Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 121/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 121/
Ședința publică din 17.02.2009
PREȘEDINTE: George Popa judecător
JUDECĂTOR 2: Viorica Mihai Secuianu
JUDECĂTOR 3: Irina vicepreședintele Curții de Apel
Grefier -
La ordine fiind soluționarea recursului civil declarat de către pârâtul, domiciliat în G,-, bloc 11 C,. 23, împotriva deciziei civile nr. 439 din 8.10.2008 pronunțată de Tribunalul Galați, în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta, în acțiunea civilă având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal au răspuns părțile, personal.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că procedura este legal îndeplinită; recurentul-pârât nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru de 9,50 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
Recurentul-pârât, depune la dosarul cauzei chitanța nr. - din 23.12.2008 cu care face dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 9,50 lei și timbru judiciar de 0,50 lei. Nu are alte cereri de formulat.
Intimata-reclamantă, precizează că nu are alte cereri de formulat în cauză.
Curtea, având în vedere că în cauză nu mai sunt cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Recurentul-pârât, precizează că a promovat prezentul recurs întrucât la momentul efectuării raportului de expertiză nu a fost chemat și consilierul expert numit de către el, astfel că apartamentul a fost supraevaluat în raport cu sumele cu care apartamente similare în bloc au fost vândute cu sume mult mai mici.
Mai arată faptul că încă de la momentul căsătoriei cu reclamanta a cheltuit numeroase sume de bani cu internările soției sale în spital, a avut grijă de soacra sa.
În ceea ce privește bunurile, arată faptul că apartamentul era mobilat modest date fiind veniturile obținute, iar mobila adusă în casă de către soacra lui, veche de peste 45 ani, a fost evaluată mult prea mult.
În raport de probatoriul administrat și motivele de recurs formulate, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Intimata-reclamantă, solicită respingerea recursului formulat ca nefondat arătând faptul că a fost corect evaluat imobilul și bunurile au fost corect împărțite.
CURTEA
Asupra recursului civil de față.
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin cererea cu nr- înregistrată pe rolul Judecătoriei Galați, reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâtul, partajul succesoral al bunurilor rămase de pe urma defunctei,cu compensarea cheltuielilor de judecată ocazionate de proces.
În fapt a susținut că la data de 12.03.2005 a decedat numita având ca moștenitori legali pe reclamantă în calitate de descendent și pe pârât în calitate de soț supraviețuitor. De pe urma defunctei a rămas ca avere succesorală un apartament situat în mun. G, strada - - Vest, bloc 2.. 23, precum și o serie de bunuri mobile. Reclamanta a arătat că nu mai dorește menținerea stării de indiviziune și a solicitat efectuarea unui partaj prin atribuirea imobilului către soțul supraviețuitor.
Pârâtul, a recunoscut existența bunurilor solicitate a fi partajate, dar a cerut completarea masei succesorale cu bijuteriile primite de reclamantă de la defunctă și cu contravaloarea pasivului succesoral constând în contravaloarea lucrării funerare ce a fost efectuată la mormântul defunctei și contravaloarea unui împrumut bancar contractat în timpul căsătoriei.
Prin încheierea de admitere în principiu din data de 04.05.2007 s-a admis în parte și în principiu acțiunea și cererea reconvențională de partaj succesoral. S-a constatat deschisă succesiunea defunctei decedată la data de 12.03.2005. S-a constatat că masa succesorală rămasă de pe urma acesteia se compune din cota de din apartamentul cu nr. 23, bloc 2. situat în Cartier - - Vest din municipiul G, precum și din cota de din următoarele bunuri mobile: mobilă de sufragerie, mobilă de dormitor, mobilă de bucătărie și aparatură electrocasnică, 1000 acțiuni la Transilvania, bunuri aflate în posesia pârâtului. A reținut că masa de partajat este grevată de un pasiv succesoral constând în contravaloarea ratelor achitate de pârât în contul împrumutului bancar încheiat cu BCR în perioada 12.03.2005-16.06.2005. A constatat că reclamanta are o cotă la moștenirea defunctei de 3/8 în calitate de fiică, iar pârâtul are o cotă de din masa succesorală în calitate de soț supraviețuitor.
Pentru a reține astfel, s-au avut în vedere actele de stare civilă, data la care s-a deschis succesiunea defunctei, contractul nr. 62725/1992, depozițiile martorilor audiați în cauză precum și răspunsurile date de părți la interogatoriile administrate în cauză și clauzele contractului de împrumut nr.2216/02.08.2004 încheiat cu BCR - sucursala
Pentru evaluare și lotizare s-a dispus efectuarea unei expertize topometrice.
Prin sentința civilă nr. 9037/30.11.2007 a Judecătoriei Galați s-au admis în parte acțiunea și cererea reconvențională. S-a dispus ieșirea din indiviziune a părților conform raportului de expertiză întocmit de d-nul expert. A fost atribuit reclamantei lotul nr. 2 de bunuri mobile iar pârâtului i s-a atribuit lotul nr. 1 de bunuri mobile precum și apartamentul. S-a dispus egalizarea valorică a loturilor și a fost obligat pârâtul să achite reclamantei suma de 45.306,78 lei. Ca efect al art. 276 Cod procedură civilă a fost obligat pârâtul să achite reclamantei suma de 540,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța a avut în vedere mențiunile încheierii de admitere în principiu, concluziile expertizelor tehnice efectuate în cauză, potrivit cu care se poate dispune efectuarea unui partaj în natură în conformitate cu dispozițiile art. 673 indice 9 Cod procedură civilă în ce privește bunurile mobile. Cu privire la apartament s-a reținut că pârâtul are o cotă mai mare, aspect care justifică atribuirea bunului către acesta.
Împotriva sentinței civile nr. 9037/30.11.2007 a Judecătoriei Galația declarat apel pârâtul.
Prin motivele scrise de apel a susținut că este nemulțumit de valoarea apartamentului deoarece instanța nu a ținut cont de părerea consilierului expert desemnat la cererea sa și care nu a fost convocat pentru efectuarea expertizei de către expertul desemnat de instanță.
În concret apelantul a arătat că prețul apartamentului trebuia diminuat cu 10%, procent care reprezintă corecția de zonă. A susținut că instanța deși a reținut prin încheierea de admitere în principiu existența unui pasiv succesoral, nu a inclus întreaga sumă împrumutată de la BCR în masa de partajat. Nu a fost de acord cu atribuirea bunurilor mobile și a solicitat instanței de apel să atribuie toate bunurile mobile reclamantei. Deși a cerut completarea masei de partajat cu bijuteriile defunctei și care sunt în posesia reclamantei, instanța nu s-a pronunțat pe această cerere.
Intimata a fost de acord cu admiterea apelului și schimbarea în parte a sentinței apelate numai în ceea ce privește pasivul succesoral, respectiv pentru ratele achitate în perioada 12.03.2005-16.06.2005.
Ambele părți au solicitat plata cheltuielilor de judecată efectuate în apel.
Prin decizia civilă nr. 439 din 08.10.2008 a Tribunalului Galația fost admis apelul declarat de pârâtul reclamant și au fost schimbate în parte sentința atacată și încheierea de admitere în principiu în sensul că s-a constatat că masa succesorală este grevată de un pasiv în sumă de 1104,1667 lei reprezentat de ratele achitate de către pârât în contul împrumutului luat de la BCR, în perioada 16.03.2005-16.07.2006.
A fost obligată reclamanta să achite pârâtului suma de 828,1250 lei cu titlu de pasiv succesoral.
Au fost înlăturate mențiunile contrare din hotărârile apelate referitoare la pasivul succesoral și au fost menținute celelalte dispoziții ale acestora.
A fost obligată intimata reclamantă către apelantul pârât la plata sumei de 252 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, deși este recomandabil ca experții desemnați pentru efectuarea unei lucrări să întocmească un singur raport de expertiză, acest lucru nu este obligatoriu, iar în condițiile în care consilierul expert a efectuat lucrarea separat ( f99-101 la fond) nu se întrevede nicio vătămare în ceea ce-l privește pe apelant pentru faptul că expertul său nu a fost convocat de expertul desemnat de instanță.
Cu privire la apartament s-a reținut că acesta a fost evaluat la suma de - lei (aproximativ 33 000 euro). Este un imobil situat în zona III, confort I, cu două camere. Față de prețurile practicate pe piața imobiliară pentru apartamente similare (în jur de 50 000 euro) s-a apreciat că apelantul susține greșit că imobilul a fost supraevaluat. Este adevărat că acesta are interesul să achite o sultă cât mai mică, dar încetarea stării de indiviziune trebuie să aibă corespondent în realitatea imobiliară a municipiului Din raportul de expertiză efectuat la fond rezultă că expertul desemnat de instanță a aplicat deja corecții procentuale de reducere cum ar fi: -5 pentru accesul la piață, -3 pentru faptul că imobilul necesită reparații, -10 pentru că a fost considerat litigios, deși nu toate aceste criterii de reducere erau aplicabile la evaluarea imobilului (existența unui proces de partaj nu implică în mod rezonabil diminuarea prețului ).
Cu privire la atribuirea bunurilor mobile, s-a apreciat că soluția instanței de fond nu se impune a fi reformată deoarece caracterul declarativ al partajului obligă la efectuarea unui partaj în natură atunci când este posibil. Este inechitabil ca reclamanta să primească toate bunurile mobile și să suporte contravaloarea acestora prin diminuarea sultei pe care o are de primit. O soluție contrară încalcă prevederile art. 673 indice 5 alin.2 Cod procedură civilă.
Referitor la bijuteriile pretinse de pârât a fi aduse la masa de partaj, s-a reținut că în cauză nu s-a dovedit existența unor bijuterii cu o valoare așa de mare încât să exceadă caracterului de bun personal al defunctei, astfel cum prevede art. 31 alin.1 lit. c din Codul familiei. Martorii audiați la propunerea pârâtului nu au confirmat existența unui inel cu 18 briliante iar martorii audiați la cererea reclamantei au precizat că mai înainte de deces defuncta a înmânat fiicei sale un inel de aur, o pereche de cercei și o verighetă. Fiind bunuri personale, nimic nu o împiedica pe defunctă ca în amintirea sa să dăruiască fiicei sale acele bijuterii considerate semnificative în virtutea unor sentimente de afecțiune specifice și absolut firești. Cu motivarea de mai sus și pentru a respecta și dorința defunctei nici Tribunalul nu a considerat legal să includă în masa de partajat bijuteriile mai sus menționate.
Apelul a fost însă apreciat ca fiind întemeiat în ceea ce privește împrumutul cu nr. 2216/02.08.2004 încheiat cu BCR - Sucursala
Instanța de apel a reținut în acest sens că, potrivit art.32 alin.1 lit. c din Codul familiei, acest împrumut este o datorie comună a pârâtului și a defunctei. Plata ratelor aferente acestui contract a fost suportată de apelantul-pârât după data decesului și, ca urmare, în masa de partajat trebuie inclusă acea parte din datorie care ar fi revenit defunctei dacă ar fi trăit, adică cota de .
Din graficul de rambursare credit (fila 30 la fond) rezultă că pârâtul și defuncta au împrumutat suma de 25 milioane lei vechi, urmând a restitui, cu dobânzi, suma de 31.121.527 lei vechi. Până la data decesului s-a restituit suma de 9.038.192 lei vechi, rămânând de plată suma de 22. 083.335 ROL. Din acest debit pârâtul are de suportat cota sa de, specifică comunității de bunuri, pasivul succesoral fiind reprezentat de restul de, adică de 11.041.667,5 ROL. La aceasta sumă se aplică cotele succesorale, reclamanta urmând a suporta suma de 828,1250 RON.
În privința cheltuielilor de judecată instanța de apel, văzând și dispozițiile art. 276 Cod procedură civilă, a constatat că intimata reclamantă datorează apelantului suma de 525 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând 3/4 din onorariul de avocat suportat de pârât cu susținerea prezentului apel, cu luarea în considerare a cotei succesorale cuvenită fiecărui coindivizar.
Împotriva deciziei civile nr. 439 din 08.10.2008 a Tribunalului Galația declarat recurs pârâtul invocând nelegalitatea acesteia prin prisma prevederilor art. 304 punctul 9 Cod procedură civilă.
În esență, recurentul este nemulțumit de modul în care a fost evaluat apartamentul în litigiu, mai exact de faptul că instanțele nu au luat în considerare punctul de vedere exprimat de consilierul expert desemnat la cererea sa și care a stabilit o valoare a imobilului mai mică cu aproximativ 10.000 lei decât cea calculată prin expertiza ce a stat la baza pronunțării hotărârii.
Pe de altă parte, cu privire la bunurile mobile supuse partajului, recurentul a susținut că au fost supraevaluate față de vechimea pe care acestea o au.
Recursul este nefondat.
Deși recurentul a invocat nelegalitatea deciziei civile atacate prin prisma dispozițiilor art. 304 punctul 9 Cod procedură civilă (când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii), Curtea constată că invocarea acestui motiv de modificare este doar formală, în realitate, criticile aduse hotărârii instanței de apel vizând netemeinicia acesteia rezultând din greșita evaluare a bunurilor succesorale, mai exact greșita apreciere a probelor administrate în acest sens, respectiv rapoartele de expertiză efectuate în cauză.
O asemenea critică se circumscrie, însă, motivului de recurs reglementat prin dispozițiile art. 304 punctul 10 Cod procedură civilă, dispoziții legale ce nu mai sunt în vigoare, fiind abrogate prin OUG nr. 138/2000, ceea ce face inadmisibilă cenzurarea deciziei civile atacate din acest punct de vedere.
Trecând peste acest aspect formal al recursului, Curtea urmează totuși a constata că în mod corect instanța de apel, ca și cea de fond, de altfel, a reținut că valoarea imobilului supus partajului a fost corect stabilită, în cuprinsul raportului de expertiză întocmit expertul arătând în mod detaliat modalitatea de calcul avută în vedere.
Valoarea la care a ajuns expertul, de aproximativ 33.000 Euro, corespunde prețurilor practicate pe piața imobiliară pentru apartamente similare și, susținerea recurentului în sensul că imobilul a fost supraevaluat fiind nejustificată.
Cât privește critica referitoare la evaluarea bunurilor mobile, Curtea constată că aceasta este nouă, fiind făcută pentru prima dată în recurs astfel încât nu poate fi analizată, ea fiind contrară dispozițiilor art. 294 alin. 1 Cod procedură civilă.
În apel pârâtul și-a manifestat nemulțumirea doar cu privire la modul de atribuire a bunurilor mobile fără a contesta și valoarea acestora.
Pentru considerentele arătate, reținând ca fiind neîntemeiate criticile formulate de pârât, Curtea, în conformitate cu dispozițiile art. 312 Cod procedură civilă va respinge recursul declarat de acesta.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul, domiciliat în G,-, bloc 11 C,. 23, împotriva deciziei civile nr. 439 din 8.10.2008 pronunțată de Tribunalul Galați, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Februarie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.și tehnored. Motivare hot. /12.03.2009
Tehnored. Hotărâre
2 exp./13.03.3009
Fond: Judecătoria Galați -
Apel: Tribunalul Galați - judecători și
Președinte:George PopaJudecători:George Popa, Viorica Mihai Secuianu, Irina
