Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 1130/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-

(1168/2009)

ROMANIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ

ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE

DECIZIA CIVILĂ NR.1130

Ședința publică de la 30.06.2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Mirela Vișan

JUDECĂTOR 2: Fănica Pena

JUDECĂTOR 3: Bianca Elena

GREFIER -

* * * * * * * * * *

Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta-pârâtă ). ), împotriva deciziei civile nr.216 din 11.02.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant.

Cauza are ca obiect partaj bunuri comune.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă intimatul-reclamant, prin avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.66999 din 09.06.2009, emisă de Baroul București - Cabinet de avocat, lipsind recurenta-pârâtă.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează împrejurarea că s-a depus, prin serviciul registratură, din partea recurentei-pârâte dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 4 lei, consemnată cu chitanța nr.-/1/17.06.2009, timbru judiciar în valoare de 0,15 lei și o cerere prin care solicită acordarea unui termen pentru lipsă de apărare.

Avocatul intimatului-reclamant arată că lasă la aprecierea instanței cererea de amânare pentru lipsă de apărare formulată de recurenta-pârâtă.

Curtea, după deliberare, în temeiul art.156 Cod procedură civilă, respinge cererea pentru lipsă de apărare formulată de recurenta-pârâtă, ca nefiind temeinic motivată, având în vedere împrejurarea că recursul a fost formulat și semnat de avocat încă din data de 27.03.2009, iar partea a avut la dispoziție suficient timp să-și angajeze apărător.

Avocatul intimatului-reclamant arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de solicitat.

Curtea, având în vedere că nu mai sunt alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.

Avocatul intimatului-reclamant solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea hotărârii recurate, ca fiind temeinică și legală, având în vedere împrejurarea că apelul a fost formulat cu mult peste termenul prevăzut de lege. Nu solicită cheltuieli de judecată.

CURTEA,

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 20.01.1999, pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 B, sub nr.763/1999, reclamantul a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâta, pronunțarea unei hotărâri, prin care să se dispună partajarea bunului dobândit în timpul căsătoriei, și anume apartamentul nr. 48, situat în-,. 34,. 2,. 5, sectorul 3 și să se constate că, la dobândirea imobilului în litigiu, reclamantul are o contribuție de 100%, fără cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 2076/05.03.1999, pronunțată de Judecătoria Sector 3 B, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul, împotriva pârâtei; s-a constatat că părțile au dobândit, în timpul căsătoriei, apartamentul număr. 48 din B,-, sectorul 3, prin contribuția exclusivă a reclamantului; s-a dispus sistarea stării de devălmășie și i s-a atribuit reclamantului, în deplină proprietate și posesie, apartamentul în litigiu, fiind dat în debit reclamantul cu 25.000 lei taxă judiciară de timbru, instanța apreciind că, în cauză, sunt incidente dispozițiile art. 29 și 30 Codul familiei și art. 728 Cod civil.

Împotriva acestei sentințe, la data de 19.05.2008, a declarat apel pârâta )., fostă ), criticând hotărârea instanței de fond, pentru nelegalitate și netemeinicie, motivele de apel fiind pe larg expuse în cererea aflată la filele 2-4 dosar, apelanta considerând că este în termenul legal de declarare a apelului, întrucât nu a avut cunoștință de hotărârea atacată, neprimind comunicarea acesteia și nici nu a fost citată la domiciliu său, citarea efectuându-se prin afișare la ușa instanței, solicitând să se constate că apelul este formulat în termenul legal și să se dispună admiterea apelului, astfel cum a fost formulat, casarea sentinței instanței de fond și trimiterea cauzei, spre rejudecare, aceleiași instanțe.

Prin decizia civilă nr. 216/11.02.2009, Tribunalul București - Secția a V-a Civilă a respins, ca tardivă, cererea de repunere în termenul de declarare a apelului și a respins, ca tardiv formulat, apelul declarat de apelanta )., fostăTârșa).

Examinând cererea apelantei de repunere în termenul de declarare a apelului, tribunalul a reținut următoarele:

Potrivit art. 103 Cod procedură civilă,neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legeadispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.

În acest din urmă caz, actul de procedură se va îndeplini în termen de 15 zile de la data împiedicării; în același termen vor fi arătate și motivele împiedicării.

Prin urmare, pentru a fi repusă în termenul de declarare al apelului, apelanta trebuie să demonstreze împrejurarea care a împiedicat-o să exercite calea de atac.

Faptul că, în intervalul de timp, prevăzut de lege pentru motivarea apelului, apelanta nu se mai afla în localitate, determinat de despărțirea părților în urma divorțului, iar comunicarea hotărârii apelate i s-a făcut prin afișare la ușa instanței (după un proces de partaj în care nu a fost citată la domiciliul său) constituie o împrejurare mai presus de voința sa, care a împiedicat-o să-și îndeplinească obligația.

În ceea ce privește, însă, termenul în care se impunea să formuleze prezenta cerere, respectiv 15 zile de la data împiedicării, se apreciază că a fost cu mult depășit.

Astfel, așa cum rezultă din susținerile apelantei, aceasta a aflat de sentința apelată în cursul anului 2007, hotărârea fiind depusă la dosar, într-un litigiu având același obiect, purtat cu intimatul. Cererea de repunere în termen a fost, însă, formulată în luna mai a anului 2008, deci, mult peste termenul prevăzut de lege.

Pentru aceste considerente, tribunalul a respins cererea de repunere în termenul de declarare a apelului, ca fiind tardivă și, în consecință, a respins apelul, ca tardiv formulat.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta )., fostă ), solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei la instanța competentă pentru soluționare.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta a arătat că soluția pronunțată de instanța de apel, aceea a respingerii, ca tardivă, a cererii de repunere în termen și, în consecință, a respingerii apelului, ca tardiv formulat, este nelegală și netemeinică, întrucât tribunalul s-a pronunțat asupra cererii de repunere în termen, cerere cu care nu a fost învestit, prin motivele de apel, dar nu a examinat motivele de apel, constând în faptul că dovezile de comunicare existente la dosar erau incomplete și neprocedurale și că soluționarea cauzei a fost făcută cu lipsă de procedură, atât la primul, cât și la cel de-al doilea termen de judecată, termen la care s-a și pronunțat sentința civilă nr. 2076/05.03.1999, de către Judecătoria Sectorului 3

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă, cerea de recurs fiind legal timbrată.

Intimatul nu a formulat întâmpinare, obligatorie conform art. 308 alin. 2 Cod procedură civilă.

În etapa procesuală a recursului, nu a fost administrată proba cu înscrisuri noi, în sensul art. 305 Cod procedură civilă.

Examinând decizia recurată, prin prisma motivelor de recurs formulate și analizând actele și lucrările dosarului, Curtea apreciază că recursul este fondat pentru următoarele considerente:

Motivele de apel formulată de apelanta, care fixează limitele devoluțiunii în cauză, conform principiului "tantum devolutum, quantum apellatum", au criticat, în principal, faptul că procedura de citare, pe parcursul soluționării cauzei în fond, a fost nelegal îndeplinită, realizându-se numai prin afișare la ușa instanței și prin " Publicitate", în ziarul "România Liberă" din 12.02.1999 și 05.03.1999, în considerarea faptului pretins de către reclamantul că pârâta ar fi avut domiciliul necunoscut; pârâta invocând și argumentul de nelegalitate, conform căruia citațiile au fost emise cu nerespectarea termenului prevăzut de art. 95 alin. 3 Cod procedură civilă.

În același sens, apelanta a susținut și critica privind modalitatea de comunicare a hotărârii, ce a avut loc numai prin afișare la ușa instanței, la data de 02.04.1999, fără ca această hotărâre să îi fie comunicată, cel puțin, la fostul său domiciliu din B,-,. 34,. 2,. 5. 48, sector 3, și fără a fi publicată la rubrica " Publicitate".

Prin cererea formulată la data de 03.02.2009, apelanta a invocat, drept motiv de ordine publică, și incompatibilitatea magistratului de a motiva soluția pronunțată în cauză de un alt judecător.

Astfel, Curtea constată că apelanta a formulat două motive de apel distincte, prin care a invocat atât lipsa de procedură, pe parcursul soluționării cauzei în fond, cât și necomunicarea hotărârii în formele procedurale prescrise de lege, instanța de apel pronunțându-se, în mod exclusiv, pe tardivitatea cererii de repunere în termen - despre care partea interesată afirmă că nu a formulat-o, întrucât a considerat că se află încă în termenul de declarare a căii de atac a apelului - și pe tardivitatea apelului, ca o consecință a respingerii, ca tardivă, a cererii de repunere în termenul de apel.

În acest context, Curtea apreciază că instanța de apel nu a examinat și nu s-a pronunțat asupra unui motiv de apel, prin care se pretindea neîndeplinirea procedurii de citare cu pârâta, pe parcursul judecății în fond a cauzei, motiv cu care a fost legal învestită, și care era determinant pentru soluționarea excepției tardivității declarării apelului exercitat împotriva sentinței civile nr. 2076/5.03.1999, pronunțată de Judecătoria sectorului 3 B, încălcând astfel dreptul la un proces echitabil, reglementat de articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului; motivarea hotărârii judecătorești reprezentând o garanție procesuală, în virtutea căreia instanța trebuie să răspundă argumentelor esențiale invocate de părțile în litigiu, care ar putea determina o anumită soluție în cauză (a se vedea, în acest sens, cauza Albina contra României, hotărârea din 28 aprilie 2005, cauzaDima contra României, hotărârea din 16 noiembrie 2006).

Astfel, Curtea consideră că nu îi revine instanței de recurs, în acest moment procesual, competența de a determina dacă procedura de citare cu recurenta a fost legal îndeplinită, pe parcursul judecării cauzei în fond și, în consecință, comunicarea sentinței civile nr. 2076/15.03.1999, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 B, a fost dispusă cu respectarea formelor prescrise de lege, aspecte esențiale, pe care va trebui să le dezlege, cu prioritate, instanța de apel, și, în raport de care, această instanță va aprecia dacă este incidentă, în cauză, instituția repunerii în termen, reglementată de art. 103 Cod procedură civilă, cu luarea în considerare și a principiului disponibilității, ce guvernează procesul civil sau dacă este operantă excepția procesuală de procedură a tardivității declarării apelului, ori partea interesată este în termen să formuleze această cale de atac, prin raportare la dispozițiile art. 284 alin. 1 Cod procedură civilă, și, în raport de modalitatea de soluționare a acestor motive, să califice și să examineze motivul, pretins de ordine publică, invocat de apelantă, privind incompatibilitatea judecătorului de a motiva soluția pronunțată în cauză de un alt judecător.

Pentru considerentele expuse, Curtea, în temeiul art. 312 alin.1 și 3 Cod procedură civilă, va admite recursul declarat de recurenta împotriva deciziei civile nr. 216/11.02.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, va casa decizia recurată și va trimite cauza, spre rejudecarea apelului, la aceeași instanță - Tribunalul București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul formulat de recurenta-pârâtă ). ) împotriva deciziei civile nr. 216/11.02.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant.

Casează decizia recurată și trimite cauza, spre rejudecarea apelului, la aceeași instanță - Tribunalul București.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30.06.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

Red.

Tehnodact. / cs

2 ex./09.07.2009

- Secția a V-a Civ. -;

Jud. Sectorului 3. - Civ. -

Președinte:Mirela Vișan
Judecători:Mirela Vișan, Fănica Pena, Bianca Elena

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 1130/2009. Curtea de Apel Bucuresti