Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 1048/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,

pentru minori și familie

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 1048/R/2009

Ședința publică din 23 aprilie 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Eugenia Pușcașiu

- -

JUDECĂTORI: Eugenia Pușcașiu, Silvia Nicorici Alina Rodina

- -

- -

GREFIER:

- -

S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr. 664/A din 27 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe pârâții intimați și, având ca obiect partaj judiciar.

Se constată că prin registratura instanței, la data de 16 aprilie 2009, reclamanții recurenți, prin reprezentanta lor, avocat, au depus o cerere de amânare, prin care solicită amânarea pronunțării hotărârii în cauză; iar la data de 17 aprilie 2009, pârâta intimată, prin reprezentanta sa, avocat, a depus o cerere de amânare prin care solicită amânarea pronunțării hotărârii în cauză. Totodată, se constată că la data de 23 aprilie 2009, reprezentanta pârâtei intimate și reprezentanta reclamanților recurenți au depus la dosar "Concluzii scrise".

dezbaterilor și concluziile puse de reprezentanta reclamanților recurenți și de reprezentanta pârâtei intimate, au fost consemnate în încheierea ședinței publice din 13 aprilie 2009, care face parte integrantă din prezenta decizie.

CURTEA

Prin sentința civilă nr.6266/18.07.2008 a Judecătoriei Cluj -N s-a luat act de renunțarea la judecată formulată de reclamanta, cu domiciliul în C-N,-, jud. C, cu privire la cererea formulată în contradictoriu cu pârâții și.

S-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâtul, cu domiciliul în C-N,-,.33, jud.C, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă..

A fost admisă cererea de chemare în judecată formulată și precizată de reclamanții și, ambii cu domiciliul procesual ales la Cabinet, în C-N,-, jud. C, în contradictoriu cu pârâta, cu domiciliul în C-N, str. -. -, nr. 78,. 1, jud. C, și în consecință, s-a constatat că masa succesorală rămasă după defunctul, decedat la data de 18 octombrie 2000, se compune din cota de 1/4 din dreptul de proprietate asupra imobilului înscris sub nr. top. 1141, 1142/1 - "Casă din cărămidă acoperită cu țiglă, cu 3 camere, dependințe, curte și grădină, și construcție pe fundație din beton, zidărie din cărămidă, învelitoare din țiglă, compusă din: garaj auto, PARTER: 1 cameră", în suprafață de 90 stjp, înscris în CF nr. 16580 localității C-N, moștenitoare fiind pârâta, s-a dispus intabularea dreptului de proprietate asupra cotei de 1/4 din dreptul de proprietate asupra imobilului înscris sub nr. top. 1141, 1142/1 - "Casă din cărămidă acoperită cu țiglă, cu 3 camere, dependințe, curte și grădină, și construcție pe fundație din beton, zidărie din cărămidă, învelitoare din țiglă, compusă din: garaj auto, PARTER: 1 cameră", în suprafață de 90 stjp, înscris în CF nr. 16580 localității C-N în favoarea pârâtei, cu titlul de drept de moștenire, bun propriu; s-a dispus sistarea stării de coproprietate prin atribuirea în întregime reclamanților și a imobilului înscris sub nr. top. 1141, 1142/1 - "Casă din cărămidă acoperită cu țiglă, cu 3 camere, dependințe, curte și grădină, și construcție pe fundație din beton, zidărie din cărămidă, învelitoare din țiglă, compusă din: garaj auto, PARTER: 1 cameră", în suprafață de 1.032 mp, înscris în CF nr. 16580 localității C-N; s-a dispus intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului înscris sub nr. top.1141, 1142/1 - "Casă din cărămidă acoperită cu țiglă, cu 3 camere, dependințe, curte și grădină, și construcție pe fundație din beton, zidărie din cărămidă, învelitoare din țiglă, compusă din: garaj auto, PARTER: 1 cameră", în suprafață de 1.032 mp, înscris în CF nr. 16580 localității C-N în favoarea reclamanților și, cu titlul de partaj, bun comun; au fost obligați reclamanții și să plătească pârâtei, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri a sumei de 166.808,75 euro cu titlul de sultă și s-au compensat în întregime cheltuielile de judecată suportate de către părți și ocazionate de prezenta procedură.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că se impune a se lua act de renunțarea la judecată formulată de reclamanta întrucât a înstrăinat cota sa de proprietate pârâților și, s-a stabilit succesiunea după defunctul și s-a stabilit partajul cu plata unei sulte conform evaluării făcute de expertul Fosti.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel pârâții și reclamanții și iar prin decizia civilă 664/27.11.2008 a Tribunalului Clujs -a respins ca nefondat apelul pârâtei și s-a admis în parte apelul reclamanților.

Pentru a pronunța acestă hotărâre, au fost reținute următoarele considerente:

Imobilul înscris în CF nr.16580 C-N cu nr. topo 1141, 1142/1are ca proprietari pe și în cotă de parte și în cotă de parte. Apelanții și au dobândit cota de 1/4 parte de la în favoarea căreia a fost stabilit un uzufruct viager raportat la această cotă.

Prin urmare motivul de apel privitor la evaluarea uzufructului viager de care trebuie să se țină seama nu este fondat pentru că reclamanții apelanți au consimțit la constituirea dreptului de uzufruct viager astfel că în ceea ce privește partajul imobilului privitor la intimata, trebuie să se țină seama de valoarea imobilului fără luarea în considerare a uzufructului viager pentru a se respecta egalitatea între coproprietari.

În ceea ce privește valoarea imobilului acest imobil mai sus arătat este într-o stare de degradare însă de acest lucru s-a ținut seama cu ocazia efectuării expertizei și ca atare s-a apreciat că valoarea de circulație a imobilului este de 590.000 Euro raportat la poziția ultracentrală a imobilului, iar valoarea imobilului teren și construcție este de 667.235 Euro.

În apel s-a efectuat o nouă expertiză de evaluare de către un alt expert care a stabilit un preț de circulație pentru masa succesorală formată din clădire (parte veche) și terenul de 1032 mp în sumă de 2.210.000 lei, cca 586.440 Euro. Prin urmare atât expertul Fosti cât și expertul au stabilit valori sensibil egale ținând cont de situația obiectivă a acestui imobil, precum și de toate aspectele invocate de părți.

Având în vedere și valorile imobilelor considerate ca fiind cele cu situația mai apropiată de imobilul în litigiu și care au o valoare de vânzare mai mare decât cea stabilită de expertul tribunalul a considerat că expertul Fosti a indicat o valoare corespunzătoare valorii de circulație a imobilului astfel că se va impune luarea în considerare a acestei expertize.

Prin urmare în conformitate cu prevederile art.296 pr.civ s-a respins ca nefondat apelul declarat de pârâta și s-a admis în parte apelul declarat apelul declarat de și în sensul că s-a schimbat în parte sentința atacată stabilind termenul de plată a sultei la cca 60 de zile pentru ca reclamanții să aibă posibilitatea achitării sultei considerând că termenul de 30 de zile față de valoarea sultei astfel stabilite nu dă posibilitatea obținerii banilor necesari plății acestei sulte.

Ca atare, s-au menținut restul dispozițiilor sentinței și în baza art.276 pr.civ va compensa cheltuielile de judecată în apel.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții și solicitând în principal casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, iar în subsidiar s-a solicitat modificarea hotărârii atacate în sensul stabilirii sultei conform raportului de expertiză efectuat de ing..

Criticile aduse hotărârii instanței de apel în principal vizează nelegalitatea prin prisma următoarelor aspecte:

Recurenții invocă încălcarea dispozițiilor art.261 pct.5 în sensul că hotărârea nu cuprinde motivele de fapt și de drept ce au format convingerea instanței și nici nu sunt arătate motivele pentru care s-au înlăturat susținerile și cererile părților.

Ca atare susțin recurenții hotărârea este nemotivată din acest punct de vedere nu se poate exercita nici controlul judiciar, în condițiile în care motivarea hotărârii trebuie să demonstreze în mod logic, concordanța deplină dintre soluția dată și realitate și actele de la dosar.

În aceeași idee, susțin recurenții că motivarea este esența hotărârilor judecătorești, constituind o garanție pentru părți că cererile lor au fost analizate și oferă posibilitatea realizării controlului judiciar.

Or, susțin recurenții nefiind motivată hotărârea prin prisma motivelor invocate, dar și reținându-se că între valorile din expertiză există diferențe sensibil egale, deși diferențele sunt de 80.795 euro, nu au beneficiat de o judecată dreaptă și de un proces echitabil, câtă vreme nu sunt expuse motivele și temeiurile juridice ce au format convingerea instanței de apel.

Prin întâmpinarea depusă la fila 12-16, intimații au solicitat respingerea recursului.

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs a dispozițiilor art.304 pr.civ. Curtea de Apel reține următoarele:

Reclamanții în motivele de apel au solicitat modificarea sultei și stabilirea ei la valoarea reală a imobilului, 6 dos- a Tribunalului Cluj.

Pârâta prin motivele de apel d e la filele 38-41 dos.instanței de apel a solicitat majorarea cuantumului sultei curente la valoarea reală actuală ce este echivalentă sumei de 250.000 euro și obligarea reclamantei la plata acestei sulte în termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

Cu aceste probleme de modificare hotărârii, a fost învestită instanța de apel prin cele 2 apeluri formulate de reclamanți și pârâți.

În limitele acestei investiri conform principiului quantum appelatum tantum devolutum, avea obligația instanța de apel să analizeze apelurile părților.

Astfel, examinând hotărârea instanței de apel prin prisma considerentelor expuse în motivarea soluției date, sunt de reținut următoarele aspecte:

Potrivit art.261 alin.1 pr.civ. considerentele sau motivarea reprezintă de regulă partea cea mai întinsă a hotărârii în care trebuie să se arate motivele de fapt și de drept ce au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.

În considerentele hotărârii, instanța trebuie să arate fiecare capăt de cerere și apărările părților, probele ce au fost administrate motivându-se pentru ce unele au fost reținute, iar altele înlăturate, excepțiile invocate și modul în care au fost soluționate, normele juridice pe care le-a aplicat în situația de fapt stabilită.

Motivarea unei hotărâri trebuie să fie clară, precisă și necontradictorie, astfel încât din ea să rezulte justețea soluției pronunțate.

Motivarea unei hotărâri nu este o problemă de volum ci una de conținut, instanța trebuind să prezinte motivele care au determinat-o să pronunțe soluția, iar nu stări descriptive, fără relevanță pentru cauză.

Or, motivarea hotărârii înlătură arbitrariul și face posibil controlul judiciar, iar o motivare necorespunzătoare sau nemotivarea hotărârii atrage incidenta dispozitiilor art 304 pct 7 c pr civ.

Or, raportând cele expuse la considerentele hotărârii instanței de apel, este de reținut simpla referire la cele doua expertize ale experților Fosti și si retinere că experții au stabilit valori "sensibil egale" nu echivalează cu o motivare a aspectelor cu care instanța a fost investită prin motivele de apel d epuse de reclamanți și pârâți (6-8 și respectiv 38-39 dos.instanței de fond).

Cum în considerentele hotărârii nu se regăsesc motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței de apel la adoptarea soluției, nu poate fi exercitat nici controlul judiciar.

Or, față de motivele de apel care constituie cadrul și limitele investirii instanței și raportat la considerentele hotărârii, instanța reține că acestea nu au fost analizate și examinate ceea ce echivalează cu nesoluționarea cauzei pe fond.

Neprocedându-se în acest mod, nu se poate exercita nici controlul judiciar de către instanța de recurs, fiind astfel încălcat și dreptul la un proces echitabil prev.de art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului în conformitate cu care instanțele au obligația de a-și motiva hotărârile (în acest sens s-a pronunțat și CEDO în Hotărârea din 15 februarie 2007 în cauza Boldea contra României).

Cum, considerentele hotărârii nu se circumscriu dispozițiilor art.261 alin.1 pr.civ. și cum acestea nu reflectă analizarea motivelor de apel, astfel cum au fost ele stabilite prin cererile de apel d e la filele 6-8 și respectiv 38-39 dos.instanței de apel, instanța reține că nu s-a cercetat fondul cauzei și în temeiul art.312 pct.5 pr.civ. urmează a se casa hotărârea cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr.664 din 27.11.2008 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o casează cu trimitere spre rejudecarea apelului aceleiași instanțe.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 23 aprilie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,

- - - - - - -

Red.PE/CA

02.06.2009 - 3 ex.

Jud.fond.

Jud.apel:;

Președinte:Eugenia Pușcașiu
Judecători:Eugenia Pușcașiu, Silvia Nicorici Alina Rodina

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 1048/2009. Curtea de Apel Cluj