Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 134/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 134/
Ședința publică de la 20 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Luminita Solea
JUDECĂTOR 2: Anica Ioan
JUDECĂTOR 3: Simona Bacsin
Grefier - -
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea asupra recursurilor civile declarate dereclamanta, domiciliată în F,-, Bloc 6,.6 jud.V,pârâtul, cu domiciliul în comuna Tifești sat, jud.V și intervenienții și, ambii cu domiciliul în comuna, sat, județul V împotriva deciziei civile nr.255/23.10.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul civil nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 18.02.2009, când, instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 20.02.2009, când,
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Din actele și lucrările dosarului rezultă următoarele:
Prin cererea formulată reclamanta în contradictoriu cu pârâtul - a cerut Judecătoriei Panciu partajul succesoral de pe urma defunctului decedat la data de 1995.
În motivarea acțiunii reclamanta a susținut că de pe urma acestuia au rămas ca mostenitori în calitate de soție supraviețuitoare cu o cotă de 2/8 și părțile din proces, în calitate de descendenți cu o cotă de câte 3/8 fiecare.
La data de 15.oct. 2003 decedat și a cărei moștenire a fost culeasă de către părțile din proces.
A mai susținut reclamanta că masa succesorală este compusă dintr-o casă de locuit cu patru camere și dependințe, magazie, grajd cu două încăperi, precum și suprafața de 600 mp. curți, construcții; 4600 mp. teren arabil; 3700 mp. vie; 4000. vie; 2560 mp. vie; 2300 mp. vie și o casă cu 4 camere, bazin de apă și șopron.
In cauză au formulat cerere de intervenție numiții și care au arătat că sunt creditori ai pârâtului - și că doresc să-și îndestuleze creanța din cota de bunuri care i se cuvine acestuia din cele două succesiuni.
Prin încheierea de admitere în principiu din 27 noiembrie 2007 judecătoria a admis în principiu acțiunea și cererea de intervenție și a constatat deschisă succesiunea defunctului decedat la data de 28 mai 1995 de pe urma căruia au rămas ca moștenitori cu o cotă de 2/8 în calitate de soție supraviețuitoare și părțile în calitate de fii. Cu câte 3/8 fiecare din masă succesorală de dintr-un imobil situat în comuna Tifești, sat, cu vecinii, și - (decedată) și drumul, suprafața de 600 mp. teren aferent construcției descrise mai sus, (imobilul este compus din 4 camere, hol, bucătărie și ), o magazie dintr-o încăpere, grajd format din 2 încăperi, suprafața de 4600 mp. arabil în intravilanul comunei Tifești, suprafața de 3700 mp. vie - extravilan Tifești, suprafața de 5400 mp. vie, suprafață de 4000 mp. vie, suprafața de 2560 mp. arabil și suprafața de 2300 mp.
S-a constatat deschisă succesiunea defunctei, decedată la 15 oct.2003, de pe urma căreia a rămas ca moștenitor -, cu cota de din cota de moștenire culeasă de la defunctul, la care se adaugă cota sa de soție supraviețuitoare (1/2).
S-a admis cererea de intervenție formulată de intervenienții și.
S-a constatat că imobilul situat în comuna Tifești, sat, cu vecinii și, compus din 4 camere și grajd a fost adjudecat definitiv în favoarea intervenienților în dosarul de executare nr.88/2003 al BEJ și a fost exclus din masa succesorală.
In drepturile pârâtului - s-au subrogat intervenienții până la satisfacerea creanței de 7.700.000 lei.
In cauză a fost efectuate expertize tehnice care au fost contestate de reclamant sub aspectul evaluării însă instanța le-a respins cu motivarea că experții au folosit normative agreate de legislația în vigoare.
Prin sentința civilă nr.730/17.04.2008 Judecătoria Panciua admis acțiunea principală și cererea de intervenție și a atribuit reclamantei varianta I din raportul de expertiză compus din suprafața de 5260 mp. curți construcții, arabil și vie situată în intravilanul comunei, sat, T 20 1390, 1391, 1392 și 1365 (schița 1) în valoare de 147.280 lei și cota din construcții în valoare de 7.802 lei, pe care o va primi de la -.
Are dreptul la bunuri în valoare de 103.409 lei. Primește bunuri în valoare de 155.082 lei și va plăti sultă pârâtului - 51.673 lei.
A atribuit pârâtului - lotul 2 varianta 1 din raportul de expertiză compus din: imobilul casă de locuit și anexe situate în comuna, sat, județul V în valoare de 41.615 lei precum și suprafața de 2560 mp. curți construcții și arabil în intravilanul comunei sau 64.000 lei adjudecată de intervenienți: suprafața de 3680 mp. vie în extravilanul comunei, T 95 2624, 2626 (schița 2) sau 10.672 lei; suprafața de 3970 mp. vie în extravilanul comunei Tifești T 58 pc.1976, 1996 (schița 3) sau 11.513 lei; suprafața de 5410 mp. vie în extravilanul comunei T 51 pc.2676, 2732 (schița 4) sau 15689 lei și suprafața de 2000 mp. vie în intravilanul comunei Tifești T 50 pct.1280 (schița 5) sau 5800 lei.
Are dreptul la bunuri în valoare de 159.346 lei și va primi sultă de la reclamantă suma de 51.673 lei.
In drepturile pârâtului - s-au subrogat intervenienții și până la concurența sumei de 7.700.000 lei.
Cu privire la atribuirea bunurilor prima instanță a ținut cont de opțiunea părților cât și de cererea intervenienților.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel toate părțile, însă nici reclamanta și nici pârâtul nu l-au motivat.
Intervenienții au arătat că în mod greșit s-a reținut în masa de împărțit suprafața de 2560. teren ce a fost proprietatea exclusivă a pârâtului - și care a fost adjudecat în cadrul executării silite.
Prin decizia civilă nr.255/23 oct. 2008 Tribunalul Vranceaa admis apelul formulat de către intervenienți și a schimbat în parte sentința precum și încheierea de admitere în principiu și a scos din masa de partaj suprafața de 2560. teren din tarlaua 95, parcele 2624, 2626 precum și din lotul atribuit pârâtului.
Ca atare s-a constatat că reclamanta a primit bunuri în valoare de 147.280 lei și are dreptul la 79.408 lei iar pârâtul a primit bunuri în valoare de 85277 lei și are dreptul la 153.408 lei.
În concluzie a modificat obligația de plată a reclamantei la sultă în sumă de 67.872 lei. Și a menținut restul dispozițiilor sentinței.
A respins ca nefondate apelurile declarate de către reclamantă și de către pârât.
Pentru a se pronunța astfel instanța de apel a reținut că suprafața de 2560 situat în intravilan comuna, tarlaua 95, parcela 2624 este proprietatea intervenienților conform actului de adjudecare nr. 88/2003 încheiat de executorul judecătoresc iu la data de 13 septembrie 2007 (fila 88 dosar fond).
Pe de altă parte, acest teren nu a aparținut niciodată defuncților cu privire la care s-a avut partajul succesoral, fiind proprietatea exclusivă a pârâtului - în baza Ordinului nr. 109/24 noiembrie 1992 emis de Prefectul Județului V ( fila 89 dosar fond).
In aceste condiții, în mod greșit s-a reținut în masa de împărțit și atribuit terenul în suprafață de 2560 mp.
Nu s-a reținut susținerea reclamantei și pârâtului în sensul că cererea de intervenție este una în interesul pârâtului și nu în interes propriu, în condițiile în care în mod constant intervenienții au susținut că terenul în suprafață de 2560 mp. a fost proprietatea exclusivă a pârâtului și l-au adjudecat în cadrul executării silite (filele 14, 22, 25-61 dosar fond).
In aceste condiții nu s-a dat eficiență nici tranzacției intervenită între reclamantă și pârât.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs toate părțile.
Reclamanta și pârâtul în motivarea recursurilor au susținut că în mod greșit li s-a respins apelul și tot greșit nu s-a luat in considerare tranzacția încheiată cu privire la stingerea stării de indiviziune. Că instanța acordat ceea ce nu s-a cerut deoarece intervenția a fost în interesul pârâtului și nu intervenție în interes propriu, intervenienții solicitând ca toate bunurile imobile să fie atribuite pârâtului care are o cotă mai mare la moștenire și astfel să si poată îndestula creanța.
În drept recurenții au invocat art. 304 pct. 6 și 9 Cod procedură civilă și să se admită recursul, să se modifice decizia civilă și în rejudecare să se ia act de tranzacția părților.
Intervenienții și au solicitat să se admită recursul lor și să se modifice în parte decizia de apel în sensul de a li se atribui în proprietate suprafața de 600. teren situat în localitatea județul V 20, 1390 prin subrogare în drepturile pârâtului.
Instanța de apel a îndreptat doar în parte erorile sentinței în sensul că deși a atribuit pârâtului casa de locuit, imobil preluat de către intervenienți, nu a inclus în lotul pârâtului terenul aferent casei în suprafață de 600. din 20 1390 aflat de asemenea sub sechestru încă din luna septembrie 2002.
Au mai susținut recurenții că aceasta s-a întâmplat din cauză că nu au participat la efectuarea expertizei și că expertul a unit lotul de 600. cu tot terenul arabil intravilan rezultând în acest fel un lot de 5260. teren curți construcții arabil și vie atribuit în întregime reclamantei.
Ori, în condițiile în care imobilul casă de locuit a fost atribuit pârâtului, iar terenul aferent, reclamatei, atât casa cât și terenul își pierd orice valoare economică, rezultând astfel două loturi imposibil de folosit în condiții normale casa fiind lipsită de orice cale de acces încălcându-se astfel dispozițiile art. 673 ind.9 Cod procedură civilă.
În drept au invocat art. 304 pct. 7,8,9 Cod procedură civilă.
Recurenta reclamantă pe parcursul soluționării recursului a făcut unele precizări susținând că din eroare a solicitat partajarea suprafeței de 2560. teren intravilan pe care se află casa compusă din 4 camere din chirpici, grajd din paiantă și învelit cu tablă în suprafață de 31,15. bazin apă cu capacitatea de 10.000 litri în suprafață de 4. și șopron din plăci de azbociment.
Aceste bunuri nu fac parte din masa succesorală a defuncților săi părinți și au fost adjudecate de către intervenienți și în această situație renunță la a cere partajarea lor.
Totodată recurenta reclamantă a formulat și o cerere de renunțare la judecata pentru partaj succesoral motivat de faptul că printr-o altă sentința civilă, respectiv prin sentința nr.1897/17.12.2008 a Judecătoriei Panciu pronunțată în dosarul nr- s-a soluționat cererea lor de partaj succesoral privind aceleași succesiuni, printr-o tranzacție încheiată in baza art.271 codul d e procedură civilă.
A depus la dosar această hotărâre cu mențiunea definitivă și irevocabilă. precum și dovada înscrierii in cartea funciară conform încheierii nr. 491/29.01.2009 a Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară
Recurenta reclamantă prin apărător a mai depus și copia încheierii de admitere în principiu din dosarul nr.1538/2002 a Judecătoriei Panciu care a avut ca obiect partajul succesoral privind pe defunctul proces purtat între reclamantul -, pârâții și și intervenient proces la a cărui judecată s-a renunțat prin încheierea de ședință din 19 nov.2002.
Recurenta a mai susținut că în dosarul 1538/2002 s-a pronunțat același judecător care a judecat și dosarul de față deși era incompatibil.
La rândul lor recurenții intervenienți au depus la dosarul de față certificatul nr- eliberat de către Judecătoria Panciu din care rezultă că pe rolul acelei instanțe s-a înregistrat acțiunea acestora privind constatarea nulității absolute a sentinței civile nr. 1897/17.12.2008 având termen de judecată la data de 20.02.2009.
De asemenea au mai depus copia de pe somația de executare nr.88/2003 din 23.08.2004, de pe somația imobiliară din 11.06.2003 in același dosar precum și copia deciziei civile nr. 307/27.03.2008 a Tribunalului Vrancea prin care s-au respins recursurile declarate de către contestatorii -, și împotriva sentinței civile nr. 1126/22.10.2007 a Judecătoriei Panciu în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații și executor judecătoresc iu.
Recursurile declarate de reclamantă și de pârât sunt nefondate.
Cu privire la incompatibilitatea judecătorului de fond aceasta nu reprezintă excepție de ordine publică ca să poată fi invocată în orice fază a judecății.
Potrivit art. 29 alin.1 și 2 cod procedură civilă propunerea de recuzare se face înaintea oricărei dezbateri iar când motivele de recuzare s-au ivit după începerea dezbaterilor, partea va trebui să propună recuzarea de îndată ce acestea îi sunt cunoscute.
În speță recurenta a fost parte în ambele dosare astfel că nu poate susține că nu a cunoscut că același judecător a participat în ambele cauze.
Pe de altă parte, potrivit art. 24 cod procedură civilă judecătorul care a pronunțat o hotărâre într-o pricină nu poate lua parte la judecata aceleiași pricini în apel sau în recurs și nici în caz de rejudecare după casare.
În speță, primul proces s-a stins prin renunțarea la judecată, conform încheierii din 19.11.2002 așa că nici pe fond motivul de incompatibilitatea nu este întemeiat.
Cu privire la cererea de renunțare la judecata procesului de partaj invocată în recurs, Curtea nu poate lua act de această cerere pentru că, potrivit art.246 pct.4 cod procedură civilă când părțile au intrat în dezbaterea fondului, renunțarea nu se poate face decât cu învoirea celeilalte părți.
Or, intervenienții în interes propriu s-au opus la o astfel de cerere considerând că este formulată în scopul fraudării intereselor lor.
Referitor la sentința civilă nr.1897/17.12.2008 a Judecătoriei Panciu în dosarul nr- prin care reclamanta și pârâtul au deschis o nouă acțiune de partaj succesoral și în care au încheiat o tranzacție aceasta nu are nici o relevanță asupra cursului procesului de față.
Potrivit art.163 Cod procedură civilă nimeni nu poate fi chemat în judecată pentru aceeași cauză, același obiect și de aceeași parte înaintea mai multor instanțe.
Această excepție se va putea ridica de părți sau de judecător în orice stare a pricinii în fața instanțelor de fond.
Potrivit alin. 2 al aceluiași articol dacă excepția este primită, dosarul se va trimite instanței care a fost mai întâi sesizată,iar în cazul în care pricinile se află în judecata unor instanțe de grade deosebite, la instanța cu grad mai înalt.
In speță părțile de față cu rea credință au încălcat acest text de lege în sensul că deși știau că au pe rol dosarul nr- în care se pronunțase sentința civilă nr.730/17.04.2008 și decizia civilă nr.255/23.10.2008 și după ce formulaseră și recurs împotriva acesteia la data de 08.12.2008 au promovat o nouă acțiune și nu au adus la cunoștință instanței de fond despre existența celeilalte cauze.
Art. 1715 cod civil prevede că este nulă tranzacția asupra unui proces finit printr-o sentință definitivă despre care părțile sau una din ele nu aveau cunoștință.
În speță cu atât mai mult prima hotărâre era și definitivă și cunoscută de ambele părți.
Tranzacția încheiată de părți în astfel de condiții și după ce prin decizia de apel nr.255/2008 Tribunalul a respins o astfel de înțelegere a moștenitorilor este evident că a fost încheiată într-un scop ilicit și contrar ordinii publice.
Potrivit art. 723 cod procedură civilă drepturile procedurale trebuie exercitate cu bună credință și potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege.
Partea care folosește aceste drepturi în chip abuziv răspunde pentru pagubele pricinuite.
Analizând criticile recurenților reclamantă și pârât pe fondul cauzei, Curtea constată că sunt nefondate.
Aceștia au susținut că cererea de intervenție este în interesul pârâtului - pentru că intervenienții au solicitat să se constate cota succesorală mai mare a pârâtului fată de cota reclamatei și să se constate că bunurile casă de locuit și terenuri sunt puse la vânzare silită pentru recuperarea debitului pe care pârâtul îl are față de intervenienți.
Contrar susținerii recurenților Curtea constată că așa cum au și definit-o intervenienții, cererea acestora în mod corect a fost calificată ca fiind în interes propriu.
Potrivit art. 974-975 cod civil creditorii pot exercita toate drepturile și acțiunile debitorului lor, afară de cele care îi sunt exclusiv personale și pot de asemenea să atace actele viclene făcute de debitor în prejudiciul drepturilor lor.
Tranzacția depusă de către recurenți în apel reprezenta un astfel de act viclean în condițiile în care includea și bunuri adjudecate sau sechestrate în favoarea creanței intervenienților.
Așadar în mod corect instanțele au calificat cererea de intervenție și au respins tranzacția părților, atâta vreme cât instanța căreia i se prezintă o tranzacție trebuie să verifice nu numai dacă este rezultatul voinței libere a părților dar și dacă nu urmărește un scop ilicit sau contrar ordinii publice.
În concluzie se vor respinge recursurile declarate de reclamantă și de pârât ca nefondate.
Recursul declarat de intervenienții în interes propriu urmează a fi admis pentru următoarele considerente:
Din coroborarea art. 673 ind.5, 673 ind.9 și 673 ind.10 cod procedură civilă rezultă că dacă se împarte o moștenire instanța va stabili-pe lângă bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota parte ce se cuvine fiecăruia - și datoriile transmise prin moștenire precum și sarcinile moștenirii. Totodată la formarea loturilor se va urmări ca astfel să nu se scadă valoarea bunului sau să se modifice în mod păgubitor destinația economică a bunului respectiv.
În speță deși prin încheierea de admitere în principiu s-a reținut că suprafața de 600. teren este aferentă construcției și deși prin sentința de fond s-a atribuit acea construcție pârâtului în mod nejustificat prin aceeași hotărâre terenul s-a atribuit reclamantei, teren care așa cum rezultă din raportul de expertiză tehnică a fost inclus în lotul de 5260 mp. din 1390,1391,1392,1365,compus din terenuri curți construcții, arabil și vie.
În aceste condiții este întemeiat recursul intervenienților creditori, motivat pe faptul scăderii valorii economice a construcției și imposibilitatea valorificării creanței lor.
Pentru aceste considerente în baza art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul declarat de intervenienți și va modifica în parte decizia de apel în sensul că va scoate din lotul atribuit reclamantei suprafața de 600 mp. teren aferent construcției și îl va include in lotul pârâtului debitor. Ca efect va recalcula sultele și obligația de plată reclamantei. Se vor menține restul dispozițiilor deciziei de apel ca urmare a respingerii recursurilor reclamantei și pârâtului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursuldeclarat de intervenienții în interes propriu și ambii cu domiciliul în comuna, sat, județul V împotriva deciziei civile nr.255/23.10.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul civil nr-.
Modifică în parte decizia civilă nr.255/23 oct.2008 a Tribunalului Vrancea în sensul că:
Scoate din lotul atribuit reclamantei suprafața de 600 mp. teren curți construcții în valoare de 16.800 lei (conform calculului 600 x 28) și o include în lotul atribuit pârâtului.
Ca efect, reclamanta primește bunuri în valoare de 131.280 lei (în loc de 147.280 lei).
Pârâtul primește bunuri în valoare de 102.077 lei (în loc de 85.277 lei) și are dreptul la 153.149 lei.
Obligă reclamanta către pârât la plata sultei în sumă de 51.072 lei (în loc de 67.872 lei).
Menține restul dispozițiilor deciziei.
Respinge ca nefondate recursuriledeclarate de reclamanta, domiciliată în F,-, Bloc 6,.6 jud.V și de pârâtul, cu domiciliul în comuna Tifești sat, jud.V împotriva deciziei civile nr.255/23.10.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul civil nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20.02.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - -
Grefier,
- -
Red.AI-23.02.2009
Dact.MH-02.03.2009/2 ex.
Fond:
Apel: -
Președinte:Luminita SoleaJudecători:Luminita Solea, Anica Ioan, Simona Bacsin
