinică și legală, precum și faptul că au fost corect respinse criticile formulate privind expertizele efectuate. Cu privire la cererea de inversare a loturilor, se arată că în mod corect a fost respinsă de instanța de apel, ca fiind neîntemeiată.
Recurenta a depus: taxă timbru, înscrisuri: contract de ipotecă nr. 1087/2006, contract de vânzare cumpărare1374/2007, contract de ipotecă nr. 1696/2007, extras de cont BRD - în copie, împuternicire avocațială și concluzii scrise.
Intimatul a depus: copie declarație de avere întocmită de recurentă la data de 29.11.2007 și copie contract de vânzare cumpărare 1378/2007.
Recursul de față este fondat și se va admite ca atare, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare, dar numai din perspectiva criticilor referitoare la valorificarea probei cu expertiza în apel.
Celelalte critici sunt nefondate, astfel:
1. Instanța de apel nu a încălcat principiul oralității și al contradictorialității dezbaterilor și nu a nesocotit dreptul la apărare al apelantei pârâte, nefiind incident cazul de recurs de casare prev. de art. 304 pct. 5 cod procedură civilă.
Pârâta invocă faptul că apelantul reclamant a depus o serie de înscrisuri care nu i-au fost comunicate.
Or, în ședința din 25 septembrie 2007 Curtea observă faptul că instanța de apel a făcut aplicarea disp. art. 167 alin. 2 cod procedură civilă, având în vedere că înscrisurile au fost depuse după începerea dezbaterilor asupra fondului, motiv pentru care concluzionat că nu vor fi luate în considerare la pronunțarea hotărârii.
Prin urmare, instanța de apel a îndeplinit actul de procedură cu observarea și respectarea dispozițiilor legale prescrise, nefiind afectat de nelegalitate în sensul disp. art. 105 alin. 2 cod procedură civilă.
Dar, Curtea constată că dosarul a fost repus pe rol, dezbaterile fiind reluate la termenul din 9 octombrie 2007, când partea care avea interes nu a mai invocat vreo neregularitate care să fi privit modul și momentul de administrare a probei cu înscrisuri, precum și vreo vătămare legată de o asemenea neregularitate. Mai mult, pârâta a fost reprezentată de avocat, care a avut posibilitatea efectivă să susțină oral și în contradictoriu cererea de apel, respectiv să susțină interesele părții printr-o apărare reală, raportat la toate actele și lucrările dosarului.
De altfel, contractul de vânzare cumpărare depus de către apelantul reclamant din 29 martie 2006, nu reprezintă decât pentru cauză un înscris nou, iar nu și pentru apelanta pârâtă, câtă vreme aceasta era parte în contract, în așa fel încât nu poate susține că a fost luată prin surprindere de o manieră care să facă imposibilă apărarea sa la termenul când au fost reluate dezbaterile, sau să conducă la concluzia unui proces inechitabil în ceea ce o privește, prin nesocotirea principiului egalității armelor.
În orice caz, chiar și în situația în care se admite că instanța de apel, în virtutea disp. art. 129 alin. 4 cod procedură civilă, aplicabil în mod corespunzător instanței superioare de fond, nu a pus în discuția părților reevaluarea situației juridice a înscrisurilor depuse la termenul din 25 septembrie 2007, creată prin repunerea pe rol, recurenta de astăzi era ținută să invoce neregularitatea administrării probei cu consecința neluării în seamă, în condițiile art. 108 alin. 3 cod procedură civilă, cel târziu la data de 9 octombrie 2007, ceea ce nu s-a întâmplat.
De asemenea, în situația în care apelanta a socotit că instanța nu revine asupra incidenței în cauză a disp. art. 167 alin. 2 cod procedură civilă, de vreme ce nu a pus în discuția părților o asemenea împrejurare și apelanta apreciat că acele înscrisuri nu vor fi luate în seamă de către tribunal, aceasta a avut posibilitatea reală să invoce o eventuală îndeplinire a actului de procedură cu nerespectarea formelor legale, prin formularea recursului de față, ca remediu.
Dar, chiar și în aceste condiții, recurenta trebuie să invoce și să dovedească existența unei vătămări ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului, în conformitate cu disp. art. 105 alin. 2 teza
Or, recurenta nu a făcu dovada unei asemenea vătămări și, în recurs - în condițiile art. 305 cod procedură civilă, atât recurenta cât și intimatul au avut posibilitatea depunerii de înscrisuri noi, ceea ce s-a și întâmplat - până la închiderea dezbaterilor. Prin urmare, orice pretinsă vătămare s-a remediat în recurs prin garantarea dreptului ambelor părți de a depune orice înscris apreciat ca fiind util și concludent în cauză, în raport cu interesele fiecăreia.
De exemplu, recurenta a avut posibilitatea să demonstreze că a înstrăinat apartamentul ce a făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare din 29 martie 2006, reținut de tribunal ca fiind un argument în aplicarea criteriilor de lotizare, vizând nevoia de locuit, iar intimatul a avut posibilitatea în replică să depună un înscris din care rezulta că aceiași pârâtă, după vânzarea acestui apartament, a cumpărat altul (fila 19 dosar recurs)
2. Nici critica privind împrejurarea că instanța nu a analizat toate motivele de apel formulate, limitându-se a consemna că "nici celelalte critici nu sunt întemeiate", lipsind raționamentele și argumentele care au condus la această concluzie, nu este întemeiată.
Motivarea unei hotărâri judecătorești este o problemă de conținut, iar nu de volum.
Observând considerentele deciziei recurate, Curtea constată că tribunalul nu a omis să cerceteze niciunul dintre motivele de apel, iar motivarea cuprinde în mod complet, convingător și sintetizat argumentele pe care s-a bazat soluția pronunțată.
Se constată că instanța de apel a comasat motivele apelanților care se axau pe aceiași problematică de fapt și de drept și a răspuns criticilor astfel legate, prin considerente unice și valabile per a contrario. De exemplu: considerentele care privesc cota de contribuție, modul de evaluare a imobilelor. Dar, în același timp a răspuns punctual la alte motive de apel care nu se regăseau ca problematică și în apelul părții adverse, cum ar fi cel legat de interpretarea și aplicarea disp. art. 673 ind. 9 cod procedură civilă, sau cel legat de situația de fapt construcției noi edificată în comuna.
De altfel, recurenta indică două motive de apel care nu ar fi fost analizate de către tribunal, astfel: cel indicat la pct. 3, în sensul că prima instanță a respins în mod greșit obiecțiunile la raport, neluând în considerare înscrisuri pertinente și concludente privind prețurile practicate în zonă și critica referitoare la existența unei contrarietăți între dispozitivul și considerentele încheierii de admitere în principiu.
Or, critica indicată la pct. 3 din motivele de apel, a fost rezolvată de către tribunal, instanță superioară de fond care a soluționat o cale devolutivă de atac, prin aplicarea în cauză a disp. art. 295 alin. 2 cod procedură civilă, cu privire la refacerea și completarea probelor, dispunându-se o nouă expertiză în apel, având obiectivele propuse de părți, proba fiind administrată în condițiile art. 201 și urm. cod procedură civilă.
Faptul că instanța de apel nu a valorificat această probă, este o altă problemă, ce va face obiectul de analiză în partea finală a recursului de față.
În orice caz, acestei critici tribunalul a răspuns implicit odată cu analizarea celor referitoare la subevaluarea și/sau supraevaluarea celor două bunuri imobile, în raport și cu concluziile expertizei realizată în apel, argumente care au stat la baza concluziei că finale că nu se impunea în cauză o altă expertiză, așa cum corect a reținut și prima instanță.
3. De asemenea, critica referitoare la neanalizarea motivului de apel vizând contrarietatea dintre considerentele și dispozitivul IAP, este neîntemeiată.
Deși tribunalul nu abordează explicit critica formulată în sensul de a argumenta și a concluziona netemeinicia acesteia, totuși, întrucât critica este strâns legată în final cu cea de la pct. 2 care se referă la cuantumul cotelor de contribuție, Curtea reține că motivul de apel este analizat odată cu problema ce vizează cotele de contribuție, fiind aduse în acest sens argumente de fapt și evidențiate probele administrate concludente din această perspectivă, pe care se bazează concluziile respective.
4. Nici critica referitoare la inversarea loturilor, nu este întemeiată.
Potrivit disp. art. 673 ind. 9 cod procedură civilă, la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz și de acordul părților, mărimea cotei - părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.
În aceiași ordine de idei, la formarea și compunerea părților, trebuie să se dea în fiecare parte pe cât se poate, aceiași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe de aceiași natură și valoare, evitându-se pe cât va sta în putință, îmbucătățirea peste măsură a imobilelor și divizarea exploatațiunilor, în conformitate cu art. 741 alin. 1 și 2 Cod civil.
În mod corect tribunalul a interpretat și aplicat aceste dispoziții legale în sensul că aceste criterii nu sunt prevăzute limitativ de lege și a stabilit că în cauză nu se impune inversarea loturilor. În orice caz, față de disp. art. 741 cod civil, dar și de faptul că între cele două cote de contribuție ale soților nu există o diferență semnificativă, nu se impune nici atribuirea ambelor imobile în lotul pârâtei, având în vedere că formarea componenței loturilor trebuie să fie echilibrată și fiecare parte să primească pe cât se poate bunuri de aceiași natură.
Or, față de împrejurarea că noua construcție edificată la, bun comun, este edificată pe un teren și alăturat unei construcții - proprietate exclusivă a pârâtei, atribuirea acestei construcții în lotul pârâtei în funcție de acest criteriu, este alegerea cea mai potrivită în raport starea de fapt și cu aceste cerințe legale.
Față de această atribuire și pentru satisfacerea cerinței legale prev. de art. 741 cod civil, se impune atribuirea celuilalt imobil în lotul reclamantului, urmând ca pentru echilibrarea valorică, să se plătească sulta corespunzătoare, potrivit art. 742 cod civil.
Nu în ultimul rând, criteriul nevoii de locuință este de a fi folosit în logica impusă de disp. art. 673 ind. 9 cod procedură civilă, iar în speță așa cum rezultă din înscrisurile depuse în recurs, recurenta de astăzi deține în proprietate un alt apartament în același oraș, achiziționat a doua zi după vânzarea altui apartament, această locuință fiind și adresa sa de domiciliu, așa cum rezultă din însăși cererea sa de recurs.
Or, pârâtul domiciliază în continuare așa cum rezultă și din cererile adresate instanței, iar acest fapt nu este contestat de către pârâtă, în apartamentul bun comun al soților ce făcut obiectul partajului de față.
Dar, criticile referitoare la administrarea și valorificarea probei cu expertiza, este fondată așa cum se va arăta în continuare:
Prin încheierea de la data de 27 februarie 2007, instanța de apel a încuviințat efectuarea unei expertize în specialitatea construcții, admițând această probă la cererea apelantei pârâte, aceasta din urmă fiind îndatorată la plata onorariului de expert în cuantum de 200 lei. A fost numit expert ing..
S-a pus în vedere părților să propună obiective pentru expertiză, iar părțile s-au conformat.
La data de 24 aprilie 2007 s-a dispus majorarea onorariului de expert cu 200 lei la cererea acestuia, părțile fiind obligate să suporte în mod egal această majorare.
Raportul a fost depus la data de 16 mai 2007, filele 61 - 70 dosar apel, iar la termenul din 22 mai 2007 instanța a amânat cauza pentru observarea raportului de expertiză de către părți.
Acestea au formulat obiecțiuni la raport, la data de 1 iunie 2007 - reclamantul și la 5 iunie 2007 - pârâta, obiecțiunile fiind încuviințate de tribunal, cauza fiind amânată la data de 19 iunie 2007 pentru ca expertul să formuleze răspuns.
Expertul a depus răspunsul la obiecțiuni la data de 18 iunie 2007 - filele 85 -86 dosar apel, cauza fiind amânată pentru ca expertul să răspundă la toate obiecțiunile formulate, sens în care s-a acordat ul ultim termen la 25 septembrie 2007.
La data de 6 septembrie 2007 s-a depus suplimentul la raportul de expertiză, cauza fiind luată în pronunțare la data de 25 septembrie, iar pronunțarea a fost amânată pentru ziua de 27 septembrie 2007 pentru depunerea de concluzii scrise și deliberare, când dosarul a fost repus pe rol și fixat termen la 9 octombrie 2007, pentru conceptarea și citarea intervenienților în interes propriu și, termen la care au avut loc și dezbaterile. După amânarea pronunțării, tribunalul s-a pronunțat asupra apelurilor la data de 19 octombrie 2007, prin respingerea acestora ca nefondate.
Curtea reține că în mod greșit tribunalul nu a valorificat rezultatul probei cu expertiza încuviințată și administrată în apel apreciată ca utilă și concludentă în cauză, la cererea apelantei pârâte, cerere de probatorii admisă ca fiind întemeiată și legală în raport cu disp. art. 295 alin. 2 cod procedură civilă.
O critica punctuală a apelantei pârâte viza modul de evaluare a casei de la, dar și a apartamentului, în sensul supraevaluării primului imobil și a subevaluării apartamentului. De altfel și reclamantul formulează critici referitoare la modul de evaluare a celor două imobile, susținând un punct de vedere diferit de cel al pârâtei, în sensul subevaluării construcției de la și a supraevaluării apartamentului. Dar, Curtea trebuie să țină seama de împrejurarea că numai pârâta a formulat recurs, iar nu și reclamantul.
În această ordine de idei, se reține din concluziile expertului desemnat în apel, completate cu suplimentul la raport, că valoarea celor două imobile, este următoarea:
1. apartamentul - 65.000 lei, valoare actuală de piață rezultată prin aplicarea la prețul tehnic de 78.864 lei, a coeficienților de corecție de 18%, reprezentate de ajustările zonei orășenești și influențele pieței imobiliare determinate de raportul cerere -ofertă, la care se aplică un coeficient de majorare de 1,27 - ca urmare a creșterii accentuate în ultima perioadă, cu 25 - 30%, a prețurilor locuințelor pe piața imobiliară, rezultând o valoare a apartamentului de 82.550 lei.
Instanța nu va însuși punctul de vedere al expertului în sensul că valoarea apartamentului este de 100.000 lei, întrucât constată că expertul a aplicat în mod greșit coeficientul de majorare de 1,27 - reprezentând media majorării prețurilor între 25% și 30%, la prețul tehnic al apartamentului așa cum a fost stabilit ca bază de calcul (de 78.864 lei), înainte de aplicarea coeficienților de reducere de 18%, iar nu la valoarea după ajustare, stabilită ca fiind valoarea actuală de piață (de 65.000 lei) - fișa de calcul, anexă la raport, fila 64 dosar apel.
2. construcțiile din comuna - 39.000 lei, valoare actuală de piață rezultată prin aplicarea la prețul tehnic de 52.572 lei, a coeficienților de corecție de 25%, reprezentate de ajustările zonei și influențele pieței imobiliare determinate de raportul cerere -ofertă, la care se aplică un coeficient de majorare de 10% - ca urmare a creșterii accentuate în ultima perioadă, a prețurilor locuințelor pe piața imobiliară, rezultând o valoare a construcțiilor și amenajărilor exterioare de 49.550 lei.
În orice caz, critica apelantei pârâte referitoare la subevaluarea apartamentului, având în vedere valoarea neactualizată cu coeficientul de 1,27, deci cea stabilită de expert în raport, de 65.000 lei, este întemeiată prin raportare la valoarea mai mică a acestui bun, stabilită în primă instanță, respectiv aceea de 62.023 lei.
Așa fiind, nu există nici o justificare legală a respingerii apelului formulat de pârâtă din perspectiva acestei critici.
Dar, instanța nu va utiliza în schimbarea sentinței, valoarea de 65.000 lei (necorectată cu coeficientul de creștere stabilit în suplimentul la raport), ci cea de 82.550 lei rezultată în urma reevaluării, având în vedere caracterul devolutiv al căii de atac, dar și faptul că este de esența partajului ca stabilirea drepturilor copartajanților să se facă la valoarea actuală de circulație a bunurilor.
De asemenea, pentru a respecta în mod consecvent această regulă, pentru a nu crea dezechilibre și disproporții, ce ar putea afecta negativ și prin aceasta inacceptabil, chiar drepturile părților, instanța va utiliza în stabilirea întinderii drepturilor valoarea actualizată și a construcțiilor din comuna, așa cum a fost calculată în precedent, cea de 49.550 lei.
În orice caz, în propria cale de atac nu se va înrăutăți situația recurentei de astăzi, întrucât în urma calculelor drepturilor valorice, a valorii fiecărui lot fizic, a cărui componență nu o va schimba și a căror atribuire nu o va inversa, rezultă că aceasta va primi o sultă mai mare decât cea stabilită în primă instanță.
În consecință, subzistând cazul de recurs de modificare prev. de art. 304 pct. 9 cod procedură civilă, Curtea va admite recursul pârâtei ca fondat și în baza art. 312 alin. 1 teza I, alin. 2 teza I cod procedură civilă, va modifica în parte decizia și în baza art. 296 cod procedură civilă, va admite apelul pârâtei ca fondat, astfel:
Va confirma raportul de expertiză efectuat în apel cu privire la valoarea bunurilor, precum și suplimentul la acesta numai cu privire la coeficientul de creștere al acestei valori astfel că:
Va schimbă în parte sentința 4539/30-10-2006 Judecătoriei Dr.Tr.S în sensul că valoarea apartamentului atribuit reclamantului în lotul nr.1 este de 82.550 lei, astfel că valoarea dreptului reclamantului este de 56.701,84 lei, iar valoarea lotului său este de 87.082 lei.
Va plăti sultă pârâtei în cuantum de 30.380,36 lei.
Valoarea imobilului situat în comuna este de 49.550 lei și rămâne atribuit pârâtei în lotul nr. 2, astfel că valoarea dreptului pârâtei este de 85.052,76 lei, iar valoarea lotului fizic atribuit acesteia este de 54.672,4 lei.
Va primi sultă de la reclamant în cuantum de 30.380,36 lei.
Va menține restul dispozițiilor sentinței și deciziei.
Având în vedere soluția pronunțată în apel și în recurs, culpa procesuală a reclamantului, precum și dispozițiile art. 274 cod procedură civilă, va obliga reclamantul către pârâtă la 1351,70 lei, cheltuieli de judecată în apel și recurs, reprezentând taxă timbru, onorarii avocat și cheltuieli de transport în limita a ceea ce s-a dovedit cu înscrisurile depuse la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta împotriva deciziei civile nr. 219/A din 19 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Mehedinți - Secția Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - reclamant, intervenienții în nume propriu,.
Modifică în parte decizia susmenționată în sensul că admite apelul pârâtei.
Confirmă raportul de expertiză efectuat în apel cu privire la valoarea bunurilor, precum și suplimentul la acesta numai cu privire la coeficientul de creștere al acestei valori astfel că:
Schimbă în parte sentința 4539/30-10-2006în sensul că valoarea apartamentului atribuit reclamantului în lotul nr.1 este de 82.550 lei, astfel că valoarea dreptului reclamantului este de 56.701,84 lei, iar valoarea lotului său este de 87.082 lei.
sultă pârâtei în cuantum de 30.380,36 lei.
Valoarea imobilului situat în comuna este de 49.550 lei și rămâne atribuit pârâtei în lotul nr. 2, astfel că valoarea dreptului pârâtei este de 85.052,76 lei, iar valoarea lotului fizic atribuit acesteia este de 54.672,4 lei.
Primește sultă de la reclamant în cuantum de 30.380,36 lei.
Menține restul dispozițiilor sentinței și deciziei.
Obligă reclamantul către pârâtă la 1351,70 lei, cheltuieli de judecată în apel și recurs.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Martie 2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.
4 EX/05.05.08
Tehn.
-
Președinte:Mariana PascuJudecători:Mariana Pascu, Tatiana Rădulescu, Gabriel Viziru
