Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 1000/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(1035/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.1000
Ședința publică de la 11.06.2009.
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Claudiu Marius Toma
JUDECĂTOR 2: Gabriela Sorina Prepeliță
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
* * * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentul pârât, împotriva încheierii de ședință de la 26 martie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III a Civilă, în contradictoriu cu intimata reclamantă.
are ca obiect - partaj bunuri comune avocatul pentru recurentul pârât, în baza împuternicirii avocațiale nr. -, eliberată de Baroul București, pe care o depune la dosar, lipsind intimata reclamantă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocatul recurentului depune la dosar taxa judiciară de timbru, în cuantumul dispus de instanță prin rezoluția de primire a dosarului, aplicând și un timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, pe care instanța le anulează.
Arată că nu are cereri prealabile de formulat.
Curtea, având în vedere că nu sunt cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru susținerea motivelor de recurs.
Avocatul recurentului pârât solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat, casarea încheierii recurate și trimiterea cauzei pentru continuarea judecății, fără cheltuieli de judecată.
Consideră măsura suspendării este neîntemeiată ținând cont de dispozițiile legii nr. 105/1992, potrivit cărora și străinii sunt asimilați în dreptul civil cu cetățenii români.
De asemenea apreciază că instanța română este competentă să soluționeze prezenta cerere de chemare în judecată, având ca obiect partaj bunuri comune, fiind prima instanță investită și a cărei jurisdicție se aplică în acest caz și nu instanța italiană ce a fost investită cu soluționarea cererii de partaj după ce instanța română s-a pronunțat printr-o hotărâre definitivă.
În acest sens, invocă convențiile româno-italiene ce sunt în vigoare încă din 19.10.1972, confirmate și prin regulamentul nr. 44/2001 ce a intervenit între statele Uniunii Europene din care face parte și România.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față, deliberând reține următoarele:
Prin încheierea de ședință din 26 martie 2009, Tribunalul București - Secția a III a Civilă, suspendat judecata apelului formulat de către apelanta - reclamantă, în contradictoriu cu intimatul - pârât, împotriva sentinței civile nr. 3956 din 12 iunie 2008 pronunțată de către Judecătoria Sectorului 6 B, în dosarul nr- având ca obiect partaj bunuri comune, până la soluționarea cauzei aflate pe rolul Tribunalului din - Italia.
Pentru a pronunța această încheiere tribunalul a reținut că, prin cererea de chemare în judecată formulată la 14 ianuarie 2008, apelanta - reclamantă a solicitat partajarea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei cu intimatul - pârât, având ca obiect suma de 200.000 euro și un autovehicul auto marca evaluat la 29.900 euro, indicând că suma de bani reprezintă veniturile obținute de către soți în Italia unde își desfășura activitatea o asociație familială.
Tribunalul a constatat faptul că pe rolul Tribunalului din, Italia apelanta a introdus o acțiune aflată pe rolul secției specializate cu soluționarea litigiilor de muncă, care are ca obiect tocmai contribuția soților în cadrul acestei asociații precum și drepturile cuvenite în urma lichidării acesteia, iar din actele depuse rezultă că dezbaterea în fața instanței italiene se poartă inclusiv asupra sumei de 200.000 euro și a autovehiculului care fac obiectul prezentei cauze.
Pe cale de consecință, a apreciat că dezlegarea prezentei pricini atârnă de existența sau inexistența unui drept care face obiectul acelui litigiu, astfel încât au fost îndeplinite condițiile prevăzute de art. 244 pct. 1 Cod de procedură civilă.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs.
În esență a motivat recursul în sensul că, potrivit Legii nr. 105/1992 (art. 2) cât și dispozițiile aceleași legi din Cap. XII Secțiunea I, art. 148 și 149 alin. 1, instanța competentă cu soluționarea partajului este instanța română.
Or, cererea pe care o soluționează tribunalul din - Italia, nu are acest obiect și nu se justifică suspendarea conform art. 244 alin. 1 pct. 1 Cod de procedură civilă (filele 2 - 5 dosar curte).
Recursul este fondat.
Potrivit art. 2441alin. 2 Cod de procedură civilă recursul împotriva acestei încheieri se poate declara cât timp durează suspendarea cursului procesului, ca atare este în termen.
De remarcat că suspendarea dispusă de instanță (art. 244 alin. 1 pct. 1 Cod de procedură civilă) este facultativă "instanța poate suspenda judecata".
Or, din chiar motivarea dată de instanță, rezultă că litigiul ce se poartă între părți este la o instanță din Italia specializată în litigii de muncă.
În speță, cauza dedusă judecății este un partaj de bunuri comune între soți, acțiunea fiind formulată la 14 ianuarie 2008 la Judecătoria Sectorului 6 B care a parcurs un prim ciclu de soluționare și s-a dat o sentință civilă (nr. 3956 din 12 iunie 2008).
În faza apelului, considerând că acel litigiu de muncă (poate eventual a avea influență asupra cotelor) s-a procedat la luarea măsurii prevăzută de art. 244 alin. 1 pct. 1 Cod de procedură civilă.
Or, soluția nu este corectă, pe de o parte că litigiul respectiv are o specializare (litigiu de muncă) iar chiar dacă ar exista un raport de cauzalitate între soluția ce se va da și prezentul proces, aceasta este foarte vagă și nu are ca esență "dezlegarea pricinii în tot sau în parte, de existența sau neexistența unui drept ce face obiectul altei judecăți".
O primă soluție s-a dat, suntem în faza procesuală a apelului iar soluția dată de instanța din Italia nu este de natură a dezlega în parte, dar în tot, partajul dintre soți.
Ca atare, greșit sa procedat la suspendarea soluționării apelului și motivul de recurs este întemeiat.
Așa fiind, se ca admite recursul conform art. 2441alin. 2 coroborat cu art. 304 raportat la art. 312 alin. 1 și 5 Cod de procedură civilă, se va casa încheierea atacată cu recurs cu trimiterea cauzei la tribunal pentru continuarea judecării apelului.
Totodată (deoarece în practica tribunalului se rețin că în ce privesc curțile de apel deși se rețin că sunt instanțe superioare, nu sunt și instanțe de control judiciar) urmează a se ține seama de instanța de rejudecare de art. 315 Cod de procedură civilă.
Văzând și art. 316 Cod de procedură civilă;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurentul - pârât, împotriva încheierii de ședință de la 26 martie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - reclamantă.
Casează încheierea recurată și trimite cauza la tribunal pentru continuarea judecății.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11 iunie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - - -
Grefier,
Red.
.
2ex./09.07.2009
-3.-
Președinte:Claudiu Marius TomaJudecători:Claudiu Marius Toma, Gabriela Sorina Prepeliță
