Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 114/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - partaj judiciar -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA Nr. 114
Ședința publică din 24 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Plăcintă Dochița
JUDECĂTOR 2: Dumitraș Daniela
JUDECĂTOR 3: Dumitrașcu Veronica cu -
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta, domiciliată în municipiul S,-, -. A,. 6, județul S, împotriva deciziei civile nr. 64 din 16 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.
La apelul nominal au răspuns pârâta recurentă asistată de avocat și reclamanta intimată - asistată de avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, avocat, pentru recurentă a depus chitanța nr. - din 8 aprilie 2009, pentru suma de 10 lei și timbrul judiciar mobil de 1,50 lei, cu care a făcut dovada achitării taxei aferente recursului, ce au fost anulate la dosar. A depus o adeverință eliberată de Primăria comunei ( filele 26-28 dosar ), înmânând un exemplar și avocatei.
Instanța, având în vedere că prin intermediul Serviciului arhivă intimata a depus întâmpinare în dublu exemplar, a înmânat unul avocatei recurentei, apoi constatând cauza legal timbrată și în stare de judecată, a dat cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru recurentă, a solicitat în principal admiterea recursului, casarea deciziei recurate, trimiterea cauzei tribunalului în vederea rejudecării apelului după efectuarea unui supliment la expertiza topo și în subsidiar admiterea recursului, modificarea deciziei recurate în sensul respingerii apelului și menținerea ca legală a sentinței instanței de fond. A solicitat cheltuieli de judecată. În susținere a precizat că în cazul unei casări cu trimitere recursul se întemeiază pe dispozițiile art. 315 alin. 5 din Codul d e procedură civilă; că în mod nejustificat au fost respinse obiecțiunile la expertiza topo ce vizau valorile terenurilor supuse împărțelii și întinderea acestor suprafețe; că referitor la terenul de 2242 mp situat în intravilanul satului de, împărțeala trebuia făcută în limita celor 2136 mp măsurați în teren conform schiței depuse de reclamantă la dosar; că valoarea terenului a fost greșit determinată, expertul pornind de la premiza greșită că este vorba de teren construcții situat în intravilanul orașului, câtă vreme în cauză este un teren arabil. A mai arătat că trebuiau luate în calcul valorile de circulație a terenurilor, conform adresei de la primărie; că expertul a omis să răspundă obiectivului privind posesorul actual al terenului cumpărat în baza unor acte sub semnătură privată și că în mod greșit s-au făcut
propunerile de lotizare în cote de 11/16 pentru reclamantă, respectiv 5/16 pentru pârâtă, aceste cote vizând succesiunea după, în timp ce după cotele sunt de pentru reclamantă și pentru pârâtă. A precizat că în mod greșit instanța de apel nu a inclus la partaj terenul " ", neexistând nici o dovadă că acesta ar fi fost vândut. arătat că greșit s- stabilit componența loturilor, acesta făcându-se cu încălcarea criteriilor prevăzute de lege astfel că recursul se întemeiază și pe dispozițiile art. 304 pct. 7, 8, 9 din Codul d e procedură civilă.
Avocat, pentru reclamanta intimată, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, conform motivării expuse pe larg în întâmpinare. Nu a solicitat cheltuieli de judecată. În susținere a precizat că instanța de apel a respins argumentat obiecțiunile formulate la raportul de expertiză, astfel că nu se justifică efectuarea unui supliment; că suprafața de 2242 mp a fost identificată de expertul în dosarul de reconstituire și existența unui plan de situație cu o suprafață mai mică nu prezintă relevanță, câtă vreme părțile au fost de acord cu ceea ce s-a identificat pentru partajare. A mai arătat că nu se poate lua în calcul valoarea de circulație a terenului rezultată din adeverințele emise de primărie, stabilirea acestor valori fiind atributul expertului. A precizat că în mod corect s-a reținut că terenul " " a fost înstrăinat câtă vreme din adeverința eliberată de Primăria comunei rezultă că acest teren a figurat în Registrul agricol din anii 1959-1963 iar in perioada 1981-1985 nu mai figurat, tocmai că a fost înstrăinat.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Judecătoriei Gura Humorului la data de 13 februarie 2007, reclamanta - a chemat în judecată pe pârâta solicitând partajul averii succesorale rămase după defuncții lor părinți, și.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că pârâta a fost adoptată de bunicii paterni, iar prin testamentul autentificat sub nr. 5189 din 8 decembrie 1997, defuncta a instituito legatară cu titlu universal pentru cota de din averea sa; că masa de partajat se compune din suprafața de 2242 teren situat în intravilanul satului de, comuna, județul S, care nu este comod partajabilă, încât a solicitat să-i fie ei atribuită în natură, în considerarea cotei de 5/16 părți indivize cu care concură la moștenire.
Pârâta s-a declarat de acord cu sistarea stării de indiviziune și a arătat că expertiza topo, întocmită în altă cauză, purtată în contradictoriu cu reclamanta, a identificat parcela de 2242 teren. Întrucât acesta se află în imediata vecinătate a parcelei de 3000 proprietatea sa, pe care are amplasată gospodăria, a solicitat să-i fie ei atribuită în natură.
Pe calea cererii reconvenționale, pârâta a solicitat includerea în masa succesorală rămasă după defunctul a suprafeței de 15180 teren arabil situată la locul numit " ", înscrisă în certificatul de moștenitor nr. 52 din 2 iunie 1972, iar în masa succesorală rămasă după defuncta
a suprafețelor de 26 ari teren " Cîmpu M ", de 65 ari teren " " și de 59 ari " ", identificate cadastral.
După administrarea probelor, Judecătoria prin sentința civilă nr. 157 din 31 ianuarie 2008 a admis atât acțiunea principală cât și cererea reconvențională. Drept urmare, a constatat că masa succesorală rămasă după defunctul este compusă din cota de din suprafața de 2136 teren, identică cu nr. 316/1 de 1592 și 316/2 de 650, în valoare de 4000 lei și cota de 1/1 din suprafața de 15180 teren arabil de la locul numit " ", de 7590 lei; a stabilit că la această masă concură soția supraviețuitoare, defuncta, cu o cotă de ( valoric, 2897,5 lei ) și reclamanta -, fiică, cu o cotă de ( valoric, 8692,5 lei ); a constatat că masa succesorală rămasă după defuncta ( ), decedată la data de 8 martie 1999, se compune din cota de din suprafața de 2136 teren și cota de 1/1 din suprafața de 2600 teren arabil " Cîmpu M ", de 6500, teren arabil " " și de 2650,teren fânaț " ", la care se adaugă cota parte de din averea rămasă după soțul predecedat; că la această masă concură reclamanta, fiică, cu o cotă parte de și pârâta, legatar cu titlu universal, cu o cotă parte de egală de ( valoric, 56136,25 lei ); s-a dispus sistarea stării de indiviziune a părților, prin formarea și atribuirea de loturi în natură echilibrate valoric prin stabilirea obligației de plată a sultei de 37364 lei în sarcina reclamantei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că întinderea masei succesorale este cea rezultată din certificatul de moștenitor nr. 520 din 21 iunie 1972, decizia civilă nr. 592 din 11 martie 2004 a Curții de APEL SUCEAVA și titlul de proprietate nr. 1340/2004.
La formarea loturilor s-au avut în vedere cotele legale ce revin părților din moștenire, posesia exercitată și valoarea terenurilor.
Sentința a fost criticată în apel d e reclamantă pentru includerea la partaj a terenului în baza certificatului de moștenitor, pentru stabilirea valorii și întinderii parcelelor fără o expertiză de specialitate, cât și pentru modul de atribuire acestora în loturi.
Prin decizia civilă nr. 64 din 16 februarie 2009, Tribunalul Suceavaa admis apelul și a schimbat parțial sentința atacată. Astfel: a fost înlăturată din masa de partajat parcela de 15180 teren arabil " ", cu motivarea că certificatul de moștenitor nu face dovada dreptului de proprietate, valoarea de circulație a parcelelor de teren fost stabilită prin expertiză de specialitate; a fost schimbată parțial modalitatea de atribuire loturilor, pârâta fiind obligată la plata sultei de 125 lei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal pârâta, invocând dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 din Codul d e procedură civilă, precum și dispozițiile art. 312 alin.5 din Codul d e procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor, amplu expuse, a arătat, în esență, că:
- nejustificat i-au fost respinse obiecțiunile la expertiza topo, formulate la termenul din data de 12 ianuarie 2009 și care vizau, punctual, critici privind valorile și întinderea terenurilor supuse împărțelii;
- decizia instanței de apel este insuficient motivată cât privește stabilirea componenței și valorii masei succesorale, iar certificatul de moștenitor nr. 59/1972 a fost greșit interpretat;
- instanța de apel făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 6739din Codul d procedură civilă și a art. 741 din Codul civil, cât privește modalitatea de lotizare.
Prin întâmpinare reclamanta s-a opus recursului, apreciind că motivele indicate de pârâtă nu se încadrează în prevederile art. 304 din Codul d e procedură civilă.
Examinând decizia atacată prin prisma motivelor invocate de reclamantă, care, în drept, pot fi încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 7-9 din Codul d e procedură civilă, Curtea urmează a respinge recursul ca nefundat, pentru considerentele ce succed:
Obiecțiunile formulate de pârâtă la expertiza topo dispusă în apel, la data de 12 ianuarie 2001, au fost respinse motivat de tribunal, prin încheierea ședinței de judecată din 9 februarie 2009.
Astfel, cu referire la modalitatea de stabilirea a valorii suprafeței de teren intravilan, mențiunea de la pagina 3 a raportului atașat dosarului cauzei ( fila 50 dosar apel ) privind locul situării acestuia și categoria de folosință constituie o eroare materială, concluzie ce se desprinde din chiar conținutul lucrării. Conform minutei încheiată la 12 septembrie 2008 ( fila 88 dosar apel ), identificarea și măsurarea parcelelor de teren în discuție s-a realizat în prezența părților și a doi martori, iar întinderea parcelei de teren intravilan corespunde celei din expertiza ( fila 25 dosar fond ), opozabilă pârâtei, cât și celei din decizia civilă nr. 592 din 11 martie 2004 a Curții de Apel Suceava, irevocabilă prin decizia civilă nr. 1805 din 9 noiembrie 2005, de constatare dreptului indiviz al părților. Prin urmare, corect instanța a înlăturat planul de situație G ( fila 59 dosar fond ), care nu se coroborează cu celelalte probe sub acest aspect în cauză.
În raport de circumstanțele concrete ale cauzei și de poziția părților din proces, proba cu expertiza topo a fost dispusă cu respectarea întocmai a dispozițiilor art. 6736din Codul d e procedură civilă, potrivit cărora " dacă pentru formarea loturilor sunt necesare operații de măsurătoare, evaluare și alte asemenea, pentru care instanța nu are date suficiente, va da o încheiere prin care va dispune efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor. Raportul de expertiză va arăta evaluarea și criteriile avute în vedere la stabilirea acesteia, va indica dacă bunurile pot fi comod partajabile în natură și în ce mod anume, propunând loturile ce urmează a fi atribuite ".
Stabilirea naturii juridice a parcelelor de teren și, respectiv, a existenței transferurilor dreptului de proprietate constituie atributul instanței de judecată, iar nu al expertului desemnat în cauză.
În raport de solicitarea constantă a pârâtei de a se atribui din masa de partajat, în natură, integral, doar parcela de 2242 teren intravilan, critica privind modalitatea de efectuare a propunerilor de lotizare funcție de cotele succesorale după defunctul apare ca lipsită de relevanță.
De altfel, din examinarea variantelor propuse de expert ( filele 57-58 dosar apel ), această susținere nu se confirmă.
Cum corect sesizat instanța de apel, certificatul de moștenitor nu face dovada dreptului de proprietate asupra parcelelor de teren înscrise în cuprinsul său. În lipsa dovezilor prevăzute de lege privind existența în patrimoniul defunctei, la data deschiderii succesiunii, a parcelei de teren " ", corect instanța nu a inclus-o la împărțeală.
Nu este dată în cauză nici critica privind insuficienta motivare, de către instanța de apel, a hotărârii sub aspectul compunerii masei succesorale și a modalității de partajare.
În considerentele deciziei atacate, instanța răspuns motivelor de apel, în limitele investirii. De altfel, această critică nu a fost dezvoltată, astfel cum prevăd dispozițiile art. 302 alin. 1 lit. din Codul d e procedură civilă.
Modalitatea de lotizare aleasă de instanță respectă criteriile prevăzute de dispozițiile art. 741 din Codul civil și art.6739din Codul d e procedură civilă; parcela de 2242 teren este singura din masa de partajat situată în intravilanul localității, are deschidere la calea publică, se află amplasată în imediata vecinătate a parcelei de 3000 aferentă gospodăriei pârâtei, provenind din aceeași masă succesorală, iar asupra sa reclamanta are o cotă-parte mai
Față de cele ce preced, constatând că nu sunt date în cauză motivele de nelegalitate indicate de pârâtă și nici motive de nulitate a hotărârii ce pot fi invocate din oficiu,
Văzând și dispozițiile art. 312 alin. 1-4 din Codul d e procedură civilă, Curtea,
În numele Legii
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta, domiciliată în municipiul S,-, -. A,. 6, județul S, împotriva deciziei civile nr. 64 din 16 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.
Ia act că reclamanta intimată - nu a solicitat cheltuieli de judecată din recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 24 aprilie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. apel:;
Jud. fond:
Tehnored. Sb.
Ex. 2/12.05.2009
Președinte:Plăcintă DochițaJudecători:Plăcintă Dochița, Dumitraș Daniela, Dumitrașcu Veronica
