Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 125/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 125
Ședința publică de la 04 Februarie 2009
PREȘEDINTE: Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
JUDECĂTOR 2: Nela Drăguț
Judecător: - - -
Grefier: -
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamantul G, domiciliat în comuna, jud. D, împotriva deciziei civile nr. 0446 din 23 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele pârâte G, domiciliată în comuna,-, jud. D și C, domiciliată în C, str. -. -, - 12,. 1,. 6, jud. D, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurentul reclamant G, reprezentat de avocat și intimata pârâtă C, reprezentată de avocat, cu de pentru avocat, lipsind intimata pârâtă G.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței nedepunerea dovezii de achitare a taxei judiciare de timbru în cuantum de 9,5 lei și timbru judiciar de 1,5 lei, deși recurentul reclamant a fost citat legal cu această mențiune, după care;
Avocat, pentru recurentul reclamant G, a depus la dosar chitanța seria - nr. -/04.02.2009, prin care a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 9,5 lei, aferentă recursului formulat în cauză.
Avocat, pentru intimata pârâtă C, a depus la dosar întâmpinare.
Instanța a dispus din oficiu rectificarea încheierii de ședință din data de 3 decembrie 2008, în sensul că se va consemna corect în practicaua încheierii faptul că la apelul nominal "au lipsit" recurentul reclamant G și intimatele pârâte G, C, în loc de "la apelul nominal au recurentul reclamant G și intimatele pârâte G, C".
Interpelată de instanță, avocat, pentru recurentul reclamant G, a precizat că temeiul legal al recursului formulat în cauză este art. 304 pct. 6 și 8 Cod procedură civilă și a precizat că reclamantul a solicitat anularea certificatului de moștenitor, întrucât actul de donație din anul 1940, pe care se întemeiază, nu există faptic, în original, existând doar o copie a acestui act de donație.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat, pentru recurentul reclamant G, a pus concluzii de admiterea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 6 și 8 Cod procedură civilă, casarea deciziei civile atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, critica invocată vizând faptul că instanța nu a identificat autenticitatea actului de donație prin obligarea pârâtei de a prezenta în instanță originalul acestui act. A precizat că la succesiunea defunctului G are vocație succesorală soția supraviețuitoare și nepotul defunctului; ca moștenitor testamentar a fost singurul fiu al defunctului; fără cheltuieli de judecată.
Avocat, pentru intimata pârâtă C, a pus concluzii de respingerea recursului și menținerea deciziei civile atacate ca fiind legală și temeinică. De asemenea, a invocat că motivele de recurs formulate în cauză nu se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 6 și 8 Cod procedură civilă, precizate de apărătorul recurentului reclamant la termenul de astăzi. A precizat că actul de donație autentificat sub nr. 5376/1940 a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice din acel moment, prin urmare acest act de donație există. Prezentarea sau neprezentarea în original a acestui act nu este un motiv care să atragă motive de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii recurate; cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată sub nr. 12626/215/01.06.2007, reclamantul G a chemat în judecată pe pârâtele C și G, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea certificatului de moștenitor înregistrat sub nr. 14/1997 și obligarea pârâtelor la restabilirea situației anterioare precum si plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că, în urmă cu o lună de zile, a aflat că pârâta Constanta l-a indus în eroare și a trecut toate bunurile pe numele ei.
A mai precizat că certificatul de moștenitor este lovit de nulitate atâta timp cât bunurile trecute în proprietatea tatălui său au fost proprietatea bunicului, G, a cărui succesiune nu a fost dezbătută, iar reclamantul este moștenitor testamentar.
S-a mai solicitat anularea certificatului de moștenitor suplimentar nr. 43/2004.
La data de 19.10.2007, pârâta a formulat întimpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii.
În motivarea cererii a arătat că reclamantul nu are calitate procesuală activă întrucât potrivit art. 696.civil "moștenitorul care renunța la moștenire este considerat că nu a fost niciodată moștenitor, titlul de moștenitor al renunțătorului este desființat retroactiv, moștenitorul fiind considerat ca o persoană străină de succesiune.
S-a mai precizat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 701.civil, care reglementează retractarea renunțării și anume: să nu fi expirat termenul de 6 luni pentru exercitarea dreptului de opțiune succesorală, moștenirea să nu fie acceptată între timp de alți succesori.
Pârâta a mai precizat că succesiunea defunctului G s-a deschis la data de 30.01.1997, moștenire pe care a acceptat-o expres.
La solicitarea instanței a fost solicitat și s-a atașat dosarul succesoral nr.14/1997, reînregistrat pentru suplimentarea certificatului de moștenitor.
Prin sentința civilă nr.277 din 11 ianuarie 2008, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr-, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul G, împotriva pârâtelor G și
Pentru se pronunța astfel, instanța reținut următoarele:
Prin certificatul de moștenitor nr. 14/1997 s-a constatat deschisă succesiunea autorului G, precum și masa bunurilor rămase la decesul acestuia care se compunea din suprafața de teren de 400. moștenit de defunct de la părinții săi, decedați de peste 30 ani și cota de din casa cu 2 camere și sală, construită din cărămidă, edificată de defunct prin contribuție egală cu soția supraviețuitoare.
Ulterior a fost emis certificatul de moștenitor suplimentar nr. 43/2004 pentru completarea certificatului de moștenitor nr.14, fiind completată masa succesorală cu terenul extravilan și intravilan care a făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate, prin titlul de proprietate nr. 509-59057/1994, emis de Prefectura Județului D - Comisia Județeană de Aplicare a Legii Fondului Funciar.
Prin acest certificat s-a constatat că moștenitoare acceptantă este pârâta Constanta care are dreptul la cota de 1/1 din masa succesorală, constatându-se renunțători la succesiune G - soția supraviețuitoare și G -fiu.
Procedura succesorală notarială care s-a finalizat cu eliberarea certificatului de moștenitor este reglementată prin dispozițiile art. 68 - 88 din Legea 36/1995.
Instanța a mai reținut că masa succesorală a fost stabilită în baza actului de donație autentificat sub nr. 5376/1940, prin care autorul și - au donat irevocabil și fără nici o sarcină autorului G, averea imobiliară situată în comuna, precum terenurile pentru care s-a emis titlul de proprietate nr. 509-59057/1994, prin care s-a reconstituit autorului G M, dreptul de proprietate asupra terenului în suprafața de 4 ha și 1900.p, în nume propriu și nu ca moștenitor al autorului
Într-o atare situație, instanța a constat că în speță nu subzistă cauza de nulitate invocată de reclamant, certificatele de moștenitor contestate fiind emise cu respectarea dispozițiilor legale.
Împotriva sentinței a formulat apel reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că soluția instanței este greșită, câtă vreme nu s-a dezbătut succesiunea autorului G.
A mai arătat că, în cauză, nu s-a depus de către pârâtă originalul testamentului invocat, iar instanța în mod greșit nu identificat autenticitatea contractului de donație nr.5376/1940.
Tribunalul Dolj, prin decizia nr. 446 /23.09. 2008, respins apelul declarat de reclamantul G, împotriva sentinței civile nr. 277/11. 01. 2008, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți G și
A fost obligat apelantul către intimata pârâtă C la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a se pronunța astfel tribunalul a avut în vedere următoarele considerente:
S-a criticat sentința, prin prisma faptului că nu fost dezbătută succesiunea autorului, în condițiile în care bunurile înscrise în certificatul de moștenitor în litigiu aparțineau acestuia.
Sub acest aspect s-a reținut că, potrivit actelor depuse la dosarul cauzei, masa succesorală a fost stabilită în temeiul actului de donație autentificat sub nr.5376/1940, prin care autorii G și -- au donat fără nici o sarcină fiului lor, G, averea imobiliară, situată în comuna, precum și terenurile pentru care s- reconstituit acestuia din urmă dreptul de proprietate, în nume propriu.
Or, în atare situație, critica adusă nu poate fi reținută, după cum nu poate fi primită susținerea ce vizează obligativitatea dezbaterii succesiunii autorului G, care, așa cum s-a arătat, în timpul vieții și-a înstrăinat bunurile.
De asemenea, criticile referitoare la autenticitatea contractului de donație nu pot fi primite în cauză, fiind vorba de un act juridic civil, autentificat și intrat în circuitul civil, producându-și efectele și care face dovada deplină până la înscrierea în fals.
De altfel, reclamantul nu a dovedit vreo cauză de nulitate a actului mai sus menționat, act cărui valabilitate s-a analizat cu ocazia deschiderii procedurii succesorale notariale, precum și în procedura legilor fondului funciar, autorului G fiind-i emis titlul de proprietate în nume propriu, ca unic moștenitor al autorului
În ceea ce privește testamentul, s-a reținut că la dosarul de fond este depusă la fila 45 din dosarul de fond o copie conformă cu originalul, astfel încât și această susținere a fost respinsă.
În termen legal, împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul G, criticând-o pentru nelegalitate deoarece în mod nelegal s-a considerat că reclamantul nu a dovedit existența vreunei cauze de nulitate a actului de donație încheiat de autor, fără vreo sarcină pentru donatar; cu toate că a fost contestată realitatea acestui act, instanța nu a obligat pârâta să prezinte actul în original în condițiile Codului d e pr. civ.
Criticile formulate nu sunt întemeiate, având în vedere următoarele considerente:
Prin acțiunea formulată de către reclamant, acesta a solicitat anularea certificatului de moștenitor nr. 14/1997, deoarece în acesta au fost trecute bunurile care nu au aparținut autorului G, ci autorului G, a cărui succesiune nu a fost dezbătută.
Cu ocazia judecării cauzei pe fond, pârâta a depus la dosarul cauzei, în copie eliberată de - Direcția Județeană Da A rhivelor Naționale actul de donație nr. 1628/1940, încheiat de autorii G și G, în favoarea fiului lor,
Ulterior depunerii acestui act, reclamantul, personal sau prin apărător, nu a formulat nicio cerere în ceea ce privește valabilitatea respectivului act de donație, ci a opus acestuia testamentul autentic încheiat la 29.09.1970, de către același autor G în favoarea nepotului de fiu, G, testament care are ca obiect dreptul ce se cuvine autorului dintr-un imobil compus din teren loc de casă în suprafață de 600mp, împreună cu casa construită din cărămidă, acoperită cu tablă, cu 2 camere și bucătărie, situată în comuna, sat. Prin același testament, s-a lăsat fiului G, autorul tuturor părților din cauză, dreptul ce se cuvine autorului dintr-un teren loc de casă în suprafață de 200mp, vecin cu imobilul testat în favoarea lui G.
După depunerea acestor acte, reclamantul, personal sau prin apărător, nu a formulat nicio cerere din care să rezulte că s-a contestat autenticitatea actului de donație și nici nu a depus concluzii în ceea ce privește noua situație rezultată din actele de la dosar cu privire la aplicabilitatea legii față de respectivele acte.
Instanța a soluționat cauza în limitele investirii, obligație pe care o are în baza art. 129 Cod pr. civ. în sensul respectării dreptului de dispoziție al părții cu privire la fixarea cadrului procesual și a obiectului acestuia.
Criticile formulate în recurs sunt străine de obiectul cauzei care a fost supus judecății, deoarece instanța nu a fost investită cu soluționarea anulării actului de donație, la care se face referire în motivele de recurs.
Pe de altă parte, contractul de donație, act unilateral, esențialmente gratuit și solemn, nu este obligatoriu să fie încheiat cu sarcină, lipsa acesteia neafectând de valabilitate actul respectiv (art. 800 și următ. Cod civil).
Cu toate că în motivele de recurs nu s-a indicat în mod expres norma de procedură civilă care a fost încălcată de instanță prin neobligarea prezentării de către pârâtă a copiei actului de donație, eliberată de arhivele statului, instanța de recurs reține că au fost invocate dispoz. art. 174 Cod pr. civ. care se referă la sancțiunea neprezentării actului în instanță la cererea acesteia.
Din verificarea încheierilor de ședință rezultă că reclamantul nu a solicitat niciodată prezentarea actului autentic, iar pe de altă parte, în conformitate cu dispoz. art. 175 Cod pr. civ. actul a fost prezentat, în copia eliberată de autoritatea care l-a avut în păstrare, respectiv de arhivele statului.
În situație în care în certificatul de moștenitor se găsesc bunuri care fac și obiectul testamentului al cărui beneficiar este reclamantul, nimic nu îl împiedică pe acesta să formuleze acțiune în revendicare împotriva moștenitorului acceptant, titular al certificatului de moștenitor, deoarece acest certificat nu face dovada dreptului de proprietate asupra bunurilor înscrise în acesta, ci constituie numai un mijloc legal de dovadă a calității de moștenitor și a drepturilor succesorale. Neconstituind un titlu de proprietate, ci numai o confirmare a calității de moștenitor, terțul vătămat în drepturile sale poate proceda la revendicarea bunurilor care sunt cuprinse în acest certificat dacă se consideră lezat în propriul său drept de proprietate.
Instanța de recurs a fost investită cu motive de recurs care sunt străine de obiectul cauzei deduse judecății, situație în care, neputându-se încălca dreptul de dispoziție al părții, trebuie să se raporteze numai acestor motive, pe care constatându-le neîntemeiate, urmează a le respinge în condițiile art. 312 alin.1 Cod pr. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de reclamantul G, domiciliat în comuna, jud. D, împotriva deciziei civile nr. 0446 din 23 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele pârâte G, domiciliată în comuna,-, jud. D și C, domiciliată în C, str. -. -, - 12,. 1,. 6, jud.
Obligă recurentul, către intimata C, la plata sumei de 2000 lei cheltuieli de judecată.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Februarie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
-
Grefier,
Red. -
Tehn.
2 ex./12.02.2009
Președinte:Mihaela Loredana Nicolau AlexandroiuJudecători:Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu, Nela Drăguț
