Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 122/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVIL
DECIZIA CIVIL Nr. 122/2008
Ședința public de la 04 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Augustin Mândroc
Judector - -
Judector - - -
Grefier - -
Pe rol se afl soluționarea recursului declarat de ctre reclamanta împotriva deciziei civile nr.359 din 23 noiembrie 2007 pronunțat de Tribunalul Sibiu în dosar cu nr.unic - având ca obiect partaj judiciar, în contradictoriu cu pârâții intimați, și prin .
La apelul nominal fcut în ședința public se prezint reclamanta recurent asistat de avocat, lipsind celelalte prți.
Procedura de citare este legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefier care învedereaz c recursul este motivat, netimbrat, iar la dosar s-a depus prin registratur memoriu din partea recurentei -având atașate copii dup cupoane de pensie și concluzii scrise depuse la dosarul judectoriei.
Avocat pentru reclamanta recurent depune la dosar chitanț în cuantum de 800 lei și timbre judiciare de 6 lei reprezentând taxa de timbru și invoc viciul de procedur cu intimata, susținând c nu a fost citat le acesteia.
Faț de împrejurarea c nici pârâții intimați și nici avocatul lor nu sunt prezenți, instanța las cauza la a doua strigare.
La a doua strigare, se prezint reclamanta recurent asistat de avocat, și avocat pentru pârâții intimați.
Instanța, deliberând, respinge excepția invocat de avocatul recurentei, constatând c intimata a fost citat prin le.
Avocat depune la dosar concluzii scrise din partea pârâților intimați.
Mandatarii prților declar c nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare faț de care instanța constat cauza în stare de judecat și acord cuvântul în dezbateri.
Avocat pentru reclamanta recurent solicit admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea deciziei pronunțate de instanța de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare în apel. În continuare susține motivele de recurs invocate în scris artând, în esenț, c relația de concubinaj a fost dovedit și trebuia suplimentat probatoriul pentru a putea dovedi dobândirea împreun a bunurilor. Susține c dup 27 ani de concubinaj,dup decesul concubinului su, reclamanta recurent a rmas în strad doar cu hainele de pe ea deși a contribuit cu 60% din venituri și are drept de creanț asupra bunurilor mobile și imobile. Solicit cheltuieli de judecat.
Avocat pentru pârâții intimați solicit respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotrârilor pronunțate ca fiind legale și temeinice. În continuare susține motivele de respingere invocate în concluziile scrise, artând, în esenț, c în speț nu se pot aplica prevederile din Codul familiei, susținerile reclamantei privind traiul în comun nu au fost dovedite întrucât bunurile lor erau bine delimitate întrucât reclamanta era cstorit de peste 25 ani cu o alt persoan. Solicit cheltuieli de judecat.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de faț,
Prin sentința civil nr.5671/2007 a Judec toriei Sibiua fost respins excepția lipsei calitții procesuale active și a fost respins și acțiunea civil formulat de reclamant, instanța de fond reținând, în esenț, c s-a dovedit c între reclamant și defunct a existat o relație de conviețuire, dar nu de natur a duce la dobândirea în comun a bunurilor; în ce privește bunurile proprii, nici un fel de dovezi nu au fost aduse de reclamant pentru a dovedi existența și calitatea de bunuri proprii a celor indicate în petitele acțiunii și nici deținerea lor de ctre succesorii defunctului, astfel c acțiunea reclamantei este neîntemeiat.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta, care a solicitat desființarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecarea fondului, cu motivarea c întregul proces a fost soluționat fr soluționarea cererii de partaj; deși instanța a reținut c între cei doi a existat o relație de concubinaj, greșit a apreciat c relația dintre ei a fost doar afectiv, fr nici o implicare material, pentru c este evident c conviețuirea dintre dou persoane nu se poate realiza decât prin aport material comun; instanța de fond a pierdut din vedere c bunurile dobândite sub durata concubinajului îndelungat se supus regimului coachiziției, respectiv coproprietții, prțile urmând s dovedeasc contribuția material a fiecrui concubin la actul juridic al coachiziției și c fiecare din bunurile dobândite sub durata concubinajului este bunul proprietatea exclusiv a unuia sau altuia dintre concubini, în funcție de dorința expres exprimat la data dobândirii; instanța a dat dovad de lips de rol activ, prin limitarea probațiunii, rezumându-se șa examinarea dreptului la acțiune, probatoriul administrat este absolut ineficient; chiar dac prin precizarea de acțiune reclamanta a solicitat un drept de creanț în cot de 60% grevat asupra unei sume de bunuri mobile și imobile, instanța de fond avea obligația s pun în discuția prților ambivalența efectelor faptului juridic al comunitții concubinajului, dac este vorba de o coachiziție sau de o dobândire exclusiv de drept de proprietate sub durata concubinajului.
Prin decizia civil nr.539/23 noiembrie 2007 Tribunalului Sibiu, pronunțat în dosarul nr.-, apelul reclamantei a fost respins.
Pentru a pronunța aceast hotrâre, instanța de apel a reținut c cererea formulat de reclamant în apel, de trimitere a cauzei spre rejudecare, este neîntemeiat, pentru c instanța a analizat fondul cauzei și a constatat c cei doi concubini nu au dobândit bunuri în comun, iar o cerere de partaj nu a fost formulat în cauz, în precizarea de acțiune reclamanta solicitând s se constate c are un drept de creanț asupra bunurilor enumerate în precizarea de acțiune și s fie obligați moștenitorii fostului ei concubin s-i predea 60% din aceste bunuri sau echivalentul în lei, iar aceast ultim cerere nu reprezint o cerere de partaj. De asemenea, apelanta pierde din vedere faptul c prezumția simpl pe care o invoc, cea a dobândirii în comun a bunurilor care s dovedeasc cu certitudine contribuția fiecruia dintre cei doi concubini la dobândirea fiecrui bun în parte, precum și cota de contribuție majoritar pe care susține reclamanta c a avut-o la dobândirea acelor bunuri. Din probele administrate în cauz rezult c reclamanta și defunctul au conviețuit împreun o perioad mai îndelungat de timp, îns chiar dac aceasta ar însemna c a existat o relație de concubinaj, acesteia nu-i este aplicabil regimul devlmșiei, specific relațiilor patrimoniale între soți, potrivit art.30 codul familiei. În practica judiciar s-a hotrât în mod constant cu privire la concubini c nu beneficiaz de dispozițiile de favoare înscrise în codul familiei, fiecare concubin își pstreaz asupra oricrui dobândit în aceast perioad, dreptul la o cot corespunztoare contribuției sale efective. De asemenea, concubinul nu are drept de moștenire asupra bunurilor rmase la decesul celuilalt concubin, oricât de îndelungat ar fi perioada de conviețuire. Ca urmare, contribuția efectiv a fiecruia la dobândirea în comun a bunurilor trebuia dovedit. În speț, reclamanta și-a precizat acțiunea în sensul artat mai sus, respectiv ea cere constatarea și realizarea unui drept de creanț asupra bunurilor defunctului, îns pentru aceasta ea trebuia s dovedeasc contribuția ei efectiv la dobândirea de ctre defunct a acestor bunuri, ori prin probele administrate la instanța de fond nu s-a fcut o astfel de dovad. Nici martorul audiat în apel nu a fost în msur s arate exact care anume bunuri le-au dobândit cei doi concubini împreun și cu cât a contribuit efectiv reclamanta la dobândirea lor. Nu are nici o relevanț faptul c reclamanta realiza venituri mai mari decât defunctul (motiv pentru care a și fost respins proba cu expertiz contabil care s stabileasc veniturile obținute de cei doi), dac nu s-a dovedit c a și achiziționat acele bunuri împreun cu acesta. Este lipsit de relevanț în acest context și faptul c unii dintre martori au crezut c cei doi sunt cstoriți. De asemenea, martorul afirm c știe de la defunct c reclamanta îl ajuta pe acesta cu bani, chiar și la achiziționarea apartamentului, îns aceasta nu dovedește cu ce titlu reclamanta a dat acești bani defunctului, iar faptul c ea a pltit utilajele agricole, de asemenea, nu face dovada c le-a achiziționat din banii ei sau în comun cu defunctul și nici partea de contribuție sau suma cu care ar fi contribuit reclamanta la dobândirea acestor bunuri. Cum din probele administrate în cauz nu a rezultat c reclamanta ar fi avut vreo contribuție bneasc la achiziționarea niciunuia din bunurile solicitate în precizarea de acțiune, și, deci c ar avea vreau drept de creanț asupra acestora, corect instanța de fond a respins acțiunea ca neîntemeiat.
Împotriva deciziei a declarat recurs reclamanta, criticând soluția instanței de apel pentru nelegalitțile prevzute de art.304 pct.5 și 9 cod procedur civil, solicitând casarea hotrârilor cu trimitere pentru completarea probațiunii.
În motivarea recursului a susținut c deși ambele instanțe au reținut existența unor raporturi de concubinaj între reclamant și antecesorul pârâților, au reținut c acestea s-au limitat numai la raporturi afective și materiale. C deși a fost respins excepția lipsei calitții active a reclamantei, motivarea soluției este tot pe lipsa calitții active.
Pe fondul cauzei a artat c a fcut dovada cu martorul audiat atât a concubinajului cât și aportul prților la achiziționarea bunurilor mobile și imobile timp de 27 ani.
C instanța de apel a invocat insuficiența probelor în momentul în care cererea scris de probațiune formulat în fața instanței de apel a fost restrâns de aceasta.
Mai arat c bunurile dobândite în timpul concubinajului îndelungat se supun regimului coachiziției respectiv a coproprietții, urmând ca prțile s dovedeasc fiecare cota de contribuție material a fiecruia, pentru fiecare bun în parte și c bunurile dobândite în aceast perioad este proprietatea unuia sau altuia dintre concubini, în funcție de voința expres exprimat la data dobândirii.
Mai susține c a fcut dovada c la dobândirea bunurilor a avut o contribuție de 60%.
Examinând hotrârea atacat prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu în baza art.306 alin.2 cod procedur civil, se constat c, formal, Tribunalul a pronunțat o hotrâre legal.
Prin precizarea de acțiune existent la fila 40 dosar fond, reclamanta a solicitat s se constate c împreun cu defunctul, decedat la 9 mai 2005, pe parcursul unui concubinaj de 27 ani, au dobândit bunuri mobile și imobile și c au contribuit la îmbuntțiri aduse unui imobil proprietatea defunctului, reclamanta având o cot de contribuție de 60%, iar defunctul de 40%. A mai solicitat s se constate c are un drept de creanț asupra acestor bunuri în proporție de 60%, iar pârâții care sunt moștenitori colaterali ai defunctului s fie obligați la plata sumei echivalent a 60% din aceste bunuri și valori.
Din probele testimoniale administrate în cauz ( -fila 77 apel) rezult c într-adevr, reclamanta și antecesorul pârâților au întreținut relații de concubinaj, acesta știind c cei doi sunt cstoriți deoarece aceștia se adresau unul altuia cu expresia soțul meu, soția mea, și c a ajutat-o pe reclamant la gospodrie și la munca fiind pltit de aceștia și c a vzut când reclamanta a pltit de exemplu unele unelte agricole cum ar fi tractor și remorc.
De aici se poate trage concluzia c cei doi au întreținut raporturi de concubinaj în adevratul sens al cuvântului și nu s-au limitat doar la o relație sentimental, cum greșit au reținut instanțele de fond și apel.
Pentru acest considerent, instanța de fond a și respins excepția lipsei calitții procesuale active a reclamantei.
Dar acțiunea reclamantei este greșit formulat și precizat deoarece nu poate fi vorba doar de un drept de creanț la dobândirea bunurilor pretinse. Chiar în motivarea acțiunii, a motivelor de apel și recurs se face vorbirea de achiziționarea bunurilor mobile și imobile în cote diferențiate și aceasta presupune coproprietate și nu un drept de creanț.
În aceste condiții, corect instanța de fond a respins acțiunea reclamantei iar instanța de apel a respins apelul.
În cauz reclamanta avea la îndemân acțiunea în revendicare în ce privește bunurile proprii și o acțiune prin care s se constate coproprietatea în cote prți asupra bunurilor mobile și imobile. Art.32 din Legea 115/1938 prevede - în ce privește bunurile imobile, prezumția c înscrierea în CF îl indic pe adevratul proprietar. Dar aceasta este prezumția relativ, care poate fi rsturnat prin orice mijloc de prob. În ce privește bunurile mobile, s-a dovedit c parte din acestea s-au aflat la data decesului concubinului su, astfel c în cauz opereaz prezumția de proprietate (coproprietate artat în art.1909 cod civil) și nu o acțiune în constatarea unui drept de creanț.
În cauz nu sunt aplicabile prevederile art.304 pct.5 cod procedur civil, deoarece prin hotrârile date, instanțele nu au înclcat formele de procedur prevzute sub sancțiunea nulitții prev.de art.105 alin.2 cod procedur civil.
Instanțele s-au pronunțat asupra ce s-a cerut prin petitul precizrii de acțiune și nu au interpretat greșit actul juridic dedus judecții, astfel c recursul se privește a fi neîntemeiat, urmând ca în baza art.312 alin.1 cod procedur civil s fie respins.
Vzând și art.274 cod procedur civil, recurenta urmeaz s fie obligat s plteasc intimaților suma de 500 lei cheltuieli de judecat reprezentând onorariu de avocat conform chitanței de la dosar.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de ctre reclamanta împotriva deciziei civile nr.359/23 nov.2007 pronunțat de Tribunalul Sibiu în dosar civil nr.-.
(continuarea deciziei civile nr.122/2008)
Oblig recurenta s plteasc intimaților, și suma de 500 lei cheltuieli de judecat.
Irevocabil.
Pronunțat în ședința public din 04 Aprilie 2008.
PREȘEDINTE: Augustin Mândroc - - | Judector, - - | Judector, - - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact.2ex/08 Aprilie 2008
Jud..
Jud.fond O
Președinte:Augustin MândrocJudecători:Augustin Mândroc, Daniela Mărginean, Cristina Gheorghina Nicoară
