Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 1217/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 1217
Ședința publică de la 02 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ionela Vîlculescu
JUDECĂTOR 2: Maria Cumpănașu
JUDECĂTOR 3: Stela Popa
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului formulat de recurenta reclamantă, împotriva deciziei civile nr.816 din 18 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns avocat - pentru recurenta reclamantă și intimata pârâtă personal și asistată de avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care a învederat întâmpinarea depusă, în două exemplare, de către intimata pârâtă și faptul că recursul este declarat împotriva unei decizii irevocabile, după care:
Apărătorul recurentei reclamante a precizat că a observat întâmpinarea depusă și nu solicită termen în acest sens.
Instanța a pus în discuție admisibilitatea recursului formulat de reclamantul și a acordat cuvântul asupra excepției.
Avocat - pentru recurenta reclamantă, a depus decizia nr.2563/2007 pronunțată de ÎCCJ B prin care sunt stabilite norme imperative cu privire la competența materială a instanțelor. A susținut că în mod greșit s-a stabilit că este recurs calea de atac soluționată de Tribunalul Olt și nu apel, stabilind că valoarea masei partajabile este peste 100.000 lei.
De asemenea a susținut că deși valoarea masei partajabile nu a fost precizată aceasta rezultă din rapoartele de expertiză efectuate în cauză. A solicitat respingerea excepției și admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Olt pentru a judeca litigiul în apel.
Avocat, pentru intimat, a considerat că valoarea masei partajabile este sub 100.000 lei, iar Tribunalul Olt în mod corect a apreciat ca fiind recurs calea de atac, solicitând admiterea excepției și respingerea recursului ca inadmisibil, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr.1943 din data de 20 martie 2009 pronunțată de Judecătoria Slatina, s-a admis în parte cererea formulată de reclamanta pârâtă astfel cum a fost precizată n contradictoriu cu pârâta reclamantă .
S-a respins cererea reconvențională formulată de pârâta reclamantă ca neîntemeiată.
S-a dispus ieșirea din indiviziune a părților, cu formarea și atribuirea loturilor astfel:
Lotul I - în valoare de 91.625,8 lei s-a atribuit reclamantei pârâte după cum urmează:
- suprafața de 4979,2 mp teren arabil extravilan, situat în 1, cu vecinătățile; la nord- F, la est-DE 1612, la sud- D, la vest-Cn 1879. Valoare bun -106.928 lei.
sultă lotului II în sumă de 15.302,2 lei.
Lotul II - în valoare de 91.625,8 lei s-a atribuit pârâtei reclamante alcătuit din:
- suprafața de 620 mp teren curți construcții, situata în 2, P 248, cu vecinătățile; la nord- I, la est- C C-tin, la sud- A, la vest- 241.
- casa compusă din două camere și hol, fântână, gard stradal, situate în com., jud. O, pe terenul intravilan sus menționat.
Valoare bunuri atribuite -76.323,6lei.
Va primi sultă de la lotul I suma de 15.302,2 lei.
A fost obligată pârâta reclamantă la plata către reclamanta pârâta a sumei de 673,35 lei, reprezentând partea sa de contribuție la pasivul succesoral în cuantum de 2586,7 lei, compensează în parte sumele datorate de părți, urmând ca reclamanta pârâta să mai plătească pârâtei reclamante suma de 14.628,85 lei.
S-au compensat în parte cheltuielile de judecată și a fost obligată pârâta reclamantă la plata sumei de 1550 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin cererea formulată reclamanta a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța în contradictoriu cu pârâta să se constate deschisă succesiunea autorilor G și -, masa succesorală rămasă de pe urma acestora, existența unui pasiv succesoral rămas la decesul autoarei -, cotele ce se cuvin părților și să se dispună ieșirea din indiviziune.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că autorul Gad ecedat la data de 06.12.1995, iar autoarea - la data de 29.04.2006, rămânând ca moștenitori cu vocație succesorală reclamanta și pârâta în calitate de descendenți de gradul
Reclamanta a mai arătat că masa succesorală a celor doi autori se compune din acțiuni înscrise la SC SA, casa cu trei camere, bucătărie, hol, 2 cotețe de porci, o magazie, fântână, garduri interioare, gard stradal, alee betonată, pomi fructiferi, boltă metalică, terenul intravilan în suprafață de 620 mp, teren extravilan în suprafața de 4.980 mp. S-a mai arătat că de pe urma autorului G s-a dezbătut succesiunea pe cale notarială, eliberându-se un certificat de moștenitor care nu cuprinde toate bunurile. De asemenea, reclamanta a menționat că la decesul autoarei - a rămas un pasiv succesoral de 3.000 lei, reprezentând cheltuieli de înmormântare și parastase.
În dovedire au fost depuse în copie la dosar: acte de stare civilă, sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale, titlul de proprietate nr. 3590/58/ 19.09.1954, chitanțe, certificat de moștenitor nr.130/24.07.1997.
În drept au fost invocate prevederile art. 651, 659, 728 cod civil și art.274 Cod procedură civilă.
Pârâta a formulat întâmpinare și cerere reconvențională prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantei cu cheltuieli de judecată, arătând că pasivul succesoral, respectiv cheltuielile de înmormântare și parastase au fost suportate de ambele părți.
Pe cale de reconvențională a solicitat să se constate că masa succesorală se compune din casa cu 2 camere și hol, fără îmbunătățiri. A mai solicitat să se constate că este proprietara celei de-a treia camere, a bucătăriei, magaziilor, fântânei, gardurilor, aleii de beton, boltei metalice și tuturor îmbunătățirilor efectuate.
În motivare a arătat că împreună cu soțul locuiește în casa respectivă de peste 30 de ani, realizând îmbunătățirile menționate.
La data de 28.01.2009 s-a pronunțat încheierea de admitere în principiu prin care s-a admis în principiu și în parte cererea, și s-a respins cererea reconvențională.
S-a constatat deschisă succesiunea celor doi autori și calitatea de moștenitoare a părților în calitate de descendente de gradul I, cu cota de pentru fiecare.
S-a constatat că masa succesorală rămasă de pe urma autorilor se compune din: suprafața de 5600 mp teren situat pe raza com., jud. O, casa cu 2 camere și hol, fântână, gard stradal.
S-a constatat un pasiv succesoral de 2586,7 lei reprezentând cheltuieli de înmormântare și parastase organizate autoarei -, din care reclamanta-pârâta a achitat suma de 1966,7 lei iar pârâta reclamantă suma de 620 lei, pasiv ce se va suporta în cote de 1/2 de către părți.
În cauză instanța a administrat proba cu expertiză specialitatea agricultură și construcții iar în temeiul art.728-799 Cod Civil, raportat la dispozițiile art.673 indice 1-673 indice 14 Cod procedură civilă s-a dispus ieșirea din indiviziune a părților avându-se în vedere la atribuirea bunurilor în loturi că pârâta-reclamanta a efectuat lucrări de îmbunătățire la imobilele construcții după cum rezultă din declarațiile martorilor audiați în cauză, efectuând de asemenea lucrări noi, de faptul că aceasta locuiește împreună cu soțul în imobilul casă care face parte din masa succesorală,
Instanța a reținut de asemenea, potrivit încheierii de admitere în principiu, existența pasivului succesoral în sumă de 2586,7 lei reprezentând cheltuieli de înmormântare și parastase organizate autoarei -, din care reclamanta-pârâta a achitat suma de 1966,7 lei iar pârâta reclamantă suma de 620 lei, pasiv ce se va suporta în cote de 1/2 de către părți.
În baza art. 276 Cod procedură civilă au fost compensate în parte cheltuielile de judecată suportate de părți.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, criticând-o sub aspectul nelegalității și netemeiniciei.
Printr-un prim motiv de recurs s-a susținut că sentința pronunțată este dată cu încălcarea legii întrucât, deși reclamanta a dovedit faptul că imobilele autoarei, casă și anexele gospodărești au o suprafață de 98. respectiv 7. în mod greșit s-a reținut imobilul casă ca fiind compus din două camere și un hol în suprafață construită de doar 31,68.
O altă critică a vizat faptul că prin rapoartele de expertiză efectuate în cauză nu s-au făcut propuneri de lotizare ci s-a propus direct o singură variantă de lotizare pentru casă și terenul intravilan, valoarea casei fiind subevaluată de expert, iar instanța de fond nu a cenzurat expertizele nerespectând nici dispozițiile art. 6739Cod procedură civilă, care obliga instanța ca la formarea și atribuirea loturilor să țină cont de acordul părților, domiciliul și ocupația acestora.
S-a depus la dosar copia certificatului de atestare fiscală în susținerea suprafeței reale a casei și anexelor gospodărești.
Intimata a depus la dosar întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefundat.
Prin decizia civilă nr.816 din 18 iunie 2009, Tribunalul Olta respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamant.
A obligat reclamanta către intimată la 500 lei cheltuieli de judecată.
Pronunțându-se astfel, tribunalul -analizând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și în lumina dispozițiilor art. 304 - 3041Cod procedură civilă- a constatat că în mod corect prima instanță a reținut la masa de partaj în urma probatoriilor administrate doar o casă cu 2 camere și hol, întrucât a avut în vedere declarațiile martorilor și, din care a rezultat fără dubiu că, inițial, casa celor doi autori ai părților era alcătuită din două camere și hol, pârâta reclamanta fiind cea care a construit împreună cu soțul încă o cameră și dependințele, și a adus o serie de îmbunătățiri ale imobilului succesoral constând în schimbarea acoperișului, pardoseală, instalație electrică.
Așa fiind, sub aspect probator și față de succesiunea autorilor este lipsit de relevanță faptul că în prezent imobilul succesoral a fost mărit, având o suprafață totală de 98.
S-a mai reținut că nici critica ce vizează greșita omologare a rapoartelor de expertiză care nu ar fi făcut mai multe propuneri de lotizare, precum și atribuirea bunurilor într-un singur lot nu poate fi primită, întrucât din examinarea rapoartelor de expertiză rezultă că în cauză există două variante de lotizare, iar instanța de fond a atribuit în lotul fiecărei părți bunuri în funcție de posesia acestora, respectând astfel criteriile art. 6739Cod procedură civilă.
În caz contrar, a atribui în lotul recurentei reclamante imobilul succesoral la care intimata pârâtă împreună cu soțul său a realizat de-a lungul anilor o serie întreagă de îmbunătățiri, printre care și dublarea suprafeței construite, ar fi fost nu doar nelegal, ci și nedrept, dat fiind faptul că în acest imobil intimata a locuit de mai bine de 30 de ani, a plantat pomi fructiferi și de vie, a edificat o boltă, a construit o alee betonată, precum și un garaj.
Împotriva acestei decizii a declarat și motivat recurs în termen reclamanta considerând-o ca fiind nelegală.
În motivarea recursului, reclamanta susține că în mod nelegal tribunalul a judecat pricina ca instanță de recurs, întrucât în acest mod a încălcat prevederile art.2821cod proc. civilă, valoarea bunurilor supuse partajării depășind suma de - lei, situație în care calea de atac împotriva sentinței instanței de fond era apelul, iar nu recursul.
Recursul este fondat.
Din verificarea actelor și lucrărilor dosarului se constată că sunt justificate criticile formulate de recurenta reclamantă, în cauză subzistând motivul de casare prevăzut de art.304 pct.1 cod proc. civilă, în sensul că instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale, precum și de art.304 pct.3 cod proc. civilă, hotărârea fiind dată cu încălcarea competenței altei instanțe.
Astfel, împotriva hotărârii judecătorești se pot exercita căile de atac prevăzute în Codul d e procedură civilă, prin dispoziții imperative, de la care nu se poate deroga.
Totodată, în conformitate cu dispozițiile art.3 pct.3 cod procedură civilă curțile de apel judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de tribunale în apel, iar potrivit art.2 pct.3 cod procedură civilă tribunalele ca instanțe de recurs judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art.299, coroborate cu art.377 cod procedură civilă, pot fi atacate cu recurs numai hotărârile definitive date fără drept de apel, cele date în apel, precum și hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională, în condițiile legii.
Concluzia ce derivă din regula unicității dreptului de a folosi o cale de atac este aceea că un asemenea drept este unic, epuizându-se chiar prin exercițiul lui, o persoană neputându-se judeca de mai multe ori în aceeași cale de atac.
Se constată însă că prin dispozițiile art.2821cod procedură civilă se arată că nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în cererile introduse pe cale principală, precum și litigiile al căror obiect are o valoare de până la - lei inclusiv, atât în materie civilă, cât și în materie comercială.
Or, în speța dedusă judecății prin expertizele întocmite în fața instanței de fond și confirmate prin hotărârea pronunțată s-a stabilit că valoarea bunurilor supuse împărțelii depășește suma de - lei, suprafețele de teren și casa de partajat fiind evaluate la suma de -,6 lei.
În atare situație se constată că în mod greșit - prin încălcarea dispozițiilor legale susmenționate- pricina a fost soluționată de tribunal ca instanță de recurs, iar nu ca instanță de apel, în compunerea prevăzută le lege, calea de atac împotriva sentinței fiind apelul, iar nu recursul.
Aceste considerente fac posibilă examinarea de către Curtea de APEL CRAIOVA, ca instanță de recurs, a deciziei pronunțate de Tribunalul Olt nelegal în recurs, neputând opera excepția inadmisibilității prezentului recurs, câtă vreme calea de atac derivă din lege, nefiind dată de judecător.
Așa fiind, urmează ca recursul să fie admis, casându-se decizia și trimițându-se cauza spre rejudecare la Tribunalul O l t, pentru rezolvarea pricinii ca instanță de apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurenta reclamantă, împotriva deciziei civile nr.816, din 18 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă.
Casează decizia și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul O l t, pentru soluționare în apel.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.M-
3 ex/MC 09.11.2009
Gh.
Sîngă
Președinte:Ionela VîlculescuJudecători:Ionela Vîlculescu, Maria Cumpănașu, Stela Popa
