Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 14/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 14/
Ședința publică din 25 Ianuarie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Florina Andrei
JUDECĂTOR 2: Daniel Radu
JUDECĂTOR 3: Jeana Dumitrache
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, contestația în anulare formulată de și, domiciliați în Râmnicu V,-, județul V, împotriva deciziei civile nr.71/R din 2 februarie 2007, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI - Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: contestatorii și, personal și asistați de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.9/2007, emisă de Baroul A - Cabinet individual și intimata, lipsind intimații și.
Procedura legal îndeplinită.
Contestația este legal timbrată prin anularea timbru7lui judiciar în sumă de 0,30 lei și a chitanței nr.- din 19 noiembrie 2007, emisă de Primăria Municipiului Pitești, din care rezultă că s-a achitat suma de 10,00 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Curtea, din oficiu, în raport de disp.art.321 Cod procedură civilă, pune în discuția părților excepția inadmisibilității cererii, în raport de faptul că la data de 20 septembrie 2007 părțile au mai formulat o contestație în anulare împotriva aceleiași decizii.
Avocat, având cuvântul pentru contestatorii și, susține că prezenta contestație în anulare este admisibilă, având în vedere faptul că prima a vizat alte motive decât cele susținute prin prezenta cerere.
Intimata, având cuvântul, solicită admiterea excepției și respingerea contestației, ca inadmisibilă.
CURTEA
Constată că, rin p. acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria Rm. sub nr.4375/2.04.2002 reclamanta a chemat în judecată pe pârâții, și solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună ieșirea din indiviziune asupra bunurilor rămase de pe urma autorilor acestora, decedat la 6 mai 1990 și Polina, decedată la 5.09.1997, cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a arătat că, părțile au calitatea de moștenitori legali ai celor doi autori, în calitate de fiice și fii, iar bunurile succesorale rămase de pe urma acestora sunt cele indicate în cererea introductivă de instanță, la pct.a) constând în una casă cu patru camere, hol și beci situată în Rm.V,-, actualmente nr.24, suprafața de 300 - teren pe care se află casa, una bucătărie de vară cu anexă neterminată, un de cărămidă cu două încăperi pentru porci și mai multe bunuri mobile.
Prin încheierea pronunțată la data de 13.09.2002, aflată fila 39 dosar, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale active invocată de pârâtul, cu motivarea că reclamanta a acceptat succesiunea autoarei în mod tacit, fapt rezultat din probele dosarului și, în baza cererii depusă de reclamantă la fila 38, având ca obiect introducerea în cauză a numitei, în calitate de moștenitoare testamentară a defunctei Polina, s-a dispus citarea în cauză a acesteia pentru opozabilitatea hotărârii.
Prin cererea reconvențională din data de 3.10.2002, depusă la filele 41, 42 dosar, pârâtul a solicitat împărțirea pasivului succesoral în sumă de cca.30.000.000 lei Rol reprezentând cheltuieli de întreținere, în sumă de 10.000.000 lei Rol suportate de acesta cu autoarea în ultimii doi ani de viață constând în îngrijire, hrană, îmbrăcăminte, căldură etc. și cheltuieli de înmormântare și pomenire ulterioare a autoarei-în sumă de 15.000.000 lei Rol suportate de acesta, de la deces și în continuare, cheltuieli făcute și în considerarea testamentului lăsat de autoare, cât și neincluderea în masa partajabilă a bunurilor și lucrărilor (investiții și îmbunătățiri) realizate de pârât, constând în materiale și manoperă, cum acestea au fost nominalizate la pct. II din cerere - A, B, C, D,
Prin încheierea nr.684 din 20 martie 2003, fost admisă în parte în principiu acțiunea principală, cererea de la fila 37 dosar, cererea reconvențională de la fila 41 dosar, în contradictoriu cu pârâții inițiali și cu pârâta introdusă în cauză, constatând deschisă succesiunea autorilor și Polina, de pe urma cărora au rămas ca moștenitori cu vocație la succesiune în calitate de descendenți de gradul I-reclamanta ți pârâții, și, fiecare cu o cotă de, masa succesorală fiind alcătuită din: - o casă cu patru camere, hol și beci situate în Râmnicu V,-, fără îmbunătățirile efectuate de pârâtul (constând în: bolți de fier pentru din C, gardul de la stradă, introdus apă curentă, introdus gaz metan, introdus curent electric de 380 V, efectuat atelier auto cu toate dotările pentru " ", efectuat WC din beton cu scări din beton și cabină din lemn, vopsit tabla de pe acoperiș, tencuit integral casa în exterior, efectua izolații, turnat bordură în jurul casei, realizat stropul din de marmură, efectuat scările la intrare în partea de sud și est și copertina din fier + tablă, turnat placă din beton de 24 în fața ușilor din partea de sud și est, precum și bucătărie și beci, reparat tencuieli interioare în proporție de 50%, zugrăvit interior toate încăperile și aplicat, demolat și refăcut 2 sobe din teracotă pentru gaz, modificat magazia de pe beci, în bucătărie, în sensul tencuirii în interior și exterior, introdus gaz metan și efectuat pardoseli din scândură, tencuit interior beci, pardosit cu beton beci ), - o bucătărie de vară cu anexă neterminată, fără îmbunătățirile constând în: introdus gaz metan, pardosit cu scândură; - un din cărămidă cu 2 încăperi; - un șifonier; - două mese; - patru scaune; - un porc de cca. 200 kg; -20 păsări; - 3 paturi; - o putină din lemn; - patru damigene a 50 itri fiecare; și terenul de 300 p pe care se află imobilele de mai sus.
S-a constatat că pasivul succesoral constând în cheltuieli de înmormântare a fost suportat în mod egal de către moștenitori.
S-a dispus reducțiunea testamentului întocmit pe numele pârâtului și a soției, înregistrat sub nr.3157/1983, astfel încât să nu depășească cotitatea de din masa succesorală.
În urma apelului exercitat împotriva încheierii interlocutorii de admitere în principiu, prin decizia civilă nr.1250/28.11.2003, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr.1835/2003, ca efect al promovării apelului declarat de pârâții și aceasta a fost schimbată în parte în sensul constatării faptului că de pe urma autorului, au rămas ca moștenitori și acești doi pârâți, în calitate de legatari universali, respectiv că de pe urma autoarei Polina a rămas ca moștenitori legali reclamanta și pârâții, și, ca descendenți de gradul I, cu o cotă de câte, precum și pârâții și, în calitate de legatari universali, masa succesorală a autoarei fiind compusă din cota de 3/8 din bunurile arătate în dispozitivul încheierii de admitere în principiu (cu precizările făcute în privința îmbunătățirilor), iar restul cotei de 5/8 revenindu-le legatarilor universali și, menținându-se restul dispozițiilor încheierii.
Apelul declarat de reclamanta împotriva aceleiași încheieri a fost respins ca nefondat și tot astfel recursul declarat de reclamantă împotriva deciziei civile nr.1250/2003 a fost respins ulterior de Curtea de APEL PITEȘTI, prin decizia civilă nr.878/R/25.11.2004, pronunțată în dosarul nr. 3065/Civ/2004.
După epuizarea soluționării căilor de atac menționate, în baza celor stabilite prin încheierea interlocutorie de admitere în principiu, modificată de tribunal în sensul celor arătate anterior, în considerarea probelor administrate în dosar, prin sentința civilă nr.2258/11 mai 2006, Judecătoria Rm.V a admis în parte acțiunea principală și cererea de la fila 37 dosar formulată de reclamantă, cât și cererea reconvențională de la fila 41 dosar formulată de pârâtul, în contradictoriu și cu pârâta, dispunându-se ieșirea părților din indiviziunea succesorală cu privire la bunurile succesorale rămase de la autorii acestora, prin omologarea variantei a 2-a din raportul de expertiză completator, de la filele 111-113 dosar, întocmit de expert ing. -, având la bază și rapoartele de expertiză întocmite de experții și, fiindu-le atribuite în proprietate și posesie loturile cuprinzând aceste bunuri, cu echilibrarea valorică a loturilor prin plata de sulte în bani, respectiv de către reclamanta, a sumei de 7.086 lei RON, către pârâtul, iar de către pârâtul reconvenient, a sumei totale de 12.104 lei RON, din care 2.509 lei RON către pârâtul și 9.595 lei RON către pârâta. Au fost compensate cheltuielile de judecată avansate de părți în dosar.
În considerentele sentinței, prima instanță a reținut că în speță sunt îndeplinite prevederile art.728 Cod civil, în conformitate cu care nimeni nu poate să fie obligat a rămâne în indiviziune, apreciind că acțiunea și cererile de la filele 37 și 41 dosar sunt întemeiate, impunându-se a se dispune ieșirea din starea de indiviziune în care părțile se află, cu atribuirea în proprietatea loturilor în varianta a 2-a din raportul de expertiză completator întocmit de expert tehnic, variantă considerată a fi cea mai echilibrată, aceasta conținând suprafețe de teren care, însumate, compun pe total terenul de 300 inclus la masa de împărțit.
Împotriva sentinței, în termen legal, au declarat apel pârâții și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea căii de atac exercitate, apelanții - pârâți au invocat următoarele:
În primul rând, terenul dedus partajului a fost supraevaluat prin expertiză, evaluarea fiind făcută de expertul topometrist prin metoda "compensației prin bonitare", pe baza principiului "celei mai bune utilizări", care are în vedere obținerea de profituri maxime prin utilizarea terenului pentru comerț sau alte activități aducătoare de venituri, în timp ce acest teren este aferent casei și anexelor gospodărești fără posibilitatea de a i se da o altă întrebuințare, respectiv de a putea înstrăina din suprafața de 300 Apelanții au învederat că au depus obiecțiuni la evaluarea făcută, însă după admiterea acestora, expertul nu a procedat ca atare.
În al doilea rând, pârâții critică modalitatea de lotizare și atribuire efectivă a bunurilor, care, în opinia acestora, s-au făcut cu nesocotirea criteriilor ce se desprind din dispozițiile art.741 Cod civil, cât și din voința autorilor - care i-au instituit legatari universali după înzestrarea celorlalți descendenți, ignorându-se drepturile și interesele lor legitime de a beneficia împreună cu descendenții acestora, pentru care au și înțeles să accepte legatele și să realizeze importante îmbunătățiri și amenajări în gospodărie, cu precizarea că în prezent sunt în vârstă și bolnavi, iar Atelierul auto din C le asigură doar supraviețuirea, relațiile dintre părți fiind tot mai încordate, dovadă că aceștia s-au judecat cu intimații și li s-au aplicat amenzi.
În susținerea acestui motiv, apelanții au pretins că varianta omologată de judecătorie este inoperantă deoarece presupune desființarea instalației de gaz metan care traversează terenul atribuit reclamantei și mutarea pe din C pe care intră și ies autovehicule la și de la Atelierul auto, și curtea fiindu-le necesare apelanților pentru funcționarea atelierului, că suprafața de teren de 60 p atribuită reclamantei este inaptă pentru construcții, aceasta deținând locuință situată în altă parte a localității, solicitând omologarea variantei I de lotizare din aceeași completate 2 la raportul de expertiză, astfel cum au cerut și la prima instanță prin "concluziile scrise" prezentate în dosar.
Tribunalul Vâlcea, prin decizia civilă nr.579 din 9.11.2006 a respins ca nefondat apelul.
Pentru a se pronunța această decizie instanța de apel a reținut, referitor la prima critică formulată că, atât terenul în suprafață de 239,30 mp. atribuit în lotul pârâtului, cât și terenul în suprafață de 60,70 mp. atribuit în lotul reclamantei au fost evaluate de expert prin aceeași modalitate a comparației prin bonitare și pe baza principiului celei mai bune utilizări, iar valoarea obținută este echivalentă cu prețurile actuale de circulație ale unor imobile-terenuri similare.
De asemenea s-a avut în vedere locul de amplasament, încadrarea terenurilor pe zone în intravilanul municipiului Rm.V, categoria de folosință și destinația efectivă a terenurilor, criterii în funcție de care tribunalul a considerat că nu există motive justificate pentru a aprecia că soluția instanței de fond este netemeinică, lipsită de temei legal sau dată cu aplicarea greșită a legii.
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de apel, s-a reținut că varianta de lotizare omologată de instanța de fond satisface interesele părților din proces, care decurg din calitatea acestora de succesori ai aceluiași autor, prin prisma condițiilor și cerințelor impuse imperativ la art.741 cod civil și art.6739Cod procedură civilă, în timp ce varianta solicitată în apel urmează numai poziția și interesul subiectiv al unuia dintre moștenitori de a beneficia integral - în natură - de averea succesorală, ceea ce contravine dispozițiilor legale sus menționate.
Apelul a fost respins, în consecință, în temeiul dispozițiilor art.296 Cod procedură civilă.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs în termen legal pârâții și, care o critică pentru nelegalitate, sub aspectul motivului de modificare prev.de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, în sensul că nu s-au avut în vedere și nu s-au respectat dispozițiile art.741 Cod civil.
În dezvoltarea recursului recurenții pârâți arată că toate criteriile de atribuire a bunurilor imobile în totalitate operează în favoarea lor, întrucât sunt legatari universali, au o cotă superioară, și-au stabilit domiciliul la adresa unde se află imobilele, nu mai au o altă locuință, așa cum are reclamanta, au introdus apă în C, gaz metan și au amenajat un atelier auto unde lucrează cei din familie.
Reclamanta nu dorește să locuiască în aceeași C cu pârâții, pentru că are casa ei cu toate cele necesare, iar pe de altă parte existența atelierului auto constituie un alt argument pentru omologarea completării doi la expertiză, dat fiind spațiul redus, cât și riscurile ce le comportă rularea autoturismelor prin
Varianta omologată la fond și menținută în apel nu poate satisface cerințele unei folosințe reale din partea descendenților reclamantei, aceștia neputându-se în cei 60 mp. atribuiți, din care suprafața bucătăriei, anexei și cotețului cumulează 30 mp. astfel că solicită admiterea recursului și atribuirea bunurilor conform variantei I din raportul de expertiză completată.
Prin decizia civilă nr.71/R din 2 februarie 2007, Curtea de APEL PITEȘTI, cu opinie majoritară, a respins, ca nefondat, recursul declarat de pârâți și a obligat recurenții să plătească intimatei-reclamante suma de 500 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut următoarele:
Potrivit art.736 Cod civil, fiecare din coerezi poate cere partea sa în natură din mobilele sau imobilele succesiunii, ceea ce înseamnă că partajul judiciar se face în natură, fiind inadmisibil ca, fără consimțământul coindivizarilor, să se atribuie unora dintre ei toate bunurile în natură, iar altora numai contravaloarea părții ce li se cuvine, când este posibil să se dea fiecăruia bunuri în natură. La formarea loturilor în vederea împărțelii în natură trebuia să se dea fiecărei părți, pe cât posibil, aceeași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau creanțe, de aceeași natură și valoare, evitându-se însă "îmbucătățirea peste măsură a imobilelor și diviziunea exploatațiunilor", situație reglementată prin dispozițiile art.741 Cod civil.
În speța dedusă judecății, prin soluția pronunțată în primă instanță, menținută și în apel, au fost respectate întocmai aceste dispoziții legale.
După cum rezultă din raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză de ing. (filele 70-76 dosar fond ), imobilele, respectiv casa de locuit compusă din 4 camere, bucătăria și cotețul sunt comod partajabile în natură; de altfel casa și bucătăria sunt unități locative distincte, situate pe terenuri diferite, așa după cum atestă schițele anexă la expertiză de la filele74-76 dosar fond.
Împrejurarea că recurenții au edificat un atelier auto nu constituie un impediment pentru partajarea în natură a imobilelor, deoarece acest atelier este amplasat nu pe terenul în litigiu, ci pe un alt teren în suprafață de 500 mp. așa după cum precizează chiar pârâții prin "obiecțiunile" de la fila 78 din dosar, iar pe de altă parte au posibilitatea de a ajunge la acest atelier de la casă prin de acces auto identificată prin aceleași schițe anexe la expertiză.
Astfel fiind, nu s-a ajuns nici la o fărâmițare excesivă a imobilelor, fiecare având posibilitatea de a se folosi de imobilul atribuit în lot, inclusiv de terenul aferent acestuia.
Susțin recurenții că reclamanta are un alt spațiu de locuit, ceea ce este real, în sensul că locuiește într-un apartament, însă împreună cu fiul său, nora și nepotul său, așa după cum a precizat în ședința publică din data de 2 februarie 2007. Și recurenții au avut un apartament, pe care l-au lăsat copiilor lor și în aceste condiții au fost nevoiți să se mute în casa rămasă de la autori, în litigiu, situație recunoscută de către aceștia la același termen de judecată.
Nu în ultimul rând trebuie avut în vedere și faptul că atât recurenții cât și intimata reclamantă sunt moștenitori ai autorului și Polina, în aceeași calitate, de descendenți de gradul I, cu aceeași cotă succesorală, așa încât varianta de lotizare omologată la fond și menținută în apel corespunde pe deplin intereselor acestor părți, așa după cum în mod corect a reținut și instanța de apel.
Împotriva deciziei pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, au formulat contestația în anulare pârâții și invocând dispozițiile art.318 teza a II-a Cod procedură civilă, în sensul că instanța de recurs respingând recursul a omis din greșeală să cerceteze unul din motivele de modificare sau casare.
În motivarea contestației în anulare s-a arătat de către contestatori că atunci când s-a respins recursul formulat de către aceștia prin opinia majoritară instanța nu a analizat motivul de nelegalitate privind aplicarea greșită a dispozițiilor art.741 Cod civil și art.6739și art.67310Cod procedură civilă și anume nu a verificat criteriile care trebuie avute în vedere la atribuirea loturilor în raport de mărimea cotei părți ce se cuvine fiecărui moștenitor, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, precum și faptul că unii dintre moștenitori, respectiv contestatorii înainte de a cere împărțeala au făcut construcții și îmbunătățiri.
În ședința din 25 ianuarie 2008, Curtea, din oficiu, a pus în discuție excepția inadmisibilității formulării contestației în anulare raportat la dispozițiile art.321 Cod procedură civilă.
Față de excepția precizată mai sus, având în vedere dispozițiile art.162 Cod procedură civilă, instanța va rămâne în pronunțare asupra acesteia pentru următoarele considerente:
La data de 20.09.2007, contestatorii au mai formulat împotriva deciziei civile nr.71/R/2007 a Curții de APEL PITEȘTIo contestație în anulare, invocând greșeli materiale în sensul dispozițiilor art.318 alin.1 Cod procedură civilă, contestație care a fost respinsă prin decizia civilă nr.521/R din 18 octombrie 2007 Curții de APEL PITEȘTI.
Potrivit dispozițiilor art.321 Cod procedură civilă nu se poate face o nouă contestație pentru motivele ce au existat la data celei dintâi.
Se constată, de către C, că la data la care s-a formulat prima contestație în anulare decizia instanței de recurs era deja redactată, respectiv la 8.02.2007, situație față de care contestatorii cunoșteau toate motivele pe care ar fi putut să le invoce în cadrul căii extraordinare de atac.
Mai mult decât atât, practica judiciară a statuat că formularea unei noi contestații în anulare este inadmisibilă, chiar dacă partea nu a cunoscut la data formulării primei contestații motivele care existau la acea dată și pe care le-a invocat în a doua contestație.
Soluția rezidă în cauza contestației în anulare care este nelegalitatea hotărârii atacate, constând într-una din deficiențele indicate limitativ de art.317 și art.318 Cod procedură civilă, deci dacă partea interesată a formulat contestație în anulare înseamnă că a invocat lipsa de legalitate a hotărârii atacate, ceea ce o obliga la indicarea tuturor motivelor care ar putea constitui cauza contestației, în caz contrar ea nemaiputând sesiza instanța pentru întregirea cauzei contestației, întrucât odată cu soluționarea primei contestații în anulare problema legalității hotărârii atacate a fost definitiv tranșată și nu mai poate fi repusă în discuție.
Față de cele arătate mai sus, Curtea în baza dispozițiilor art.321 Cod procedură civilă, va respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatori.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de și, mpotriva deciziei civile nr.71/R din 2 februarie 2007, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI - Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr-, în contradictoriu cu, și.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 ianuarie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
,
Grefier,
Red./28.01.2008
GM/2 ex.
Președinte:Florina AndreiJudecători:Florina Andrei, Daniel Radu, Jeana Dumitrache
