Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 1099/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITE ȘTI
SECȚIA CIVIL, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZI A CIVIL NR.1099/
Ședința public din 09 iunie 2009
Curtea compus din:
PREȘEDINTE: Florinița Ciorăscu judector
Judector: - -
Judector: - --
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru pronunțare, recursul civil declarat de pârâtul, împotriva decizie civile nr.51/19 febr.2009, pronunțat de Tribunalul Arge ș, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamant -
Recursul este legal timbrat, prin anularea timbrelor judiciare în valoare de 0,45 lei și a chitanțelor de plata taxelor judiciare de timbru în sum de 510 lei.
Dezbaterile asupra recursului de faț au avut loc în ședința public din 04 iunie 2009 și au fost consemnate în încheierea de ședinț de la acea dat. Pronunțarea a fost amânat pentru astzi când, în urma deliberrii s-a dat urmtoarea soluție.
CURTEA
Deliberând, în condițiile art.256 Cod procedur civil, asupra recursului civil de faț;
Constat c, prin sentința civil nr.2659 din 12 decembrie 2008, Judec toria Câmpulung admițând în parte acțiunea formulat de reclamanta împotriva pârâtului G, precum și, la fel, cererea reconvențional a acestuia, a atribuit pârâtului în natur cota-parte din apartament cu 4 camere și autoturism marca 1300, dobândite de acesta în timpul cstoriei cu defuncta, iar reclamantei, valoarea cotitții sale, din aceleași bunuri.
Pentru a pronunța soluția sa, judectoria a constatat, prin încheierea din data de 23 septembrie 2008, deschis succesiunea defunctei, la 16 februarie 2007, în Municipiul C, din masa succesoral fcând parte cota de ½ din apartamentul cu 4 camere situat în C, str.- -, - bis, etaj 1, nr.5, la care s-a reținut o contribuție a pârâtului la dobândire de 60% din prețul achitat, cealalt cot de ½ reprezentând cota de bun comun a soțului supraviețuitor, la fel ca și cota de ½ dintr-un autoturism 1300 fabricat în iulie 1989.
Moștenitori s-au constatat a fi reclamanta, în calitate de fiic, cu cota de ¾ din masa succesoral și pârâtul, soț supraviețuitor, cu cota de ¼.
Expertizei dispuse în cauz nu i s-au formulat obiecțiuni, instanța atribuind bunurile în aceast form, care respect posesia exercitat și de cota mai mare de proprietate a soțului supraviețuitor, asupra integralitții bunurilor.
Împotriva sentinței, în termen, a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, în sensul c instanța a pronunțat o încheiere contradictorie în ceea ce privește dobândirea apartamentului atunci când, pe de o parte, reține c pârâtul ar avea o contribuție proprie de 60% la dobândirea acestuia, ceea ce ar însemna c defunctei i-a mai rmas în patrimoniu numai cota de 40%, pentru ca, apoi, bunul s se împart în mod egal.
Pentru a ajunge la aceast soluție, a fost greșit stabilit situația de fapt, fr existența vreunor probe din care s rezulte c, într-adevr, pârâtul ar fi contribuit cu 10% mai mult decât defuncta la dobândirea aceluiași apartament.
Trebuia s se observe c cei doi soți, deci și pârâtul, au recunoscut contribuția lor egal la dobândirea acestui apartament, atunci când l-au despgubit, în cote egale, pe fiul pârâtului din alt cstorie, Gh. și soția acestuia, cu prilejul partajri aceluiași apartament.
De asemeni, pentru a pronunța soluția sa, instanța a interpretat greșit, în opinia apelantei, actul dedus judecții, atunci când, deși s-a dispus completarea expertizei în sensul corectrii greșelilor de calcul, instanța nu a ținut cont de aceasta.
Totodat, s-a pretins c, în soluționarea cauzei, a fost greșit aplicat și interpretat legea.
Prin decizia civil nr.51 din 19 februarie 2009, Tribunalul Arge ș, admițând apelul reclamantei, a modificat încheierea de admitere în principiu, reținând în masa succesoral cota de ½ din ambele bunuri și a menținut-o în rest, pe cale de consecinț, crescând valoarea lotului revenit apelantei la suma de 101.325 lei.
Pentru a pronunța aceast sentinț, s-a reținut în fapt c judectoria nu a luat în considerare decât proba administrat de ctre pârât, respectiv carnetul de munc, fr a avea în vedere c soții au gospodrit mai bine de 30 de ani împreun, timp în care defuncta a lucrat atât în cadrul gospodriei, cât și profesional, a practicat o activitate productoare de venituri (croitorie), având totodat și venituri din asigurri sociale și economii, chestiuni rezultate din proba testimonial.
Ca atare, contribuția acesteia putea fi cuantificat la aceeași cot de ½ ca și cea a pârâtului în ceea ce privește dobândirea ambelor bunuri cerute la partaj.
Împotriva deciziei, în termen, a formulat recurs pârâtul, criticând-o pentru nelegalitate, încadrând motivele sale în cele prevzute de art.304 pct.7, 8 și 9 Cod procedur civil, în sintez dup cum urmeaz:
- cu greșita interpretare și aplicare a legii, deși în mod expres apelanta a artat c nu atacat decât sentința, acesteia i-au fost încuviințate criticile aduse încheierii de admitere în principiu, pe care îns nu a artat c înțelege s o conteste;
- de asemeni, cu greșita aplicare a dispozițiilor art.11 alin.1 din Legea nr.146/1997, instanța a trecut la soluționarea apelului, fr a obliga pe reclamant s timbreze calea de atac, raportat la valoarea patrimonial pe care a solicitat-o în favoarea sa, respectiv la cota de 60% din prețul achitat pentru dobândirea apartamentului, deși taxa era obligatorie și prealabil;
- prin raportare la motive contradictorii sau strine de natura pricinii, instanța a schimbat cotele de contribuție ale soților, reținând c aceștia au avut împreun o familie timp de mai bine de 30 de ani și un copil, defuncta practica activitți de croitorie, beneficia de pensie pentru persoane cu dizabilitți și avea și economii;
În realitate, soții nu au avut împreun un copil, ci numai defuncta a avut-o ca fiic pe reclamanta-apelant și a întreținut-o permanent, cheltuind o parte din veniturile sale, în acest scop, respectiv, cel puțin cota de ¼ prevzut de lege.
Pe de alt parte, recurentul a practicat meseria de medic-șef de secție, iar achiziționarea apartamentului s-a fcut la un moment apropiat încheierii cstoriei cu defuncta care, în acel moment, nu avea posibilitți financiare sau economii;
- soluția pronunțat de tribunal se mai critic pentru contradicția dintre considerente și dispozitiv ce ar rezida în aceea c, deși se modific încheierea de admitere în principiu, constatând c din masa succesoral face parte cota de ½ din apartament, sunt menținute celelalte dispoziții ale acesteia, ceea ce ar însemna c practic nu se modific nimic, întrucât prima instanț reținuse, de asemeni, în masa succesoral, aceeași cot de ½ din apartament. Menținându-se celelalte dispoziții, înseamn c a fost menținut și cea privitoare la reținerea unei contribuții de 60% din prețul achitat pentru achiziționarea apartamentului, în favoarea recurentului-pârât;
- în sfârșit, o alt critic vizeaz imposibilitatea punerii în executare a hotrârii, artându-se c soluția a fost dat cu înclcarea dispozițiilor art.6736Cod procedur civil. Astfel, arat recurentul, instanța omologheaz raportul de expertiz efectuat în fața primei instanțe de fond, aducându-i propriile modificri.
În acest mod, deși se raporteaz la varianta Iar aportului, dispozitivul hotrârii atacate nu are conținutul acestei variante, neputându-se pune în executare.
De aceea, tribunalul trebuia s dispun efectuarea unei noi lucrri de expertiz pentru formarea loturilor în raport de noile cote, cu evaluarea bunurilor, așa cum se aflau ele, la data modificrii încheierii, în funcție de acestea, prțile putând formula obiecțiuni și opțiuni referitoare la atribuire.
Curtea, examinând decizia prin prisma criticilor aduse, constat recursul ca nefiind fondat, pentru cele ce se vor arta:
În ceea ce privește depșirea limitelor exercitrii cilor de atac, critica este una nefondat.
Aceasta, dat fiind c tribunalul a artat, în motivarea sa, c apelanta s-a artat nemulțumit de cuprinsul masei succesorale chestiune rezolvat prin încheierea interlocutorie ce a pregtit soluția fondului, nefiind întrunit cerința prevzut de art.287 pct.2 Cod procedur civil, în sensul de a exista dubii cu privire la hotrârea care se atac, sensul de hotrâre fiind cel definit de dispozițiile art.255 pct.2 Cod procedur civil.
Cea de a doua critic vizeaz activitatea administrativ desfșurat de instanț, ea nefcând parte din actul jurisdicțional propriu-zis, ci din acela de cercetare a condițiilor de intrare în fondul acestui act.
Pentru acest motiv, dispozițiile art.20 alin.5 din Legea nr.146/1997 și art.30 alin.3 di n Ordinul Nr.2214/1997privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea acesteia, prevd situația în care instanța a greșit administrativ nepunând în vedere achitarea taxelor corespunztoare pretențiilor deduse judecții, fr ca o asemenea lips s poat atrage schimbarea soluției de judecat.
Cea de a treia critic a fost încadrat de ctre recurent în cea prevzut de pct.7 al art.304 Cod procedur civil, respectiv cuprinderea de motive contradictorii sau strine naturii pricinii.
În ceea ce privește natura pricinii, în materia raporturilor de familie și respectiv a celor privitoare la moșteniri, legiuitorul român a înțeles s instituie prezumții susceptibile de rsturnare, referitoare la valoarea contribuției soților la dobândirea comunitții de bunuri.
Dat fiind c, în cauza de faț, exist o comunitate de bunuri a soților și o indiviziune rezultat din moștenire, în mod corect instanța sa raportat în ceea ce privește prima din cele dou, la legislația privitoare la raporturile dintre soți.
Din dezvoltarea, îns, a criticii este ușor de observat c recurentul invoc greșita stabilire a situației de fapt prin aprecierea, de ctre instanț, a probatoriului administrat, chestiune care îns, în prezent, dup abrogarea pct.10 și 11 ale art.304 Cod procedur civil, nu pot face obiectul cercetrii în instanța de recurs.
Prin critica a patra se pretinde c instanța ar fi pronunțat o hotrâre care se afl în contradicție cu propriile sale considerente.
Punctul 7 al art.304 Cod procedur civil vizeaz cuprinderea, între motivele pe care hotrârea se sprijin, a unora contradictorii, iar nu contradicții între aceste motive și hotrârea luat.
În motivarea sa, tribunalul nu reține motive contradictorii în sensul ca din acestea s se ajung la concluzii diferite între ele dup cum nici contradictorii soluției adoptate. Dimpotriv, analizând probatoriul, ajunge la concluzia c nu s-a putut dovedi o contribuție superioar la achitarea prețului apartamentului în favoarea pârâtului, chestiune ce se regsește în dispozitiv atunci când este înlturat aceast contribuție.
Critica, așa cum a fost ea formulat, ar mai putea fi, eventual, verificat sub aspectul cuprinderii, în aceeași hotrâre, de dispoziții contradictorii între ele.
Astfel, se arat c instanța a reținut în masa partajabil cota de J din apartament, așa cum de altfel fcuse și prima instanț de fond, cu alte cuvinte nu a schimbat sub acest aspect soluția, fr a arta în mod expres c înltur contribuția pârâtului la apartamentului bun comun. Neexistând o asemenea mențiune expres, ci numai cea a menținerii în rest a încheierii, s-ar putea ajunge la concluzia, în opinia recurentului, c ar fi fost menținut și aceast statuare a primei instanțe de fond referitoare la contribuția superioar.
Critica este nefondat.
Tribunalul, în prima parte a dispozitivului su, trateaz problema compunerii masei succesorale dup ce în considerente a artat c nu gsește dovedit un aport superior al unuia dintre soți la dobândirea comunitții. În continuare, în dispozitiv se mențin dispozițiile referitoare la celelalte bunuri și la admisibilitatea în principiu a cererii de ieșire din indiviziune.
Ca atare, se înltur contradicția conținut în soluția primei instanțe de fond care, pe de o parte, deși reținuse în patrimoniul defunctei numai 40% din valoarea de achiziție a apartamentului, prin cea de-a doua dispoziție a sa lsase la împrțire cota de ½ din acest apartament, deși, aparent, s-ar fi impus a lsa numai cota de mai sus.
Nici în ceea ce privește înclcarea dispozițiilor art.6736Cod procedur civil, recurentul nu dovedește o culp a instanței sub acest aspect.
Faț de faptul c, în prim instanț, expertiza a stabilit valoarea total a bunurilor, efectuarea calculului de împrțire din care s rezulte cota defunctei asupra acestora și, apoi, cotele prților, nu necesita o lucrare de specialitate tehnic, cât vreme bunurile au fost repartizare într-un singur lot, nefiind necesar vreo operațiune de msurtoare, evaluare sau altele asemenea, așa cum prevd dispozițiile textului invocat.
În ceea ce privește calculul aritmetic svârșit de ctre instanț, potrivit calculului juridic, recurentul nu invoc și nici nu dovedește vreun prejudiciu, motiv pentru care nu se dovedește vreo înclcare de natur a atrage casarea ori modificarea hotrârii.
De aceea, faț de dispozițiile art.312 Cod procedur civil, recursul acestuia urmeaz a fi respins ca nefondat.
Vzând și disp.art.274 Cod procedur civil;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul, împotriva deciziei civile nr.51 din 19 februarie 2009, pronunțat de Tribunalul Arge ș, în dosarul nr-, intimat-reclamant fiind .
Oblig pe recurentul-pârât s plteasc intimatei-reclamante suma de 700 lei cheltuieli de judecat.
Irevocabil.
Pronunțat în ședinț public astzi, 09 iunie 2009, la Curtea de APEL PITE ȘTI -Secția civil, pentru cauze privind conflicte de munc și pentru cauze cu minori și de familie.
pentru magistrat
, -,
eliberat prin pensionare,
noi, PREȘEDINTE: Florinița Ciorăscu e
Curții de Apel
Grefier,
Red.-
Tehnored.
Ex.2/24.06.2009.
Jud.apel:.
.
Președinte:Florinița CiorăscuJudecători:Florinița Ciorăscu, Mariana Stan, Corina Pincu
