Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 114/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 114/
Ședința publică din 21 Martie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Jeana Dumitrache
JUDECĂTOR 2: Florina Andrei
JUDECĂTOR 3: Daniel Radu
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâții, domiciliat în C,-, județul A, B,-,.107,.A,.7,.30, sector 3, C, -, județul A și, B,-,.110,.1,.7,.45, sector 6, împotriva deciziei civile nr.358 din 30 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: avocat, pentru recurenții-pârâți -, și, -, în baza împuternicirii avocațiale nr.112/20.01.2008 emisă de Baroul A - Cabinet individual și intimați reclamanți Gh.G, și.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat prin anularea timbrului judiciar în sumă de 3,00 lei și a chitanțelor emise de Primăria Municipiului Pitești, din care rezultă că s-a achitat în suma totală de 40,00 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Părțile prezente arată că nu mai au cereri prealabile de formulat în cauză.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Avocat, având cuvântul pentru recurenții-pârâți -, și, -, susține oral recursul întemeiat pe disp.art. 304 pct.9 și 6 cod procedură civilă, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei tribunalului și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea efectuării unei lotizări care să țină seama de cele menționate în încheierea de admitere în principiu și de prevederile legale, cu privire la despărțirea proprietăților vecine, cu cheltuieli de judecată.
Intimați reclamanți, Gh.G, și, având pe rând cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei tribunalului, ca fiind legală și temeinică, pentru motivele expuse pe larg în întâmpinarea depusă la dosar și susținute oral în ședința publică.
CURTEA
Constată că, prin sentința civilă nr.815/2007, Judecătoria Câmpulunga admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, -. G, reprezentată prin procurator G, în contradictoriu cu pârâții, având ca obiect ieșirea din indiviziune asupra averilor succesorale rămase de pe urma autorilor comuni G și și tot în parte cererea reconvențională prin care pârâții au invocat pretenții proprii împotriva moștenirii și a atribuit bunurile părților potrivit variantei a-III-a a raportului de expertiză întocmit de expertul judiciar specialitatea topografie cadastru, pe care l-a omologat, alături de raportul de expertiză întocmit de expertul judiciar specialitatea construcții, astfel: Lotul nr.1 a fost atribuit reclamantei; Lotul nr.2 fost atribuit reclamantului G; Lotul nr.3 a fost atribuit reclamantei, iar lotul nr.4 a fost atribuit pârâților.
S-a făcut în cauză și aplicabilitatea dispozițiilor art.276 cod pr.civilă, iar pârâții au fost obligați să plătească reclamantului G suma de 275 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că prin încheierea interlocutorie din data de 19.05.2006, s-a constatat deschisă la data de 22.10.1968 succesiunea defunctului G cu ultimul domiciliu în C, iar la data de 01.12.2004 s-a constatat deschisă succesiunea defunctei, de pe urma cărora au rămas următoarele bunuri asupra cărora sunt în stare de indiviziune: suprafața de 2635 mp teren situat în C str.- Bisericii; o casă din cărămidă acoperită cu tablă compusă din 3 camere, sală, pivniță și grajd; cota de din temelia unei case vechi (ambele construcții fiind situate pe terenul în suprafață de 2635 mp); suprafața de 4500 mp teren cu fânețe situat în pct.""; suprafața de 700 mp teren situată în intravilanul Mun.C str.- -; suprafața de 12500 mp situată în extravilanul com. pct."Poduri".
A mai reținut că, prin aceeași încheiere s-a constatat că asupra terenului în suprafață de 2635 mp și asupra casei din cărămidă acoperită cu tablă compusă din 3 camere, reclamanții au o cotă de câte 3/16 fiecare iar pârâții împreună au o cotă de 7/16, că asupra temeliei în cota reținută la masa de partaj, reclamanții au o cotă de câte 3/32 fiecare, iar pârâții au o cotă de 23/32, iar asupra celorlalte terenuri reclamanții au o cotă de câte fiecare și pârâții împreună, o cotă de .
A constatat că pe temelia casei mai vechi, pârâții au construit o casă din bolțari, acoperită cu țiglă, având două camere, bucătărie, baie, sală, închisă cu geamuri și o cameră la mansardă, iar la imobilele supuse partajului, pârâții au făcut următoarele îmbunătățiri: au rezidit parțial peretele dinspre nord și vest; au mărit camera 1, micșorând holul; au construit o ușă din camera 2 spre hol și o ușă din camera 1 spre hol, folosind ușile existente; au zidit ușa dintre camera 1 și 2; au închis holul micșorat cu ferestre din tâmplărie metalică și geamuri; au refăcut tavanele în camerele 1 și 2 cu plasă și tencuială; au înlocuit o parte din podeaua din lemn degradată, cu scândură nouă; au construit două sobe de teracotă; au refăcut coșurile la sobe și au înlocuit tabla; au refăcut stâlpii de rezistență la veranda ce reprezintă intrarea în casă; au racordat imobilul la rețeaua publică de alimentare cu apă suportând costul întregii operațiuni de instalare a unei pompe pentru alimentarea cu apă curentă în curte; au plantat butași de -de-vie, zmeură, coacăzi și pomi fructiferi (aproximativ 80) și au construit un spalier din sârmă pentru câțiva metri; au refăcut rețeaua de alimentare cu apă; au turnat alee din beton de la cele două case la poartă; au construit un gard metalic cu temelie din beton de o lungime de 40 ml; au instalat o poartă metalică pe role și o poartă metalică pentru acces persoane; au montat țevi subterane de evacuare a apei menajere în trei fose septice acoperite cu capace metalice și zidite cu piatră (două din ele) și bolțari; au construit anexe gospodărești (cotețe); au construit o magazie atașată de casa din bolțari.
A mai constatat că evaluarea construcțiilor realizată prin expertiza tehnică efectuată de ing. respectă dispozițiile legale în vigoare privind evaluarea imobilelor, iar varianta a-III-a de lotizare propusă de expertul judiciar, este cea mai judicioasă, în acest fel, asigurându-se partajarea în natură a bunurilor și evitarea sultelor împovărătoare, așa încât, în baza art.728 cod civil, a admis în parte acțiunea și în parte cererea reconvențională și a dispus ieșirea din indiviziune, atribuind bunurile în această din urmă variantă, omologând corespunzător, raportul de expertiză întocmit de expertul judiciar.
Împotriva încheierii din data de 19.05.2006 și împotriva sentinței civile nr.815/2007, au declarat apel reclamanții și pârâții, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de apel, reclamanții au arătat următoarele:
- în mod greșit, prin ignorarea întreg probatoriului administrat în cauză, prima instanță nu a reținut la masa de partaj casa din bolțari acoperită cu țiglă compusă din două camere, bucătărie, baie și hol.
- în mod greșit, în aceiași modalitate prima instanță a reținut la masa de partaj numai cota de din temelia casei mai vechi.
Este real că imobilul casă veche a fost transformat în anul 1989, utilizându-se soluția de desființare pe rând a câte unui perete, soluție denumită "casă în casă", iar ceea ce a rămas, a fost doar fundația casei vechi.
Cu toate acestea, construcția trebuia reținută la masa de partaj, neputându-se reține calitatea de singuri proprietari a pârâților, în lipsa unei înțelegeri în acest sens a tuturor coindivizari, la momentul realizării ei, și a avizelor corespunzătoare obținute de la autorități.
Mai mult, prima instanță a ignorat conținutul certificatului de moștenitor nr./1968 și conținutul contractului de întreținere autentificat sub nr.1752/1999, prin care autoarea a transmis pârâtului - și defunctei numai cota indiviză de 5/8 din casa construită din bolțari.
Acest act este pe deplin opozabil pârâților și în realitate reflectă convenția părților, respectiv a celorlalți coindivizari, care în mod tacit și-au manifestat acordul cu privire la transformarea vechii construcții realizată din paiantă și acoperită cu șiță, însă condiționat de "transferarea dreptului de proprietate al acestora asupra imobilului transformat".
- evaluarea casei de cărămidă, realizată de expertul judiciar nu este corectă, reală, expertul nu a avut în vedere starea fizică în care se află imobilul care a fost locuit în condiții normale și a suferit transformări și intervenții pentru schimbarea confortului și nici gradul real de uzură, expertiza nu reflectă valoarea reală de circulație a construcției supusă partajului și este de natură a crea inechități în efectuarea partajului.
În dezvoltarea motivelor de apel, pârâții au arătat următoarele:
- atât acțiunea de ieșire din indiviziune cât și cererea de apel sunt lovite de nulitate, în conformitate cu dispozițiile art.133 Cod pr.civilă, nefiind semnate de reclamanta.
Aceasta, cu atât mai mult cu cât, în lipsa unui mandat special, ce lipsește din dosar, G, nu putea, în calitate de mandatar convențional să promoveze acțiunea și să exercite calea de atac, și în numele celeilalte reclamante,
- prima instanță a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de dispozițiile art.105 alin.2 Cod pr.civilă, soluționând cauza fără ca reclamanta, să fie regulat citată;
- încheierea interlocutorie din data de 19.05.2006, trebuie modificată urmând ca în cuprinsul ei să fie trecute suprafețele reale de teren, rezultate din măsurători, și nu cele rezultate din acte;
Aceasta, întrucât, între încheierea mai sus menționată și sentința pronunțată în cauză, sub acest aspect, există contradicții, ajungându-se ca în final în pct."Acasă" să se partajeze o suprafață de 2490 mp, în loc de 2635 mp, din care, pârâților, potrivit variantei omologate de prima instanță, le-ar fi revenit o suprafață de 1089 mp și nu de 1018 mp cât le-a fost atribuit prin sentință.
- prima instanță a încălcat dispozițiile art.6735alin.2 și art.6739Cod pr.civilă.
Astfel, pârâții erau îndreptățiți ca în pct-."Acasă" să primească întreaga suprafață de 2635 mp teren, întrucât pe de o parte, prin contractul de întreținere autentificat sub nr.1752/1999, au dobândit deja în proprietate cota de din suprafața de 2635 mp ceea ce reprezintă o suprafață de 658,75 mp teren iar pe de altă parte, casele existente pe teren reprezintă singura lor locuință, fiind ocupate din anul 1973, pentru care, din același an, au achitat în exclusivitate taxele și impozitele corespunzătoare.
În plus, terenul în întregul său, este străbătut de diverse rețele de utilități, realizate prin contribuția exclusivă a pârâților.
- terenurile nu au fost evaluate corect.
Astfel, terenul din pct."Acasă" este supraevaluat iar terenul din pct."- -" este subevaluat, deși, fiind situate la o distanță de aproximativ 150 și deci fiind terenuri alăturate, ele trebuiau să aibă aceeași valoare de piață.
- varianta de lotizare propusă de expertul judiciar și omologată de prima instanță îi prejudiciază pe pârâți.
Astfel, prim modalitatea de împărțire propusă s-a cauzat o scădere importantă a valorii terenului din pct."Acasă" și a fost modificată păgubitor destinația acestuia, nu s-a avut în vedere că pe întreg terenul pârâții au înființat plantații și au realizat construcții, nu s-a avut în vedere posibilitatea normalei utilizări a tuturor construcțiilor ce le-au fost atribuite în lot și necesitarea respectării servituților corespunzătoare.
Prin decizia civilă nr.358 din 30 noiembrie 2007, Tribunalul Argeș - Secția civilă a respins ca nefondate apelurile declarate de reclamanți, împotriva încheierii interlocutorii din data de 19.05.2006 și a sentinței civile nr.815 din 28.03.2007, pronunțată de Judecătoria Câmpulung N. în dosarul nr.400/2006.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Este real că potrivit art.133 alin.1 Cod pr.civilă, cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele reclamantului sau al pârâtului, obiectul ei sau semnătura, va fi declarată nulă.
De asemenea, potrivit art.287 alin.2 Cod pr.civilă, cerințele referitoare la hotărârea care se atacă și la semnătură sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.
Cu toate acestea, sancțiunea nulității prevăzută de art.133 alin.1 și art.287 alin.2 Cod pr.cvilă nu este aplicabilă în cauză.
În primul rând, așa cum se poate observa - 8 dosar fond - cererea de chemare în judecată poartă semnătura reclamantei, ce a ratificat astfel cererea de ieșire din indiviziune formulată în numele său de reprezentantul convențional,
De altfel, lipsa semnăturii acestei reclamante de pe cererea de chemare în judecată nici nu a fost invocată în fața instanței de fond, iar prezența ei la termenul de judecată din data de 03.03.2006, astfel cum rezultă din încheierea din aceeași dată, este de natură să înlăture orice incertitudine cu privire la manifestarea de voință a părții în sensul de a sesiza instanța cu acțiunea având ca obiect ieșirea din indiviziune asupra bunurilor rămase de pe urma defuncților G și.
Că este așa, rezultă și din procura autentificată sub nr.3360/21.11.2005, prin care, cu certitudine, aceasta l-a împuternicit pe G să exercite printre altele, orice cale de atac ordinară sau extraordinară împotriva hotărârii prin care se va finaliza partajul succesoral privind aceeași autori, nefiind astfel incident nici motivul de nulitate prevăzut de art.287 alin.2 Cod pr.civilă.
Pe de altă parte, nu există identitate între lipsa semnăturii sancționată de dispozițiile legale mai sus citate și lipsa calității de reprezentant părții sancționată de dispozițiile art.161 alin.2 Cod pr.civilă, iar prin aceeași procură - 12, 13 dosar fond - s-a făcut dovada că Gaf ost împuternicit de reclamanta să exercite calea ordinară de atac a apelului.
Nu sunt fondate nici criticile privind încălcarea de prima instanță a dispozițiilor art.85 Cod pr.civilă.
Aceasta, întrucât, potrivit art.153 alin.1 Cod pr.civilă, partea care a depus cererea personal sau prin mandatar și a luat termen în cunoștință, precum și partea care a fost prezentă la înfățișare, ea, însăși sau prin mandatar, chiar neîmputernicit cu dreptul de a cunoaște termenul, nu va fi citată în tot cursul judecării la acea instanță, prezumându-se că ea cunoaște termenele ulterioare, or, așa cum am arătat deja, reclamanta a fost prezentă personal la termenul de judecată din data de 03.03.2006.
De altfel, viciul referitor la îndeplinirea procedurii de citare a unei părți, poate fi invocat doar de aceeași parte interesată, în condițiile art.108 alin.2 Cod pr.civilă, și nu de partea adversă.
În mod corect prima instanță nu a reținut la masa partajabilă casa mai veche construită din bolțari, acoperită cu țiglă și compusă din 2 camere, bucătărie, baie și hol, ci numai cota de din temelia casei vechi.
Soluția primei instanțe își găsește întemeierea în principiul dedus din prevederile art.651 Cod civil, precum și în faptul că succesiunea, masa succesorală, este constituită din patrimoniul persoanei decedate, ceea ce înseamnă că bunul trebuie să existe în patrimoniul defunctului la data decesului acestuia.
Astfel, chiar dacă din certificatul de moștenitor nr.5349/1968 rezultă că din patrimoniul defunctului G, la data decesului făcea parte și cota de din casa mai veche și grajdul situate pe terenul în suprafață de 2635 mp pentru care s-a eliberat titlul de proprietate nr.82087/29.02.1996, prin probatoriul administrat în cauză - interogatorii și declarații de martori - s-a făcut dovada că această construcție, fiind vorba de o casă construită din anul 1900, din paiantă, acoperită cu șiță, s-a deteriorat, impunându-se demolarea ei.
Nu există nici un motiv pentru care în locul acestei case, prima instanță, să rețină la masa partajabilă casa din bolțari, acoperită cu țiglă, având 2 camere, bucătărie, baie, sală închisă cu geamuri și o cameră la mansardă, construcție realizată de pârâți.
Martorul a arătat clar cu ocazia audierii lui, că din vechea construcție, nu s-a folosit nimic pentru că era "putred totul" astfel că în cauză nu se poate reține nici măcar că a operat subrogația reală cu titlu particular, iar în această modalitate noua construcție a dobândit regimul juridic al casei bătrânești pe care a înlocuit-o pentru a concluziona, că asupra acestui imobil, părțile sunt în indiviziune.
Dimpotrivă, chiar prin motivele de apel reclamanții au recunoscut că din vechiul imobil - casă bătrânească - a rămas doar fundația, iar în conformitate cu dispozițiile art.1206 alin.2 Cod civil, mărturisirea nu poate fi revocată decât în mod excepțional, numai când autorul ei va proba că a făcut-o din eroare de fapt iar această mărturisire, coroborată cu răspunsurile lor la interogatoriu, potrivit cu care, reclamanții au participat numai cu muncă fizică la construcția casei din bolțari, nu poate conduce decât la concluzia că, manifestând toleranță, au îngăduit ridicarea construcției asupra căruia pârâții au un drept de proprietate exclusiv, soluție perfect admisibilă în sensul art.492 cod civil, atunci când a existat în prealabil o convenție cu ceilalți coindivizari, în virtutea căreia să i se recunoască drept de proprietate asupra unei construcții.
Sunt nefondate criticile privind modul de evaluare a imobilelor construcții reținute la masa partajabilă.
Asigurarea respectării drepturilor indivize ale copărtașilor impune, printre altele, stabilirea valorii corecte a bunurilor ce formează obiectul partajului.
Egalitatea în drepturi a părților și echitatea partajului nu pot fi realizate decât în condițiile stabilirii valorii de circulație a bunurilor indivize la data efectuării împărțirii.
Or, în cauză, experții au precizat în cuprinsul lucrărilor întocmite, cu trimitere la actele normative aplicabile, criteriile pe baza cărora au stabilit valorile actuale de circulație a imobilelor reținute la masa partajabilă, precum: materialele încorporate, locul situării, starea actuală, prețurile practicate în localitatea respectivă pentru imobile similare, iar aceste mențiuni cuprinse în rapoartele de expertiză fac dovada până la înscrierea în fals, deoarece experții lucrează în calitate de delegați ai instanței, iar raportul de expertiză are natura juridică a unui înscris autentic.
Este real că raportul de expertiză nu are valoarea unui mijloc absolut de probă, dar acesta nici nu trebuie omis, când constatările expertizei nu sunt combătute prin nici o altă probă, iar în cauză, nici una dintre părți nu a făcut dovada, cel puțin cu un înscris public, respectiv cu un anunț publicitar, că valoarea de circulație a unor imobile similare cu cele partajate este alta, pentru a crea cel puțin îndoiala, că rapoartele de expertiză efectuate în cauză nu exprimă puncte de vedere corecte, nefiind suficient să formuleze obiecțiuni la evaluările efectuate de experți, nesusținute de nici o dovadă în acest sens.
Între încheierea interlocutorie din data de 19.05.2006 și sentința apelată nu există contradicție, iar prima instanță a împărțit numai bunurile asupra cărora s-a statuat prin încheierea pronunțată în condițiile art.6736Cod pr.civilă, chiar dacă a avut în vedere numai suprafețele de teren rezultate exclusiv din măsurători.
Sunt nefondate și criticile privind modul de atribuire a bunurilor reținute la masa partajabilă.
Este de principiu că fără consimțământul copărtașului nu se pot atribui uneia dintre părți toate bunurile în natură, iar alteia numai contravaloarea părții ce se cuvine, atâta timp cât, este posibil să i se predea fiecăruia aceeași calitate și cantitate în natură.
Acest principiu se degajă din dispozițiile art.741 Cod civil.
Prima instanță a făcut corect aplicarea dispozițiilor legale în materie, întrucât din expertiza tehnică efectuată de expertul judiciar topografie cadastru rezultă că terenul din pct."Acasă" poate fi împărțit în natură în așa fel încât să fie acoperit dreptul fiecărui moștenitor.
De altfel, așa cum se poate observa - f-.359 - 361 dosar fond - cu privire la variantele de lotizare propuse de acest expert, pârâții nu au formulat obiecțiuni în termenul prevăzut de art.212 Cod pr.civilă.
De aceea, față de cele mai sus arătate, în baza art.296 Cod pr.civilă au fost respinse apelurile declarate de către părți, cu precizarea că aceleași au fost considerentele și pentru care, tribunalul, nu a mai încuviințat refacerea și respectiv completarea probatoriului propus de pârâți, apreciind că în aceste condiții, proba cu martori, cercetarea la fața locului și proba cu expertiza tehnică cu obiectivele descrise pe larg în nota de probatorii (134 - 135 dosar apel) nu sunt utile și concludente soluționării cauzei.
Împotriva deciziei pronunțate de tribunal, în termen legal, au declarat recurs pârâții -, și -, criticând-o pentru nelegalitate, invocând dispozițiile art.304 pct.6 și 9, după cum urmează:
- instanța a dat mai mult decât s-a cerut (art.304 pct.6 Cod pr.civilă) prin aceea că bunurile proprietatea exclusivă a recurenților au fost atribuite în lotul unora dintre intimații-reclamanți, deși aceștia nu au solicitat aceste bunuri;
- hotărârea a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii (art.304 pct.9 Cod pr.civilă), deoarece prin varianta omologată de instanță au fost încălcate dispozițiile art.612 Cod civil, în sensul că, de la ferestrele casei recurenților și până la limita trasată de către expert ca hotar al celor două proprietăți, este o distanță de cca. 1 metru, respectiv sub distanța de 1,9, cum prevede textul de lege menționat mai sus;
- instanța a încălcat prevederile art.6739Cod pr.civilă, deoarece prin omologarea raportului de expertiză, deși se recunoaște contribuția exclusivă a recurenților-pârâți la edificarea unor îmbunătățiri, o parte din acestea sunt atribuite în lotul intimaților-reclamanți (respectiv pomi fructiferi);
- instanța de apel nu a ținut cont de faptul că, așa cum s-a reținut în încheierea de admitere în principiu, recurenții-pârâți au dreptul la o suprafață mai mare de teren în pct."- bisericii".
Examinând actele și lucrările dosarului și decizia recurată prin prisma motivelor de recurs invocate de recurenții-pârâți, Curtea va constata că recursul este nefondat pentru următoarele considerente.
Prima critică este nefondată și nu se poate susține că instanța a acordat mai mult decât s-a cerut, nefiind incidente dispozițiile art.304 pct.6 Cod pr.civilă, deoarece instanța s-a pronunțat în mod legal numai pe capetele de cerere cu care a fost învestită, s-a respectat principiul disponibilității, iar faptul că în loturile unora din intimații-reclamanți se află o mică parte din îmbunătățirile care au fost efectuate în mod exclusiv de către recurenții-pârâți, nu înseamnă că există un "plus petita".
Și cea de-a doua critică este nefondată și anume aceea prin care se pretinde că prin varianta omologată de către prima instanță și menținută de instanța de apel s-au încălcat dispozițiile art.612 și următoarele cod civil cu privire la distanța legală dintre cele două proprietăți.
Astfel, recurenții-pârâți, la instanța de fond, nu au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză în termenul prevăzut de lege, cu privire la această susținere și, chiar dacă au invocat acest motiv de apel, această situație reprezintă o cerere nouă inadmisibilă în apel, conform dispozițiilor art.294 alin.1 Cod pr.civilă, coroborate cu dispozițiile art.316 Cod pr.civilă, privind judecata în recurs.
Și cea de-a treia critică este nefondată, nefiind încălcate în nici un fel dispozițiile art.6739Cod pr.civilă, dimpotrivă, prin varianta omologată de către prima instanță și menținută de instanța de apel, s-au respectat dispozițiile art.741 Cod civil prin aceea că au fost atribuite tuturor moștenitorilor pe cât posibil bunuri în natură, evitându-se inechitatea dintre moștenitori și respectându-se principiul egalității în drepturi a părții și, evident, evitându-se ca unii moștenitori să primească numai bani, iar alții bunuri în natură.
Faptul că, prin varianta omologată o mică parte din îmbunătățirile efectuate în mod exclusiv de către recurenții-pârâții sunt incluse în loturile ce revin intimaților-pârâți, nu are relevanță deoarece experții au evaluat în mod corespunzător aceste îmbunătățiri, diminuându-se valoarea masei succesorale, motiv pentru care recurenții-pârâți nu au fost prejudiciați în nici un fel.
Mai mult decât atât, prin concluziile pe care le-au pus la instanța de fond, recurenții-pârâți au solicitat omologarea raportului de expertiză în varianta a III-a, variantă pe care de altfel instanța s-a și pronunțat.
În fine, nefondată este și ultima critică, și anume aceea prin care se pretinde că nu s-a respectat încheierea de admitere în principiu, în sensul că recurenții-pârâți dețineau o suprafață mai mare de teren în punctul "- bisericii", deoarece recurenții-pârâți nu au formulat această critică în apel și nu poate fi formulată direct în recurs, operând principiul "omisso medio".
Față de cele arătate mai sus, Curtea în baza dispozițiilor art.312 și art.316 Cod pr.civilă, va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenții-pârâți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de pârâții, domiciliat în C,-, județul A, B,-,.107,.A,.7,.30, sector 3, C, -, județul A și, B,-,.110,.1,.7,.45, sector 6, împotriva deciziei civile nr.358 din 30 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți - cu domiciliul în R de Vede, cap..208,.4,.10, județul T, - domiciliat în B, sector 6,-, -8,.1 și TA domciliată în B, sector 6,-, -.E,.64.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 martie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
25.03.2008
Red.
EM/2 ex.
Jud.apel. -
Președinte:Jeana DumitracheJudecători:Jeana Dumitrache, Florina Andrei, Daniel Radu
