Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 1335/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 1335
Ședința publică de la 12 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Paula Păun
JUDECĂTOR 2: Tatiana Rădulescu
JUDECĂTOR 3: Paraschiva Belulescu
Grefier - - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanții, împotriva deciziei civile nr. 252 din 10 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-, și a sentinței civile nr. 3322 din 05 mai 2009, pronunțată de Judecătoria Tg. J în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâții, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurentul reclamant, asistat de avocat, același avocat reprezentând și pe recurenta reclamantă, lipsind intimații pârâți,.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se faptul că intimații pârâți au depus întâmpinare.
Avocat, pentru recurenții reclamanți, a depus dovada achitării taxei de timbru și i-a fost comunicată întâmpinarea. Nu a solicitat termen pentru observarea acesteia.
Curtea, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat, pentru recurenții reclamanți, a susținut oral motivele de recurs întemeiate pe prevederile art. 304 pct. 8,9. A arătat că s-a făcut o greșită interpretare a dispozițiilor legale privind testamentul și legatul cu titlul universal. Testamentul întocmit în favoarea autoarei, a făcut referire la toate bunurile autorului. A pus concluzii de admitere a recursului, modificarea deciziei atacate în sensul stabilirii cotelor ce revin părților conform motivelor de recurs, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg.-J sub nr-, așa cum a fost precizată la termenul din 31.03.2009, reclamanții și au chemat în judecată pe pârâții și, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța, să se constate dreptul reclamanților la cota de 2/3 din despăgubirile cuvenite în baza Legii nr. 290/2003, acordate cetățenilor români pentru bunurile ce au aparținut în proprietate acestora, bunuri ce au fost situate în de Nord.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că moștenitorii autorilor și au fost, și, toți cei trei fiind în prezenți decedați, având ca moștenitori pe cei doi pârâți. Reclamanții au calitate de moștenitori testamentari după, fiind îndreptățiți să culeagă și cota succesorală a lui, întrucât aceasta a avut ca unic moștenitor pe soțul său, care a testat întreaga sa avere lui.
Au mai arătat reclamanții că prin sentința civilă 2236/2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, a fost anulată parțial hotărârea nr. 21/2008 emisă de Comisia Județeană pentru aplicarea Legii 290/2003, în sensul că s-a constatat pentru reclamanți calitatea de persoane îndreptățite la despăgubiri după autorii și; că au încercat rezolvarea pe cale amiabilă a litigiului, însă pârâții refuză orice discuție.
Pârâții au formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii.
Au motivat că testamentul invocat de reclamanți nu-i îndreptățește să pretindă despăgubiri pentru bunurile din Ucraina, testatoarea dispunând doar cu privire la bunurile din România, restul averii cuvenindu-li-se moștenitorilor legali ai lui, respectiv pârâții.
Instanța a procedat la atașarea spre observare a dosarului nr- al Tribunalului Gorj.
Prin sentința civilă nr. 3322 din data de 05.05.2009 pronunțată de Judecătoria Tg-J în dosarul nr- a fost admisă în parte acțiunea. S-a constat că reclamanții, în calitate de moștenitori testamentari ai lui, sunt îndreptățiți la cota de 1/2 din despăgubirile cuvenite în baza Legii 290/2003 moștenitorilor autorilor și, cealaltă cotă de 1/2 revenindu-le pârâților în calitate de moștenitori legali ai lui.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că atât reclamanții cât și pârâții au parcurs procedura prevăzută de Legea 290/2003, iar prin hotărârea nr. 21/2008 emisă de Comisia Județeană pentru aplicarea Legii 290/2003 a fost admisă cererea formulată de pârâții și, în calitate de moștenitori legali ai celor doi autori, acordându-li-se despăgubiri în valoare totală de 306.119 lei, respingându-se cererea formulată de și, reținându-se că nu au făcut dovada calității de moștenitori legali sau testamentari ai autorilor bunurilor pentru care se solicită despăgubirile. Prin sentința nr.2236/04.11.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția contencios Administrativ, a fost anulată parțial hotărârea nr.21/2008 și s-a dispus înscrierea reclamanților și ca moștenitori testamentari.
Potrivit art.9 din Legea 290/2003, raporturile dintre succesori privind drepturile lor din despăgubirile acordate se soluționează potrivit dreptului comun, în prezenta cauză instanța fiind investită cu privire la stabilirea cotei la care sunt îndreptățiți reclamanții, în calitate de moștenitori testamentari ai lui, din despăgubirile acordate în temeiul Legii 290/2003, sumele de bani nefiind achitate încă de instituțiile statului cu atribuții în acest domeniu.
În raport de acte dosarului, instanța a reținut că moștenitori cu vocație succesorală la succesiunea lui și sunt: (decedată în 24.11.2001), (decedată în 19.04.1956) și (decedat la 14.10.1967). are ca moștenitori pe și, în calitate de descendenți; că dreptul cuvenit moștenitoarei revine ambelor părți, în calitate de moștenitori ai colateralilor privilegiați ai defunctei.
Împotriva sentinței au declarat apel apelanții reclamanți și, precum și apelanții pârâți - și -.
Apelanții reclamanți au invocat prin motivele de apel că în mod greșit instanța de fond a reținut că legatul din testamentul privind pe testatorul este un legat cu titlu particular, calificarea juridică a acestuia corectă fiind de legat cu titlu universal, astfel că apelanților pârâți li se cuvenea o cotă mai mare din despăgubiri și nu cea stabilită de către instanță.
Apelanții pârâți - și - au invocat că sentința 2236/2008 a Tribunalului Gorj nu le este opozabilă nefiind citați, că reclamanții nu au depus la dosar acte din care să rezulte că ar avea calitatea de beneficiari ai Lg.290/2003 emisă de Comisia Județeană sau de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, astfel că în mod greșit s-a admis acțiunea.
Prin decizia nr.252 din 10 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, au fost respinse apelurile ca nefondate.
S-a constatat că prin testamentul autentificat sub nr. 4376/1970 testatorul a testat către întreaga sa avere mișcătoare de orice natură și oriunde se va găsi intrată în patrimoniul său prin orice mod de dobândire a proprietății, menționând totodată testatorul că bunurile ce le testează au intrat în patrimoniul său în felul următor: averea mișcătoare testată la punctul I, realizată în timp ce era văduv. S-a apreciat că această ultimă mențiune înlătură orice dubii referitoare la averea mișcătoare testată de testator, respectiv cea dobândită după decesul soției sale, intervenit în 1956.
Nu s-a reținut de către tribunal că în averea mobilă testată de cumnatei sale poate fi inclusă și cota parte din dreptul de moștenire al soției sale asupra despăgubirilor pentru imobilele teren și construcții fosta proprietate a părinților acesteia rămase în orașul, având în vedere că testamentul cuprinde un legat cu titlu universal, conform art.894 Cod civil, ce are ca obiect averea mișcătoare (toate bunurile mobile) și nu un legat universal, întinderea vocației succesorale conferită legatarului prin acesta fiind limitată la bunurile mobile ale testatorului și nu la întreaga universalitate a bunurilor mobile și imobile.
Proveniența acestor despăgubiri, ce reprezintă contravaloarea imobilelor teren și construcții, respectiv valoarea ce înlocuiește aceste bunuri imobile, adăugată argumentelor juridice sus reținute, s-a apreciat că îndreptățește instanța de control să aprecieze ca legală și temeinică soluția la care a ajuns instanța de fond.
S-a mai constatat de către tribunal că au fost respectate de către reclamanți disp.art.5 (1) din Lg.290/2003, reclamanții depunând la Comisia constituită în cadrul Prefecturii G cereri proprii pentru acordarea acestor compensații pentru bunurile imobile ce au fost în proprietatea defuncților și; că este fără relevanță dacă în acea cerere au menționat sau nu că li se cuvin compensațiile la care era îndreptățită căsătorită, cuvenite soțului acesteia întrucât art.9 din aceiași lege conferă accesul în justiție pe calea dreptului comun pentru rezolvarea raporturilor între succesori atât moștenitorilor care au solicitat aceleași compensații, precum și în cazul în care apar alte persoane cu vocație succesorală.
Împotriva deciziei au declarat recurs reclamanții și solicitând modificarea acesteia și să se constate că sunt îndreptățiți să culeagă și cota ce i-ar fi revenit lui din bunurile mobile pierdute de părinții săi în urma ocupării nordului, potrivit Legii nr. 290/2003.
În motivarea recursului recurenții au susținut că instanța a interpretat greșit dispozițiile testamentare atunci când a reținut că prin mențiunile din partea explicativă a testamentului se restrânge întinderea dispozițiilor testamentare. Această critică a fost încadrată în drept în prevederile art.304 alin.1 pct.8 Cod pr.civilă.
Printr-o altă critică, întemeiată pe prevederile art.304 pct.9 Cod pr.civilă, s-a susținut că au fost interpretate eronat prevederile Legii nr.290/2003. Recurenții susțin că potrivit acestei legi se cuvin despăgubiri sau compensații pentru bunurile imobile rămase pe teritoriul, de nord și a ținutului precum și pentru, "recoltele neculese din anul 1940" - recolte care sunt bunuri mobile prin anticipație, situație în care recurenților li se cuvine o cotă pentru acestea în temeiul testamentului.
Recursul este nefondat.
Susținerea recurenților cum că au fost interpretate și aplicate greșit prevederile Legii nr.290/2003 este nefondată. neculese sunt bunuri nemișcătoare, respectiv fac parte din categoria bunurilor imobile prin natura lor (potrivit art. 465 alin. 1 din Codul civil).
Critica referitoare la modul în care instanța de apel a interpretat prevederile testamentului întocmit de autorul în favoarea numitei este nefondată. Instanța de apel a interpretat clauzele testamentului prin coroborarea acestora. Mențiunea din testament, inclusădupălegate, conform căreia bunurile testate au intrat în patrimoniul testatorului "în timp ce era văduv" nu poate fi lipsită de orice efecte juridice; dimpotrivă, aceasta are rolul de a preciza mai exact limitele legatului cu titlu universal. Pe de altă parte, această critică rămâne fără relevanță în condițiile în care se reține că bunurile ce au fost testate prin legatul cu titlu universal sunt bunurilemobileale defunctului, în timp ce despăgubirile stabilite în temeiul Legii nr. 290/2003 reprezintă valoarea de înlocuire a unor bunuriimobile, bunuri ce exced legatului cu titlu universal (întrucât, din perspectiva testamentului, păstrează caracterele juridice ale bunurilor pe care le înlocuiesc).
În temeiul art. 312 Cod pr.civilă;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanții, împotriva deciziei civile nr. 252 din 10 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-, și a sentinței civile nr. 3322 din 05 mai 2009, pronunțată de Judecătoria Tg. J în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâții,.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.
Tehn.2 ex/18.11.2009
Președinte:Paula PăunJudecători:Paula Păun, Tatiana Rădulescu, Paraschiva Belulescu
