Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 10/2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 10/
Ședința publică din 12 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Irina Alexandra Boldea vicepreședintele Curții de Apel
JUDECĂTOR 2: Viorica Mihai Secuianu
Judecător - - -
Grefier -
La ordine fiind soluționarea recursului civil declarat de către pârâtul, împotriva sentinței civile nr. 147 din 15.04.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul și cu pârâtul, în acțiunea civilă având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal au răspuns: pentru recurentul-pârât, avocat în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosarul cauzei și pentru intimatul - reclamant, avocat, în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosarul cauzei, lipsă fiind intimatul pârât.
S-a făcut referatul cauzei în sensul că: procedura este legal îndeplinită; s-a depus la dosarul cauzei întâmpinare formulată de intimatul-reclamant, în două exemplare, după care;
Apărătorul recurentului-pârât, primind o copie de pe întâmpinare solicită luarea cauzei la a doua strigare pentru aos tudia.
Curtea, admite cererea dispunând luarea cauzei la a doua strigare.
La apelul nominal, făcut la a doua strigare a cauzei, au răspuns: pentru recurentul-pârât, avocat în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosarul cauzei și pentru intimatul - reclamant, avocat, în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosarul cauzei, lipsă fiind intimatul pârât.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Apărătorii părților, având pe rând cuvântul, precizează că nu au cereri de formulat în cauză.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul recurentului-pârât, în susținerea recursului formulat, arată că acesta este întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 1,7 și 9 Cod procedură civilă.
În ceea ce privește primul motiv de recurs, prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă - hotărârea cuprinde motive contradictorii și motive străine de pricină. Astfel, contradicția care ea singură atrage nulitatea hotărârii, o constituie considerentul al 6-lea din pagina a 5-a a hotărârii, dă citire, și ultimul considerent de la pagina a 4-a, cele citate conducând la ideea că instanța de apel stabilise deja că recurentul-pârât se afla într-o eroare de fapt explicând chiar de ce anume era într-o eroare de fapt și nu de drept, așa încât, inerent, a stabilit deja și revocarea în condițiile art. 1206 Cod civil.
În condițiile în care s-a stabilit, indubitabil, că recurentulpracticse afla în eroare de fapt, mărturisirea nu mai întrunește cerințele probei și nu i se mai poate opune în condițiile cerute de art. 1204 Cod civil.
O altă mare contradicție este aceea că, pe de o parte, se reține că "mărturisirea este o dovadă de drept comun, care nu poate fi combătută prin proba contrară, iar judecătorul poate să înlăture mărturisirea dacă din ansamblul probelor își formează convingerea că mărturisirea nu corespunde adevărului", iar pe de altă parte, reține că, " nu putea fi combătută susținerea sa cu martorii propuși chiar de el, care să declare contrariul". Însă, trebuie stabilit clar care variantă rămâne valabilă ori " poate fi combătută prin proba contrară " și atunci trebuiau audiați martorii încuviințați la fond și cei propuși în apel ori, " nu putea fi combătută cu martorii propuși", și, în acest caz, trebuia respinsă proba cu martori, cum greșit s-a procedat.
C de-al doilea motiv de recurs se întemeiază pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă în sensul că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal și este dată cu încălcarea și prin aplicarea greșită a legii.
Astfel, hotărârea este lipsită de temei legal pentru că nu s-a cercetat împrejurarea dacă recurentul-pârât a acceptat tacit succesiunile părinților în termenul legal de 6 luni, prevăzut de art. 700 Cod civil, prin administrare de probe.
De asemenea, hotărârea este lipsită de temei legal deoarece faptul că pârâtul recurent nu ar fi acceptat succesiunile părinților în termen de 6 luni de la deces, nu a fost invocat nici pe cale de acțiune, și nici pe cale de excepție, ci a fost dedus cu rea-credință din răspunsul la întrebarea nr. 6 din interogator, pe care, așa cum a stabilit însăși instanța, l-a dat în eroare de fapt. Răspunsul recurentului-pârât la întrebarea nr. 6 nu reprezintă o recunoaștere a neacceptării moștenirii, ci o mărturisire calificată, în sensul că nu a sustras nimic, nu a luat nimic, nici un obiect - fără știrea celorlalți moștenitori ori în plus față de ce ar fi luat și ei.
În considerente, la pagina 5, tribunalul constată că " apelantul a invocat atât nulitatea a două titluri de proprietate, cât și excepții de neexercitare a dreptului de opțiune succesorală", deci, toate excepții de fond, absolute.
Nelegalitatea hotărârii este atrasă și de interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 270 Cod civil, a fost încălcat și art. 2 din Decretul nr. 167/1958 considerând excepția de nulitate a titlurilor de proprietate care " poate fi invocată oricând, fie pe cale de acțiune, fie pe cale de excepție", ca fiind " inadmisibilă în apel" ori, era vorba despre o apărare și nu de o cerere nouă. Mai mult, s-a dat o greșită interpretare dispozițiilor art. 294 Cod procedură civilă, susținând că excepția absolută de neexercitare a dreptului de opțiune succesorală, excepție de ordine publică, nu poate fi invocată în apel.
C din urmă motiv de recurs întemeiat pe dispozițiile art.304 pct. 1 Cod procedură civilă respectiv alcătuirea completului de judecată. Cererea de abținere nu se încadrează în nici unul din cazurile limitativ prevăzute de art. 27 Cod procedură civilă, dar tocmai de aceea cererea are un temei moral ridicat. Un membru al completului de judecată a formulat cerere de abținere motivată de grija ". de a nu prejudicia partea de dreptul de apărare" cerere care a fost respinsă astfel că a pronunțat în cauză o hotărâre nelegală.
Partea adversă a arătat că recurentul-pârât este moștenitor iar părinții săi defuncți nu l-au dezmoștenit, iar instanța de apel a distorsionat adevărul și a dat avantaje numai părții adverse.
În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea deciziei pronunțată în apel și trimiterea cauzei spre rejudecare. Fără cheltuieli de judecată.
Av., pentru intimatul-reclamant, în combaterea recursului formulat, arată faptul că reclamantul a chemat în judecată pârâții întrucât sunt succesibilii celor doi defuncți dar nu înseamnă că le-a recunoscut calitatea de moștenitori acceptanți.
Faptul că unul din membrii completului, ar fi dorit să se abțină de la soluționarea cauzei pentru " a nu prejudicia partea de dreptul la apărare", și că deci prin această înserare, se recunoaște - prejudicierea procesuală, susținere, făcută, fără a etala realitatea împrejurărilor, și anume că magistratul și-a manifestat dorința de abținere în contextul în care, fără nici un temei, apărarea lui, public, s-a adresat jignitor, acuzator magistratului, și cum cererea a fost respinsă, judecata cauzei s-a făcut în aceeași componență a completului.
Cu privire la interogatoriu, arată că întrebările adresate pârâtului au fost clare ca și răspunsurile acestuia și dovedite, nerezultând că ar fi vorba despre o eroare de fapt, că nu a făcut nici un act de acceptare a celor două succesiuni succesive, astfel că în mod justificat ambele instanțe au apreciat că recurentul-pârât, nu a acceptat succesiunile, iar alte dovezi apar ca fiind inutile, câtă vreme nu tindea a dovedi că mărturisirea, ar fi fost făcută din eroare de fapt, iar eroarea se referă la ceea ce se susține, și nicidecum la efectele mărturisirii, cum dă de înțeles recurentul.
Instanța de apel a considerat inutile probele solicitate de pentru a-și combate propriile afirmații, făcute la interogatoriu, și lămurește în înțelesul dispoziției cuprinsă în art. 1206 Cod civil, privind eroarea, eroare care nu se referă în nici un caz la efectele "mărturisirii", ci doar asupra susținerilor însăși, astfel că motivarea soluției instanței de apel nu poate fi considerată nici contradictorie și nici străină de natura pricinii.
Mai mult, fiind străin de succesiune, prin neacceptarea celor două succesiuni ale părinților săi, nu mai avea nici calitatea de a putea invoca nulitatea titlului de proprietate deținut de reclamantul asupra terenului intravilan, nici pe cale de excepție - ca mijloc de apărare și cu atât mai puțin pe calea unei acțiuni separate.
Instanța de apel a motivat judicios de ce anume nu este posibil a se primi o astfel de excepție în apel, pentru că nu era invocată ca mijloc de apărare, ci cu intenția de desființare a titlului de proprietate, care nu poate fi solicitat și nici obținut pe cale de excepție, și aceasta în contextul în care, terenul care figurează înscris în titlu, a fost deja inclus în masa de partajat ca atare, între reclamant și pârâtul, pentru partea cuvenită de la autorul.
În concluzie, având în vedere probatoriul administrat în cauză și întâmpinarea depusă la dosar, solicită respingerea recursului ca nefondat, cu obligarea recurentului-pârât la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului Curtea a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria L sub nr. 340/838/23.03.2007 reclamantul a chemat în judecată pârâții, și, solicitând partajul succesoral.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că la data de 26 august 1994 decedat, iar de pe urma acestuia a rămas ca avere succesorală suprafața de teren extravilan de l ha și 7264 mp în com. jud. precum și imobilul casă de locuit în cotă de 1/2, imobil situat în com. L,-, jud. G, imobil format din două camere, sală și bucătărie, edificate din paiantă și acoperite cu tablă.
Mai arată că de urma defunctului am rămas ca moștenitori reclamantul și pârâții, și (nepot de fiu post decedat) precum și - - în calitate de soție supraviețuitoare, iar cotele ce se cuvin moștenitorilor sunt: l/4 - -, și câte 1/4 -celorlalți moștenitori.
De asemenea, mai precizează că la data de 21 decembrie 2004 decedat și -, iar ca moștenitori au rămas, reclamantul și pârâții - masa succesorală fiind formată din cota de 1/4 din terenul în suprafață de l ha și 7264. situat în extravilanul com. L jud. G, precum și cota de 5/8 din imobilul casă de locuit situată în com. L-, jud. G, avere ce se cuvine părților în cote egale de câte 1/3.
Mai face precizarea că la imobilul casă de locuit, reclamantul a adus îmbunătățiri, ce nu pot fi incluse în masa succesorală a celor doi defuncți și care constau în ridicarea pereților cu 20 cm, înlocuirea-tavanului la fiecare încăpere; două sobe din cărămidă, a schimbat porțile;un coșar pentru porumb și un cuptor pentru pâine cu plită;
Precizarea că succesiunile celor doi defuncți sunt grevate de un pasiv succesoral în valoare de 20 milioane lei ROL - privind pe defunctul și un pasiv de 30 milioane lei privind pe defuncta -, reprezentând cheltuieli de înmormântare și pomenirile ulterioare, pe care reclamantul le-a suportat în exclusivitate, și care urmează a fi suportate și de ceilalți moștenitori în cote egale, în raport de cota ce li se cuvine din activul succesiunilor.
Solicită ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună dezbaterea pe cale contencioasă a succesiunilor defuncților și -, cu consecința constatării masei succesorale, moștenitorilor, cotelor ce li se cuvin, ieșirea din indiviziunea ce poartă asupra averii succesorale celor doi defuncți și cheltuielile de judecată.
In drept, își întemeiază acțiunea pe disp. art.728 și 992 cod civil.
In dovedirea acțiunii înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri, sens în care depune la dosarul cauzei acte de stare civilă, titlul de proprietate nr. 14700-95/31.05.1999, adresa nr-, emisă de Primăria L, jud. G, titlul de proprietate nr.17495-40/14.08.1998, contractul de vânzare cumpărare, autentificat sub nr. 11957/17.06.1994, sentința civilă nr.4950/2002, a Judecătoriei Galați și interogatoriul.
Pârâtul, legal citat, formulează întâmpinare și cerere reconvențională, prin care arată că este acord cu partajarea averii rămasă de pe urma defunctei -, precum și de pe urma defunctului, dar nu în modalitatea aratată de reclamantul.
În motivarea întâmpinării, pârâtul reclamant face aceleași precizări făcute de reclamant în petitul acțiunii, cu deosebirea că în ceea ce privește imobilul casă de locuit, tatăl său, este cel care a locuit în mod statornic în aceasta din anul 1948 și până la data decesului în anul 1997, în toată această perioadă îngrijindu-se de imobil.
Mai arată că în ceea ce privește înmormântarea defunctului aceasta a fost făcută de soția acestuia -, iar înmormântarea lui - a fost făcută de pârâtul, precum și de soția și fiica acestuia și au fost încasate ajutoare de înmormântare în sumă de 950 RON și 850 RON, de la casele de ajutor din Mun.
Mai face precizarea că reclamantul a alungat-o pe defuncta - din imobilul succesoral în anul 2004, aceasta stând la sora ei, timp de 2 ani iar înainte de a muri a stat la pârâtul.
Prin cererea reconvențională solicită, să se constatate deschisă succesiunea de pe urma defunctei, - decedată la data de 21.12.2004 și de pe urma defunctului, decedat la data de 26.08.1994; să se constate că pârâtul - reclamant are calitatea de nepot de fiu, iar pârâții și calitatea de fii, deci descendenți de gradul I și II; să se dispună ieșirea din indiviziune, și împărțirea masei succesorale în cotele ce li se cuvin și să se constate că masa succesorală rămasă de pe urma celor
2 defuncți se compune din:
- un teren agricol în suprafață de 1 ha 7264 mp, situat în diferite sole, situat în extravilanul Com. L, jud. G;
- un imobil casă de locuit, situat în intravilanul. L,-, jud. G;
Solicită și cheltuieli de judecată.
În motivarea reconvenționalei se arată că de pe urma defuncților în cauza au rămas ca moștenitori reclamantul, în calitate de fiu, cu o cotă de 1/3, pârâtul, în calitate de fiu, cu o cotă de 1/3 cât și pârâtul - reclamant, în calitate de nepot de frate post decedat de pe urma defunctului, beneficiind, de asemenea, de o cotă /3 din masa succesorală.
Solicită să-i fie atribuit imobilului casă de locuit, cu obligarea la plata de sultă valorică pentru ceilalți 2 pârâți.
În drept, își întemeiez acțiunea pe disp. art. 728, 799.
Pentru termenul din data de 16.05.2007, pârâtul, formulează întâmpinare prin care arată că este de acord cu partajarea averii rămasă de pe urma defuncților și -, iar în ceea ce privește imobilul casă de locuit este deacord ca acesta
Prin încheierea din data de 18.06.2007 a Judecătoriei L, s-a admis în principiu în parte acțiunea principală și în parte cererea reconvențională.
S-a constat constatat deschisă succesiunea defunctului, decedat la data de 26.08.1994 și -, decedată la data de 21.12.2004.
S-a constatat că a rămas ca masă succesorală suprafața de 1 ha 7264. teren extravilan, conform titlului de proprietate nr. 14700-95/31.05.1999 și casa de locuit situată în comuna L, jud.
S-a constatat că au rămas ca moștenitori la decesul lui - -, în calitate de soție supraviețuitoare, reclamantul și - pârât, în calitate de descendenți.
S-a constatat că au rămas ca moștenitori la decesul defunctei - - reclamantul.
S-a constatat că reclamantul are o cotă de 5/8, iar pârâtul o cotă de 3/8 din masa succesorală compusă din suprafața de 1 ha 7264. teren.
S-a constata că reclamantul are o cotă de 13/16 și pârâtul o cotă de 3/16, din imobilul casă de locuit.
S-a constata că este străin de succesiune pârâtul.
Pentru formarea și evaluarea loturilor s-au numit experți, fixându-se ca onorariu suma de 350 lei, pentru terenul extravilan și 350 lei pentru casa de locuit.
Prin sentința civilă 590/02.07.2008 Judecătoria L a admis acțiunea principală,având ca obiect partaj succesoral, formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții și și cererea reconvențională în parte.
A dispus ieșirea din indiviziune.
A atribuit reclamantului, imobilul situat în comuna L, jud. G, compus din casa de locuit, anexe gospodărești și teren împrejmuitor în suprafață de 3565 mp. în valoare totală de 159.314 lei, conform Raportului de expertiză efectuat de expert (nr.506/2008).
A obligat reclamantul a plăti pârâtului - suma de 59.742,75 lei, cu titlul de sultă.
A atribuit reclamantuluiLotul nr. 1, compus di suprafața de 1.079 ha, teren arabil - parcelat conform raportului de expertiză.
A atribuie pârâtului,Lotul nr. 2, compus din suprafața de 0,6474 ha, teren arabil - parcelat conform raportului de expertiză.
Raportul de expertiză nr. 683/23.06.2008, efectuat de expert, face parte integrantă din hotărâre.
A obligat pârâtul a plăti reclamantului suma de 639 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:
Din raportul de expertiză nr.506/08.09.2008, efectuat de expert se constată că valoarea totală a imobilului casă de locuit și teren împrejmuitor, în suprafață de 3665 mp. este de 159.314 lei.
Din raportul de expertiză nr. 683/23.06.2008, efectuat de expert suprafața de teren rămasă de pe urma defuncților a fost împărțită în 2 loturi.
Potrivit art. 728 civ. "nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune, un coerede poate oricând cere împărțeala succesiunii".
Așa fiind, instanța de fond, în conformitate cu art. 6731-14pr.civ. a admis acțiunea principală și cererea reconvențională în parte, și a dispus ieșirea din indiviziune asupra suprafeței de 1 ha 7264. teren extravilan, conform titlului de proprietate nr. 14700-95/31.05.1999 și casa de locuit situată în comuna L, jud., iar ca efect al partajului, a atribuit loturile conform opțiunii părților și având în vedere cotele ce revin fiecăruia.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel reclamantul și pârâtul.
În motivarea apelului său, reclamantul a arătat că terenul intravilan nu a fost inclus în masa bunurilor de împărțit în încheierea de admitere în principiu, fiind considerat bunul său propriu, dar expertul l-a evaluat, iar instanța a stabilit sultele în funcție și de această valoare a terenului. A mai solicitat refacerea expertizei pentru a se stabili valoarea reală a terenului. În concluzie, a solicitat admiterea apelului și schimbarea în parte a sentinței.
Intimatul-apelant a formulat întâmpinare la apelul declarat de, solicitând respingerea acestuia, invocând excepția nulității absolute a titlului de proprietate 17495-40/1998, întrucât titularul nu este îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate, titlul fiind obținut prin fraudă la lege. Pe fond, a arătat că și-a exercitat dreptul de opțiune succesorală în termenul legal.
Intimatul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
În motivarea apelului său, pârâtul a arătat că și-a exercitat dreptul de opțiune succesorală după prin acceptare tacită, în termenul de 6 luni, astfel cum este prevăzut de art. 700 cod civil, în sensul că, chiar din prima săptămână după deces a luat în proprietate și folosință directă un, iar căzile au fost folosite în comun, iar în ceea ce privește terenul, a luat în stăpânire aproximativ 0,4650 mp, pe care l-au înscris într-o asociație agricolă. De asemenea, dreptul de opțiune succesorală după - și l-a exercitat tot prin acceptare tacită.
A mai precizat că nu este moștenitorul lui, ci al lui, că în masa succesorală nu s-a inclus terenul intravilan, că în mod greșit a fost înlăturat de la succesiune, că instanța nu a admis proba cu interogatoriul și nu a audiat martorii.
A solicitat admiterea apelului, constatarea calității de moștenitor în cote de, respectiv 1/3.
În drept, a invocat art. 659,669,689,700 cod civil, art. 282,295-298 cod de procedură civilă.
Apelantul a formulat întâmpinare la apelul declarat de, prin care a solicitat respingerea acestuia, arătând că instanța a pronunțat sentința pe baza răspunsurilor date de pârât la interogatoriu, că în mod corect a apreciat că nu se mai impune audierea martorilor.
Intimatul a formulat un apel provocat, în baza art. 293 ind. 1 cod de procedură civilă, arătând că, fiind vorba de coparticipare procesuală, solicită să se ia act că declară apel împotriva încheierii de admitere în principiu și împotriva sentinței, întrucât instanța l-a înlăturat de la moștenirea bunicii -, deși în motivarea încheierii se reține că moștenitori sunt reclamantul și pârâții, contradicția dintre considerente și dispozitiv fiind evidentă.
Apelantul a formulat întâmpinare la apelul declarat de, arătând că acesta este inadmisibil, întrucât cererea sa nu este procedurală.
În urma analizării probelor administrate, prin decizia civilă nr. 147/15.04.2009 pronunțată de Tribunalul Galați au fost respinse ca nefondate apelurile reclamantului și pârâtului reținându-se faptul că referitor la revocarea mărturisirii nu sunt îndeplinite condițiile cerute de dispozițiile art. 1206 al. 2 din Codul civil.
Referitor la cererea pârâtului tribunalul a apreciat că aceasta nu îndeplinește condițiile cerute de dispozițiile art. 293 al. 1 din Codul d e procedură civilă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul care a invocat dispozițiile art. 304 pct. 1 din Codul d e procedură civilă respectiv alcătuirea nelegală a completului de judecată, art. 304 pct. 7 din Codul d e procedură civilă - hotărârea cuprinde motive contradictorii și străine de pricină și art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă respectiv faptul că hotărârea este lipsită de temei legal și este dată cu încălcarea și prin aplicarea greșită a legii.
Analizând recursul de față prin prisma motivelor invocate de pârât cât și a textelor de lege invocate Curtea în consideră nefondat.
Verificând motivele de recurs Curtea constată că excluzând primul motiv și anume cel referitor la art. 304 pct. 1 din Codul d e procedură civilă toate celelalte motive au fost analizate și de instanța de apel.
Analizând primul motiv de recurs Curtea îl apreciază ca nefondat întrucât așa cum arată și pârâtul, cererea de abținere formulată de unul din membrii completului de judecată a fost respinsă, astfel că acesta avea obligația de a participa la soluționarea cauzei.
Nici celelalte motive de recurs invocate nu sunt întemeiate.
Așa cum a reținut și instanța de apel, mărturisirea este în principal irevocabilă, însă în mod cu totul excepțional, autorul o poate revoca dacă va proba că aceasta a fost făcută din eroare de fapt. Cum această dovadă nu a fost făcută în mod legal instanța a avut-o în vedere la pronunțarea atât a încheierii de admitere în principiu cât și a hotărârii finale.
Referitor la excepțiile invocate, considerăm ca și instanța de apel că analizarea lor ar conduce la încălcarea dispozițiilor art. 294 Cod procedură civilă potrivit căruia părțile nu se vor putea folosi în fața instanței de apel d e alte motive, probe și nu va putea face cereri noi.
Cererile noi la care facem referire sunt cele privind nulitatea a două titluri de proprietate și excepția privind neexercitarea dreptului de opțiune succesorală cereri care ar fi trebuit făcute la instanța de fond și pentru soluționarea cărora ar fi fost necesar administrarea de probe.
Pentru considerentele arătate, Curtea, văzând dispozițiile art. 312 în referire la art. 296 din Codul d e procedură civilă urmează să respingă ca nefondat apelul pârâtului.
Ca parte căzută în pretenții, potrivit dispozițiilor art. 274 din Codul d e procedură civilă recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată efectuate de intimat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul, împotriva sentinței civile nr. 147 din 15.04.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Obligă pe recurent să plătească intimatului suma de 800 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 12 Ianuarie 2010.
Președinte, - - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red./14.01.2010
Tehnored./5 exp./20.01.2010
Com. 3 exp./22.01.2010
Fond: Judecătoria L -
Apel- Tribunalul Galați - judecători -
Președinte:Irina Alexandra BoldeaJudecători:Irina Alexandra Boldea, Viorica Mihai Secuianu
