Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 115/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE-
DOSAR NR-
DECIZIA NR.115
Ședința publică din 9 februarie 2009
PREȘEDINTE: Andra Corina Botez
JUDECĂTORI: Andra Corina Botez, Veronica Grozescu Cristina
- - -
Grefier -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursurilor declarate de reclamantul, domiciliat în,-, jud. P și pârâta, domiciliată în,-, jud. P, împotriva deciziei civile nr.343 din 10.06.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții - și, ambii domiciliați în,- A, jud.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 2 februarie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la această dată, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Curtea, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, la solicitarea acestora, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 9 februarie 2009, când a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA,
Deliberând asupra recursurilor civile de față, curtea constată următoarele
Prin acțiunea civila înregistrată sub nr.4611/18.04.2003, pe rolul Judecătoriei Ploiești, reclamantii, au chemat în judecata pe parâții, solicitand instanței, ca prin hotararea ce o va pronunta, să dispuna partajarea averii ramase de pe urma defunctei - decedata la 05.01.2003.
In motivarea actiunii, reclamantii au aratat ca de pe urma defunctei au ramas ca mostenitori legali partile din prezenta cauza si o masa succesorala compusa din dreptul indiviz de 1/2 din casa avand 6 camere si dependinte situata in,-, restul cotei de 1/2 reprezentand cota bun comun a sotului supravietuitor.
La data de 23.07.2003 reclamantul și-a precizat si completat actiunea, prin care a arătat ca reclamantul a decedat la 17.06.2003, solicitand si partajarea averii ramase de pe urma acestuia din urma, obligarea paratei
sa raporteze la masa de partaj terenul si casa acesteia situate in,-, primite ca zestre de la autorul lor, edificata cu materialele si manopera exclusiva a defunctului, cu exceptia a doua camere, obligarea celorlalti doi parati sa raporteze la masa de partaj un teren de 500. pe care se afla situata casa proprietatea lor, sa aduca la masa de partaj si c/valoarea caramizii si a tiglei folosita pentru casa, achizitionata de defunct si donata fiului sau.
A arătat reclamantul ca la data de 17.06.2003 a decedat si că de pe urma acestuia a ramas o masa succesorala compusa din 250. teren situat in,- si o casa cu 6 camere si dependinte, imobil la care are o contributie proprie constand in c/valoarea urmatoarelor materiale: tabla zincata pentru acoperis, ciment, parchet, edificarea unei sobe (material si manopera ), caz in care, solicita deducerea de la masa de partaj a acestora si includerea lucrarilor in lotul sau.
La data de 24.09.2003, paratii si au formulat o intampinare si cerere reconventionala, prin care au solicitat sa se constate ca sunt bunurile lor proprii, imobilele situate in, - - teren de 600. si o casa, sa se dispuna includerea la masa de partaj a terenurilor de - 1 ha situat in, pct., 1 ha arabil situat in com. pct., 1,2 ha vie situat in com. pct., cca. 1000. pe care se afla o casa cu 6 camere ( parter si etaj ) situate in,-, a bunurilor mobile, constand in caruta, 2 vaci, 1 vitel, 10 porci (bunuri instrainate de reclamant fara acordul lor), precum și cimentului, tablei, parchetului, sobelor, bunuri achizitionate de defuncti si pretinse de reclamant ca ar fi contributia sa proprie.
La data de 17.10.2003, parata a formulat o intampinare, prin care a aratat ca o parte din pretentiile solicitate de reclamant sunt neintemeiate, in conditiile in care imobilul situat in,-, compus dintr-un teren de 330. si o casa, este proprietatea sa, pe care a edificat-o începand cu anul 1959, avand venituri proprii. Prin cererea reconventionala, solicitat includerea la masa de partaj a terenului de 200-300. situat in, a sumei de 76.000 lei incasata de reclamant de la stat cu titlu de despagubiri pentru c/valoarea unei pravalii demolate de Statul R, motivandu-se ca reclamantul a primit de la autoarea lor un teren de 400. situat in,- si o pravalie cu titlu de donatie, imobil ce i-a fost preluat de catre stat si despagubit ulterior cu suma de 75.000 lei si cu reconstituirea dreptului de proprietate pentru teren, pe un alt amplasament.
Prin incheierea din 07.07.2004 a Judecatoriei Ploieștis -a luat act de renuntarea paratilor la capatul de cerere privind impartirea terenurilor ce au facut obiectul 18/1991.
Dupa administrarea probelor cu acte, interogatoriu, martori, prin incheierea interlocutorie din 17.09.2004 a Judecatoriei Ploiești au fost admise in parte atat actiunea principala precizata, cat si cererea reconventionala formulata de paratii si, respinsa cererea reconventionala formulata de parata, constatându-se deschise succesiunile defunctilor ( de pe urma careia au ramas ca mostenitori legali - - in calitate de sot supravietuitor, cu o cota de 1/4, - in calitate de copii, cu o cota de 1/4 fiecare, - in calitate de nepoti de fiu cu o cota de 1/8 fiecare) si - decedat la 17.06.2003 (de le urma caruia au ramas ca mostenitori -, - in calitate de copii, fiecare cu cate o cota de 1/3, - in calitate de nepoti de fiu, cu o cota de 1/6 fiecare), precum si o masa succesorala compusa din urmatoarele bunuri: o constructie avand parter si etaj situata in,-, jud.P, pe un teren asupra caruia defunctii nu detin titlu de proprietate, o caruta, 2 vaci, 1 vitel, in posesia reclamantului, 6 purcei, 2 porci instrainati de reclamantul oiu,urmand ca valoarea acestora sa fie inclusa la masa de partaj.
Au fost respinse ca nefondate cererile reconventionale formulate de toti paratii privind includerea la masa de partaj a terenului de 250. situat in,-, a unui, 2 porci, a terenului de 200-300., a sumei de 75.000 lei prin raportarea donatiilor, cat si cererile reclamantului privind raportul donatiilor de catre parata constand in terenul de 600. situat in,-, o casa (cu exceptia a doua camere) precum si de catre paratii si, constand in terenul de 500. situat in,- si c/valoarea caramizilor si a tiglei folosita pentru casa construita pe acest teren si constatarea contributiei proprii la imobilul bun succesoral, reprezentata de valoarea materialelor, respectiv tabla zincată, ciment, parchet,edificarea unei sobe.
S-a luat act ca paratii si au renuntat la judecata cererii privind includerea la masa de partaj a terenurilor de 1 ha arabil, 1 ha arabil, 1,20 ha arabil.
Pentru identificarea bunurilor, evaluarea lor și formularea propunerilor de lotizare au fost numiți experți tehnici.
Pentru a se pronunta o asemenea solutie, s-a retinut că, potrivit probelor administrate in cauza, de pe urma celor doi defuncti, au ramas ca mostenitori legali partile din prezenta cauza, iar din masa succesorala ramasa de pe urma celor doi defuncti, face parte o casa situata in,-, conform autorizatiei nr.27/1997, certificatului nr.1/1997, raspunsurilor la interogatoriu ale partilor, declaratiilor martorilor audiati in cauza, mentionandu-se ca nu face parte din masa de partaj, terenul pe care este amplsata casa de locuit de 250. sau de 1000., neexistand titlu de proprietate in baza 18/1991.
S-a mentionat ca declaratiile martorilor propusi de reclamant privind executarea de catre acesta din urma a unor lucrari, constand in repararea acoperisului unei case, extinderea casei prin edificarea etajului, achizitionarea caramizilor, nu confirma sustinerile reclamantului, fiind contrazise de martorii propusi de parati care au declarat ca defunctii au fost cei care au edificat casa cu mijloace proprii, reclamantul refuzand sa le acorde ajutorul.
In continuare, s-a precizat ca de pe urma celor doi defuncti au ramas o caruta, 2 vaci, 1 vitel, 6 purcei, 2 porci, acestia din urma fiind instrainati de reclamant asa cum reiese din interogatoriul luat reclamantului.
Totodata, s-a retinut ca din autorizatia de constructie nr.2272/1969, adeverintele nr.1575/1992, 442/1978, titlul de proprietate nr.83277/2000, declaratiile tuturor martorilor audiati in cauza, rezulta ca parata si-a edificat propria casă, fiindu-i constituit dreptul de proprietate asupra terenului pe care se afla amplasata aceasta casa si ca autorul celorlalti doi parati, a cumparat in timpul vietii de la CAP - in 1978, un teren de 500. pe care a edificat o casa pe cheltuiala sa proprie, insa potrivit probelor administrate in cauza, nu exista nicio dovada ca autoarea partilor i-ar fi donat reclamantului un teren, o pravalie si ca ar fi fost despagubit sau i s-ar fi reconstituit dreptul de proprietate asupra vreunui teren.
Dupa administrarea probelor cu expertize - zootehnică, merceologică, constructii, prin sent.civ.nr.7966/17.10.2005 a Judecatoriei Ploiești, au fost admise in parte atat actiunea precizata, cat si cererea reconventionala formulata de paratii si si s-a dispus partajarea averii conform incheierii interlocutorii din 17.09.2004 si variantei I de lotizare din expertiza tehnica completare, fiind respinse in rest actiunea precizata si cererile reconventionale formulate de paratii si, precum si in totalitate cererea reconventionala a paratei.
S-a luat act ca paratii si au renuntat la judecata cererii privind includerea la masa de partaj a terenurilor de 2 ha arabil, 1,2 ha arabil, fiind obligata parata la 16,67 RON cheltuieli de judecata catre cei doi parati si compensate in rest cheltuielile de judecata.
Pentru a se pronunta o asemenea solutie, s-a avut în vedere că, in baza incheierii interlocutorii din 17.09.2004, s-au constatat deschise succesiunile celor doi defuncti, retinandu-se numarul si calitate mostenitorilor, cotele parti ce li se cuvin acestora, bunurile ce compun masa succesorala, iar potrivit rapoartelor de expertiza tehnica, merceologica si constructii, au fost identificate si evaluate bunurile succesorale, astfel incat in urma analizarii variantelor de lotizare ale expertizei constructii, s-a stabilit ca varianta I de lotizare corespunde intereselor partilor, atribuind in natura imobilul si instituind plata unor sulte minime.
Impotriva acestei sentinte si a incheierii interlocutorii din 17.09.2004 a declarat apel reclamantul, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, solicitand admiterea apelului, schimbarea incheierii in sensul admiterii in totalitate a actiunii sub toate capetele de cerere, excluderea de la partaj a etajului casei in litigiu, motivandu-se ca in mod gresit nu au fost incluse la masa de partaj terenul de 250. pct. Acasa, proprietatea defunctului in baza sent.civ.nr.3661/1977 si ca in mod gresit s-a inclus la masa de partaj etajul de la casa in litigiu atat timp cat, conform declaratiilor martorilor audiati, el a fost cel care a edificat etajul pe cheltuiala sa proprie, montand tabla pe acoperis, parchet, instalatiile aferente, achizitionand, edificand si o soba si a executat si lucrarile de imbunatatire si adaugiri la imobilul bun succesoral, netinandu-se seama de probele administrate in cauza si de expertiza constructii care evidentiaza lucrarile executate.
In continuare, reclamantul a aratat ca in mod gresit nu s-a dispus raportarea la masa de partaj a bunurilor primite de parati de la defunctul in conditiile in care parata nu a avut rol agricol in perioada 1959-1961, figurand in calitate de membru in gospodaria defunctului, punandu-se in discutie provenienta terenurilor numai in cadrul partajului, iar casa paratei trebuia inclusa la masa succesorală, avand 2 camere si hol, fiind edificata de autorul comun in conditiile in care a fost construita in anii 1958 -1959, cand parata avea serviciu doar de 1 an, iar autorizatia nr.2272/1969 vizeaza extinderea casei, martorii declarand ca defunctul a edificat 3 case.
De asemenea, reclamantul a precizat ca in mod gresit nu s-a dispus raportarea de catre cei doi parati la masa de partaj a terenului de 500. si a c/valorii materialelor de constructie in conditiile in care autorul celor doi parati, nu a avut rol si nu s-a inscris in CAP cu teren, constituirea dreptului de proprietate prin titlul nr.83277/2000, facandu-se din terenul ce a apartinut defunctului, iar potrivit declaratiei martorului, defunctul a edificat 3 case, in gospodaria acestuia a fost lucrata, in timp ce folosita provine din demolarea constructiei vechi din,actele depuse de parati neavand date si nici legatura cu anul constructiei casei autorului celor doi parati.
Totodata, reclamantul a mentionat ca in mod gresit s-au inclus la masa de partaj bunurile mobile care nu se mai aflau in posesia defunctilor la data decesului acestora si au fost retinute in sarcina sa, desi parata a fost cea care a instrainat caruta, cele 2 vaci, in baza unor chitante, iar in ceea ce priveste celelalte animale, acestea, desi au fost instrainate de reclamant, din valoarea acestora s-au suportat partial cheltuielile cu inmormantarea defunctei, restul fiind suportate de reclamant.
La data de 13.02.2005, parata a declarat apel impotriva incheierii interlocutorii din 17.09.2004 si a sent.civ.nr.7966/2005 ale Judecatoriei Ploiești, criticandu-le pentru nelegalitate si netemeinicie, solicitand casarea acestora, trimiterea cauzei spre rejudecare, admiterea cererii reconventionale, intregirea masei succesorale si partajarea bunurilor in noile conditii date, motivandu-se ca in mod gresit i-a fost respinsa cererea reconventionala in conditiile in care terenul de 400. situat in,- si suma de 75.000 lei au intrat in patrimoniul reclamantului, fiind obligat sa le readuca la masa de partaj asa cum reiese din mijloacele de proba si actele aflate la dosar.
În continuare, apelanta parata a mai aratat ca in mod gresit i s-au atribuit reclamantului bunurile indicate prin incheierea interlocutorie si sentinta instantei de fond in valoare de 396.994.953 ROL desi in realitate terenul si constructia situate in,- au fost edificate prin contributie proprie si exclusiva a celor doi defuncti, constructia fiind edificata integral de catre defuncti in urma achizitionarii in perioada 1875 -1978 unui alt imobil, ulterior demolat in timp ce reclamantul nu a avut nicio contributie la edificarea casei.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost inregistrata cu nr.1095/09.02.2006.
La data de 20.03.2006, paratii, au formulat o intampinare, prin care au invocat exceptia tardivitatii introducerii apelului declarat de reclamant impotriva incheierii interlocutorii, motivandu-se ca in mod corect instanta de fond a pronuntat incheierea atacata, intrucat imobilele ce au apartinut defunctului au fost proprietatea acestuia exclusiva, fiind achizitionate de catre autorul lor in timpul vietii, pe cheltuiala sa exclusiva.
Prin incheierea din 27.04.2006 a Tribunalului Prahova, s-a dispus, in baza art.295 pr.civ. completarea probatoriilor, iar in baza incheierii din 29.09.2006 a Tribunalului Prahova, s-au admis pentru reclamant, probe cu acte, interogatoriu si martori.
Ulterior, dupa completarea probatoriilor cu acte, interogatoriu si martori, prin incheierea interlocutorie din 01.02.2007 a Tribunalului Prahova, a fost respinsa exceptia tardivitatii declararii apelului formulat de reclamant impotriva incheierii interlocutorii din 17.09.2004 a Judecatoriei Ploiești, a fost admis apelul declarat de reclamant impotriva acestei incheieri, ce a fost schimbată în parte, in sensul ca a fost inclus la masa succesorala ramasa de pe urma defunctului si terenul de cca.1286 situat in,-, jud.P, pct.Acasa, descris in titlul de proprietate nr.222/2004 si s-a constatat ca la imobilul bun succesoral situat in,-, compus dintr-o casa cu parter si etaj, reclamantul are o contributie exclusiva, constand in c/valoarea materialelor si a manoperei privind montarea tablei zincate pentru acoperisul intregii case, ce va fi dedusa de la masa de partaj si inclusa in lotul reclamantului.
Au fost mentinute restul dispozitiilor incheierii interlocutorii si a fost respins ca nefundat apelul declarat de parata impotriva incheierii interlocutorii din 17.09.2004 a Judecatoriei Ploiești.
Pentru identificarea, masurarea, evidentierea, evaluarea constructiilor si a lucrarii executate de reclamant, a fost numit un expert constructor, iar pentru identificarea, masurarea, evidentierea pe schita de plan si evaluarea terenului bun succesoral, precum si pentru propuneri de lotizare, a fost numit un expert topograf, cu mentiunea ca la efectuarea lucrarii sa se preia valorile bunurilor mobile stabilite prin rapoartele de expertiza refacere zootehnica ing. si merceologica expert.
După efectuarea expertizelor, prin decizia civilă nr.343/10.06.2008, Tribunalul Prahovaa respins excepția tardivității declarării apelului de către reclamantul împotriva încheierii interlocutorii din 17.09.2004 a Judecătoriei Ploiești, a admis apelurile declarate de reclamant și pârâta împotriva sentinței civile nr.7966/17.10.2005 a Judecătoriei Ploiești, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a dispus partajarea averii succesorale, rămase de pe urma defuncților și, conform încheierii interlocutorii din 1.02.2007 a Tribunalului Prahova și variantei nr.2 din raportul de expertiză topografică ing.. S-au menținut restul dispozițiilor sentinței.
În luarea acestei decizii, Tribunalul a reținut că această variantă de lotizare asigură, pe cât posibil, o repartizare în natură a bunurilor succesorale între moștenitori, corespunzător criteriilor legale în materie.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs atât reclamantul, cât și pârâta.
În recursul său, reclamantul a susținut, în esență, că:
- în mod greșit, instanța de fond, prin încheierea interlocutorie, nu a cuprins în masa succesorală nicio suprafață de teren, dispunând numai partajul construcției, iar instanța de apel a inclus numai suprafața de 1286, celelalte suprafețe de teren rămânând nepartajate, deși exista titlu de proprietate pentru acestea și au fost identificate de expertul topograf;
- numai printr-o interpretare eronată a probatoriului administrat în cauză
- nu s-a reținut contribuția sa proprie la edificarea construcției bun succesoral, respectiv etajul și nu s-a dedus din masa de partaj c/val. materialelor, ce constituie bunul său propriu;
- nu s-a dispus raportarea la masa de partaj a bunurilor primite de pârâți de la defunctul;
- s-au reținut la masa de partaj bunuri mobile ce nu se mai aflau în posesia autorilor lor la data decesului acestora.
În recursul său, pârâta a susținut, în esență, că:
- raportul de expertiză topografică omologat de instanța de apel este lovit de nulitate absolută, fiind întocmit cu încălcarea dispozițiilor imperative ale art. 208 alin.1 Cod pr.civilă. Deși s-a dispus refacerea, ca urmare a încuviințării obiecțiunilor formulate, raportul de expertiză a fost întocmit fără citarea părților, cu toate că necesita o lucrare la fața locului. În plus, raportul de expertiză topografică a fost întocmit cu încălcarea obiectivelor instanței, nefiind evidențiate pe schița de plan încăperile numerotate cu nr.10,11,12, care compun în fapt etajul imobilului în litigiu;
- în aceste condiții, în mod greșit li s-au respins obiecțiunile formulate în raportul de expertiză, prin încheierea din 3.06.2008;
- varianta de lotizare omologată de instanța de apel este nelegală, existând o discrepanță inadmisibilă între cele 3 loturi; în concret, la cote egale, unui moștenitor (reclamantului) i se atribuie 75% din teren, iar celorlalți (ei, apelantei și celorlalți pârâți) restul de 25%.
-deși prin încheierea de ședință din 27.04.2006, instanța de apel, în baza art.295 alin.2 Cod pr.civilă, a dispus completarea probatoriului pentru toate părțile, în cauză au fost administrate exclusiv probatoriile apelantului-reclamant. Astfel, deși la data de 5.07.2006 a depus în scris la dosar lista de martori, la termenul din 29.09.2006 a fost pronunțată o încheiere prin care i s-a refuzat în totalitate orice posibilitate de a proba propriile susțineri, precum și lipsa de temeinicie a poziției părții potrivnice; în aceste condiții, a fost pronunțată în mod nelegal încheierea de admitere în principiu din 1.02.2007, care a stabilit componența masei succesorale.
Examinând actele și lucrările dosarului, în raport de criticile formulate, precum și de dispozițiile legale incidente în cauză, curtea reține că ambele recursuri sunt nefondate pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Referitor la recursul declarat de reclamant, se impun următoarele precizări:
Cauza recursului constă în nelegalitatea hotărârii ce se atacă pe această cale, care trebuie să îmbrace una din formele prevăzute de art.304 Cod pr.civilă sub denumirea de motive de modificare sau casare.
Obiectul analizei instanței de recurs este limitat la motivele de modificare sau casare enumerate în textul de lege anterior menționat.
Ca atare, criticile reclamantului, ce vizează exclusiv modalitatea de interpretare a probatoriului administrat, nu pot face obiectul analizei instanței de recurs, întrucât aceasta implică, practic, reanalizarea situației de fapt în temeiul probatoriului deja administrat, iar controlul de netemeinicie a hotărârii excede limitelor impuse de art.304 Cod pr.civilă și nu intră în atribuția instanței de recurs.
O atare situație se impune, întrucât nemulțumirea privind greșita stabilire a situației de fapt, ca urmare a interpretării eronate (în opinia recurentului) a probatoriului administrat, numai poate fi valorificată pe calea recursului, nemaiconstituind motiv de recurs în actuala reglementare a art.304 Cod pr.civilă.
Față de considerentele arătate, curtea va analiza doar primul motiv de recurs al reclamantului, ce se referă la nelegalitatea deciziei.
Conform art.129 alin. final Cod pr.civilă, instanța este ținută de limitele investirii sale, determinate prin cererea de chemare în judecată (iar nu prin probele administrate în cauză ), ea neputând hotărî decât asupra a ceea ce formează obiectul cererii deduse judecăți.
Cum în speță, prin acțiunea principală, reclamantul nu a solicitat și partajarea terenurilor, în mod corect primele două instanțe s-au pronunțat în limitele în care au fost investite.
În consecință, curtea, în temeiul art.312 Cod pr.civilă raportat la art.304 pct.9 Cod pr.civilă, va respinge ca nefondat recursul reclamantului.
În ceea ce privește recursul declarat de pârâta, curtea reține următoarele:
Potrivit art.208 Cod pr.civilă, citarea părților este obligatorie la efectuarea unei expertize atunci când este nevoie de o lucrare la fața locului, creîndu-se astfel posibilitatea pentru părți de a da expertului lămuririle necesare.
În speță, expertiza inițială (filele 220-221 dosar apel) a fost întocmită de inginer cu respectarea dispozițiilor legale anterior menționate.
Împrejurarea că părțile nu au mai fost convocate pentru efectuarea expertizei depusă ulterior, urmare a încuviințării obiecțiunilor formulate, nu este de natură a atrage nulitatea lucrării respective, întrucât aceasta s-a putut întocmi pe baza măsurătorilor inițiale și a actelor dosarului.
- mult decât atât, fiind vorba de o nulitate relativă, trebuia invocată la primul termen de judecată care a urmat depunerii raportului de expertiză (sub sancțiunea decăderii din dreptul de a invoca nulitatea), ceea ce nu rezultă din încheierea pronunțată
la 3.06.3008 de Tribunalul Prahova, în care se consemnează că obiecțiunile formulate de apelanta-pârâtă vizează numai varianta de lotizare.
Deci, sub acest aspect, recursul este nefondat.
În legătură cu varianta de lotizare omologată de instanța de apel, se impun următoarele precizări:
Cum în mod corect a reținut și instanța de apel, varianta nr.2 de lotizare din raportul de expertiză ing. corespunde criteriilor legale de partajare prevăzute de art.741 cod civil și art.6739Cod pr.civilă.
Astfel, imobilul bun succesoral - construcție și teren aferent a fost atribuit în natură tuturor moștenitorilor, prin formarea a 3 loturi, sistându-se starea de indiviziune, fiecare lot având intrare separată.
Faptul că reclamantului i s-au atribuit 6 încăperi și un teren aferent de 898, iar pârâtei și pârâților câte 3 încăperi și câte un teren aferent de 142,40, respectiv 159,60, nu este de natură a încălca cotele succesorale ale părților, din moment ce diferența valorică dintre loturi a fost compensată prin stabilirea unei sulte corespunzătoare.
Pe de altă parte, la atribuirea către reclamant a 6 încăperi, instanța de apel a avut în vedere că în favoarea sa pledează și alte criterii de partajare prevăzute de art.6739Cod pr.civilă, respectiv domiciliul reclamantului și îmbunătățirile efectuate la imobilul succesoral.
Sunt de reținut și împrejurările că, pe de o parte, însăși recurenta-pârâtă a fost de acord să fie omologată această variantă de lotizare (a se vedea în acest sens concluziile sale consemnate în încheierea de amânare a pronunțării), iar pe de altă parte, că soluția a fost însușită și de ceilalți comoștenitori-pârâți (prin neexercitarea căii de atac a recursului).
În ceea ce privește ultimul motiv de recurs, este de menționat că, deși inițial apelanta-pârâtă nu a solicitat completarea probatoriului cu martori, ulterior, instanța de apel i-a încuviințat și ei această dovadă, numai că la termenul la care s-a administrat proba, 30.01.2007, martorii săi nu au fost prezenți ( cu toate că s-au mai acordat două termene în acest sens), iar apărătorul său nu a stăruit în audierea acestora ( a se vedea în acest sens încheierea de ședință din 30.01.2007).
În acest context, nu se poate pune în discuție nelegalitatea încheierii interlocutorii din 1.02.2007 a Tribunalului Prahova.
Față de toate aceste considerente, curtea, în temeiul art.312 Cod pr.civilă, va respinge ca nefondat și recursul pârâtei.
Se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamantul, domiciliat în,-, jud. P și pârâta, domiciliată în,-, jud. P, împotriva deciziei civile nr.343 din 10.06.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții - și, ambii domiciliați în,- A, jud.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 9 februarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Andra Corina Botez, Veronica Grozescu Cristina
- - - - - - -
GREFIER,
/VM
2 ex/10.02.2009
nr.4611/2003 Judec.
nr- Trib.
-
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006
Președinte:Andra Corina BotezJudecători:Andra Corina Botez, Veronica Grozescu Cristina
