Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 145/2010. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 145/2010-
Ședința publică din 26 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Cigan Dana Popa Aurora vicepreședintele instanței
- - - judecător
- - - judecător
- - - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de pârâții și ambii din, nr. 24, Cod poștal -, jud. B, în contradictoriu cu intimații reclamanți și ambii din nr. 23, Cod poștal -, jud. B, împotriva deciziei civile nr. 224/A din 07 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, prin care a fost schimbată în totalitate sentința civilă nr. 727 din 19.09.2007 pronunțată de Judecătoria Aleșd, având ca obiect: partaj judiciar - întabulare CF.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă recurentul pârât personal și reprezentat de avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. 74 din 09.09.2008 emisă de Baroul Bihor - Cabinet avocațial individual, intimatul reclamant personal și reprezentat de avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. 64 din 04.09.2008 emisă de Baroul Bihor - Cabinet individual de avocat, care se prezintă și în reprezentarea intimatei reclamante - lipsă, lipsă fiind recurenta pârâtă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței cele de mai sus, precum și faptul că recursul este legal timbrat cu suma de 21,5 lei taxă timbru, prin chitanța nr. - din 09.09.2008 emisă de Poșta Română SA. și 0,45 lei timbre judiciare, după care:
Reprezentantul recurenților pârâți și depune la dosar copia deciziei civile nr.554/R din 25 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr- și copia chitanțelor nr. 35d in 05.05.2008 și 59 din 08.09.2008 privind achitarea onorariului de avocat. Învederează că titlul de proprietate a fost anulat.
La întrebarea instanței, în ceea ce privește expertul asistent încuviințat, și având în vedere că acesta nu a depus obiecțiuni la dosar, reprezentantul intimaților reclamanți și arată că lucrarea de expertiză le-a profitat recurenților pârâți din prezenta cauză, și expertul asistent nu avea de ce să facă obiecțiuni la acea contraexpertiza. Învederează că, la fila 149 dosar fond, există lucrarea de expertiză a expertului din care rezultă că, casa intimatului nu se află amplasată pe acea linie cadastrală.
Reprezentantul recurentului pârât arată că, expertiza efectuată de expert este cea concludentă, dar schița depusă în dosarul tribunalului nu corespunde realității. Pe schița efectuată de expert apare evidențiat un detaliu ce nu apare și pe lucrarea expertului. Solicită să se impună expertului să răspundă la expertiză, motiv pentru care arată că se impune casarea hotărârii atacate.
Reprezentantul intimaților reclamanți și arată că din schița de dezmembrare rezultă că imobilul nu este amplasat pe linia cadastrală, existând diferență între linia cadastrală și linia de folosință. Învederează că, reclamanții și-au construit casa în anul 1958, iar casa veche a recurenților pârâți a fost construită în anul 1940, fost cumpărată de către aceștia din urmă de la numiții, iar schița de dezmembrare a fost făcută cu vechiul proprietar.
Reprezentantul recurentului pârât solicită admiterea recursului, desființarea deciziei atacate și rejudecând cauza, să se mențină ca temeinică și legală hotărârea instanței de fond, cu cheltuieli de judecată în fond, apel și recurs, plus 2400 RON contravaloarea onorariului pentru expert. În motivare arată că, în mod greșit Tribunalul Bihora ținut cont de expertiza efectuată de expert, atâta timp cât există contraexpertiza efectuată de trei experți, cu instrumente performante. În susținerea celor solicitate arată că, dacă casa reclamanților este în realitate așa cum a amplasat-o expertul, nu există nici o rațiune pentru reclamanți să ceară terenul pentru repararea spatelui casei dintre cele două proprietăți, deoarece de la casă și până la linia de hotar există cel puțin 2 metri de teren care apar tot ca proprietatea reclamanților. Atunci, ori casa nu este amplasată corect și atunci nu corespunde expertizei inginerului, ori casa este amplasată corect și atunci nu se justifică promovarea acțiunii, deoarece reclamantul are în spatele casei suficient teren pentru efectuarea reparațiilor necesare. Învederează că, construcțiile sunt amplasate greșit, în realitate casa de locuit a reclamanților este amplasată pe linia de hotar dintre cele două proprietăți. Solicită amânarea pronunțării hotărârii, pentru a avea posibilitatea să depună la dosar concluzii scrise și învederează că, expertiza din detaliu nu corespunde sub aspectul înclinației. Mai arată că, anexele sunt în indiviziune, dar expertiza se referă doar la casă.
Reprezentantul intimaților reclamanți și solicită amânarea pronunțării hotărârii pentru a avea posibilitatea să depună la dosar concluzii scrise. Solicită respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate, cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat. În motivare arată că, expertiza efectuată de expert este cea concludentă, deoarece între casa intimatului și linia cadastrală este o distanță, iar peretele casei reclamantului nu se găsește pe linia cadastrală. Arată că, în schița efectuată de expert este schimbat top. 2 cu top. 3.
După dezbaterea cauzei, recurentul pârât a depus la dosar concluzii scrise la care se află anexate în copie: schița cadastrală de orientare și schița privind identificarea imobilului situat în nr. 24.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 727 din 19.09.2007, pronunțată de Judecătoria Aleșd în dosar nr-, a fost admisă în parte acțiunea precizată și completată formulată de reclamanții și, în contradictoriu cu pârâții și, au fost obligați pârâții să permită accesul reclamanților pe terenul acestora cu nr. top. 2/2 înscris în CF 467 în vederea efectuării reparațiilor și a lucrărilor de întreținere la casa și anexele reclamanților, respingând cererea în ceea ce privește nr. top. 3 înscris în CF 467, au fost respinse capetele de cerere formulate de reclamanți având ca obiect stabilire drept servitute, întabulare drept servitute în cartea funciară, obligarea pârâților la demolarea gardului amplasat pe terenul pârâților ce opturează accesul la spatele casei reclamanților și acțiunea în revendicare a suprafeței de 9 mp. a fost stabilită linia despărțitoare dintre fondurile vecine înscrise în CF nr. 519 cu nr. top. 2/1, proprietatea reclamanților, pe de o parte, și CF nr. 467 cu nr. top. 2/2, proprietatea pârâților, pe de altă parte, linie grănițuitoare ce este marcată de punctele A-B-C-D, astfel cum aceasta a fost determinată prin schița efectuată în cauză de experții -, - și -, filele 132 - 133 dosar care face parte integrantă din prezenta hotărâre; au fost obligați pârâții la plata cheltuielilor de judecată în favoarea reclamanților în cuantum de 19,3 lei, reprezentând taxă timbru și reclamanții la plata cheltuielilor de judecată în favoarea pârâților în cuantum de 910 lei, reprezentând onorariu expertiză, urmând ca fiecare dintre părți să suporte onorariul de avocat achitat și au fost respinse restul cheltuielilor de judecată solicitate de reclamanți și pârâți.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că potrivit situației cărții funciare 467, sub AI2, 4 sunt înscrise nr. top. 3 și 2/2, reprezentând fâneață și curte cu casă în intravilan în suprafață de 2439 mp. respectiv 292 mp. iar la foaia B, sub B 19, este întabulat dreptul de proprietate al pârâtului asupra nr. top. 2/2, 3 - în întregime și asupra cotei de 2975/5679 din nr. top. 4/2, cu titlu de reconstituire în baza Legii nr. 18/1991, și sub B 20, este întabulat dreptul de proprietate al reclamantului asupra cotei de 2728/5703 din imobilul cu nr. top. 4/2, cu titlu de reconstituire în baza Legii nr. 18/1991, iar din copia cărții funciare nr. 519, rezultă că sub A I 1 este înscris nr. top. 2/1, reprezentând în natură casă și curte în intravilan, în suprafață de 250 mp. iar la foaia B, sub B 4, este întabulat dreptul de proprietate al reclamantului asupra cotei de 1/1 parte din teren, cu titlu de reconstituire în baza Legii nr. 18/1991 și sub B 1, 2, apare întabulat dreptul de proprietate al reclamanților asupra casei existente, cu titlu de cumpărare.
Instanța de fond a mai reținut că în cauză s-a dispus efectuarea a două expertize topografice având ca obiective identificarea imobilelor în teren pe numere topografice cu indicarea suprafeței și a folosinței acestora și stabilirea unei modalități de acces la spatele construcțiilor proprietatea reclamanților, cu delimitarea pe hartă a acestei servituți și analizând cele două rapoarte de expertiză, a constatat că concluziile experților numiți de instanță diferă, astfel, luând în considerare concluziile din cele două rapoarte de expertiză, instanța de fond a reținut că raportul de contraexpertiză efectuat în cauză, cu precizările făcute de experți în răspunsul la obiecțiuni, că apar diferențe legate atât de conturul cadastral al numerelor topografice, care diferă cu până la un metru liniar față de planul cadastral de bază, respectiv planșa nr. 2, cât și diferențe în modul de amplasare al construcțiilor pe aceste numere topografice și că concluziile raportului de contraexpertiză corespund în acest sens cu folosința în fapt a terenurilor de la data dezmembrării, folosință recunoscută inclusiv de reclamanți, astfel cum rezultă din motivele invocate în acțiune.
Instanța de fond, având în vedere raportul de contraexpertiză efectuat în cauză, a constatat că zidul casei reclamanților este amplasat chiar pe linia de hotar între imobilele cu nr. top. 2/1 și 2/2 ale localității, astfel încât suprafața de teren situată între casa reclamanților și construcția proprietatea pârâților aparține pârâților, având nr. top. 2/2 și față de cererea formulată de reclamanți, de a permite accesul acestora pe terenul proprietatea pârâților cu nr. top. 2/2 în vederea efectuării reparațiilor și poziția pârâților de neopunere la admiterea acestui capăt de cerere, în baza art. 480 din Codul civil, având în vedere faptul că reclamanții au dreptul și obligația de a efectua reparații și lucrări de întreținere la construcțiile proprietatea lor, precum și principiul conform căruia proprietarul unui fond nu poate face nimic care ar aduce o atingere fondurilor vecine, a obligat pârâții să permită accesul reclamanților pe terenul acestora cu nr. top. 2/2 înscris în CF 467 în vederea efectuării reparațiilor și a lucrărilor de întreținere la casa și anexele reclamanților, iar în ceea ce privește nr. top. 3, înscris în CF 467, față de raportul de contraexpertiză efectuat în cauză, a respins acest capăt de cerere ca fiind neîntemeiat, întrucât nr. top. 3 nu se învecinează cu terenul aflat în folosința reclamanților, terenul în discuție având nr. top. 2/2.
Prima instanță, referitor la capătul de cerere având ca obiect stabilirea unei servituți de trecere, a respins acest capăt de cerere ca fiind neîntemeiat, apreciind că nu sunt îndeplinite cerințele art. 616 din Codul civil, având în vedere admiterea capătului de cerere având ca obiect obligarea pârâților de a permite accesul reclamanților pe terenul proprietatea pârâților cu nr. top. 2/2 în vederea efectuării reparațiilor la construcțiile proprietatea acestora, mai mult, lipsa accesului reclamanților la pereții construcțiilor acestora ce se situează pe numărul cadastral se datorează conduitei proprietarului imobilului cu nr. top. 2/1, care a construit unul din pereții casei chiar pe linia cadastrală, astfel încât nu poate invoca propria sa culpă pentru a îngreuna situația imobilului cu nr. top. 2/2 prin stabilirea unei servituți de trecere în sarcina acestui imobil și, în consecință a respins și capetele de cerere formulate de reclamanți având ca obiect întabulare drept servitute în cartea funciară și obligarea pârâților la demolarea gardului amplasat pe terenul pârâților ce obturează accesul la spatele casei reclamanților, ca neîntemeiate, precum și capătul de cerere având ca obiect acțiune în revendicare a suprafeței de 9 mp. având în vedere că prin raportul de contraexpertiză s-a stabilit că această suprafață corespunde nr. top. 2/2 care se află în proprietatea pârâților.
Referitor la capătul de cerere având ca obiect grănițuire, instanța de fond a reținut că potrivit disp. art.584 din Codul civil, grănițuirea constituie o operațiune de determinare, prin semne exterioare vizibile, a limitelor dintre două proprietăți limitrofe atunci când nu există semne vizibile ale liniei de hotar ori, chiar dacă acestea există, atunci când acestea sunt contestate de către părți, că prin raportul de contraexpertiză depus la dosar experții tehnici numiți de instanță au răspuns obiectivelor stabilite, identificând linia de hotar între proprietățile părților, și care corespunde pe planul cadastral ce face parte din raportul de contraexpertiză punctelor și avându-se în vedere probele administrate în cauză, în baza art.584 din Codul civil, a admis capătul de cerere privind stabilirea liniei despărțitoare dintre fondurile vecine înscrise în CF nr. 519 cu nr. top. 2/1, proprietatea reclamanților, pe de o parte, și CF nr. 467 cu nr. top. 2/2, proprietatea pârâților, pe de altă parte, linie grănițuitoare ce este marcată de punctele A-B-C-D, astfel cum aceasta a fost determinată prin schița efectuată în cauză de experții -, - și -, care face parte integrantă din hotărâre.
Cât privește cheltuielile de judecată, instanța de fond, având în vedere dispozițiile art.584 cod civil și capetele de cerere admise, în baza art. 274 și art. 276 din Codul d e procedură civilă, a obligat pârâții la plata cheltuielilor de judecată în favoarea reclamanților în cuantum de 19,3 lei, reprezentând taxă timbru și reclamanții la plata cheltuielilor de judecată în favoarea pârâților în cuantum de 910 lei, reprezentând onorariu expertiză, urmând ca fiecare dintre părți să suporte onorariul de avocat achitat și a respins restul cheltuielilor de judecată solicitate de către părți, ca neîntemeiate.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal și timbrat cu 21 lei taxă timbru și 0,45 lei timbru judiciar, au declarat apel reclamanții și, iar prin motivele de apel au solicitat admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței apelate, în sensul admiterii în întregime a acțiunii formulate și precizate, cu stabilirea liniei de hotar pe aliniamentul A-B-C, cu cheltuieli de judecată, iar în dezvoltarea acestor motive, s-a învederat că hotărârea instanței de fond este nelegală, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, astfel, prin raportul de expertiză efectuat în cauză de expertul, care a stabilit că linia cadastrală A-B-C, care desparte cele două nr.top. 2/1 și 2/2, trece prin cele 2 linii de folosință potrivit planului cadastral, scara 1:2880 și că intimatul încalcă proprietatea lor pe o suprafață de 9 mp, corespunzător perimetrului A-a-b-c-e-
De asemenea, apelanții au învederat instanței de apel să se ia în considerare acest raport de expertiză, și nu raportul de contraexpertiză efectuat în cauză, deoarece primul raport este în concordanță deplină cu schița de dezmembrare nr.5335/22.11.1986, schiță care a stat la baza creării celor 2 nr.top. în litigiu, 2/1 și 2/2, astfel că se poate observa cu ochiul liber pe schița de dezmembrare faptul că între casa lor și linia cadastrală este o distanță, care, raportată la scara la care a fost efectuată schița, corespunde cu suprafața stabilită de expertul și mai rezultă clar faptul că peretele casei lor nu se găsește pe linia cadastrală ce desparte cele 2 proprietăți, așa cum în mod greșit s-a stabilit în contraexpertiză.
Apelanții au mai arătat, în legătură cu modul în care s-au desfășurat cele 2 expertize, că expertul s-a prezentat la fața locului cu planșa nr.2, efectuând măsurătorile prin raportare la aceasta și a efectuat măsurătorile raportându-se la bornele topografice și la drumuri, iar cei 3 experți nu au avut asupra lor nici o planșă, doar aparatul de măsurat, și nu au suprapus datele măsurătorii nici pe planșa nr.2 și nici pe schița de dezmembrare și au pornit măsurătoarea din colțul casei lor, fără a lua în prealabil nici un reper topografic, acest raport de contraexpertiză nu poartă nici viza Biroului de expertize judiciare, nefiind întocmit cu respectarea normativelor în vigoare.
În drept, au fost invocate disp.art.282 și urm. Cod procedură civilă.
Prin notele de ședință depuse la dosar, intimatul a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței apelate, ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată, învederând că criticile aduse sentinței apelate sunt nefondate, instanța de fond în mod corect a apreciat starea de fapt existentă în cauză, după o atentă analizare a probelor administrate, și nici criticile aduse lucrării de contraexpertiză nu sunt fondate, câtă vreme contraexperții, prin răspunsul la obiecțiuni, au analizat și schița la care face trimitere reclamantul apelant. Nici modul de măsură criticat de apelanți nu este fondat, avându-se în vedere tehnica modernă de prelucrare a datelor de către experții topografi, iar faptul că raportul de contraexpertiză nu poartă viza Biroului de expertize judiciare nu este un motiv temeinic de a nu fi avut în vedere, atâta vreme cât poartă semnătura celor 3 experți, dat fiind și faptul că lucrarea poate fi vizată în vederea operării acesteia în cartea funciară și după rămânerea definitivă a hotărârii.
Prin decizia civilă nr.224/A din 07.04.2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, s-a admis ca fondat apelul civil introdus de apelanții și, ambii cu domiciliul în loc., nr. 23, jud. B, în contradictoriu cu intimații și, ambii cu domiciliul în loc., nr. 24, jud. B, împotriva sentinței civile nr. 727 din 19.09.2007, pronunțată de Judecătoria Aleșd, pe care a schimbat-o în totalitate, în sensul că:
A fost admisă acțiunea completată formulată de reclamanții și, în contradictoriu cu pârâții și.
S-a stabilit linia de hotar dintre imobilul proprietatea reclamanților cu nr.top.2/1 înscris în CF 519 și imobilul proprietatea pârâților cu nr.top. 2/2 înscris în CF 469, pe aliniamentul A-B din schița cadastrală de orientare, anexă la raportul de expertiză topografică efectuat în cauză de expert, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Pârâții au fost obligați să lase reclamanților în deplină proprietate și posesie suprafața de 9 mp. teren cu nr. top. 2/1 înscris în CF. 519.
Au fost obligați pârâții la demolarea gardului dinspre stradă amplasat pe terenul cu nr.top.2/1, până la linia de hotar stabilită.
Intimații au fost obligați să plătească apelanților suma de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale în ambele instanțe.
Pentru a pronunța în acest mod, tribunalul a reținut următoarele:
În fața instanței de fond a fost administrată proba cu expertiza tehnică întocmită de expert și proba cu contraexpertiza tehnică întocmită de experții -, - și -.
În primul raport de expertiză efectuat în cauză de către expert, acesta a concluzionat că linia de folosință dintre imobilele proprietatea reclamanților și imobilele proprietatea pârâților nu corespunde cu linia cadastrală, că între cele 2 nr. top. 2/1 și 2/2, pârâtul încalcă proprietatea reclamantului, prin perimetrul A-a-b-c-e-A cu suprafața de 9 mp. că linia cadastrală ce desparte nr. top.2/1 proprietatea reclamanților de nr.top.2/2 și nr.top.3 proprietatea pârâților, potrivit planului cadastral scara 1:2880, unește punctele cadastrale A-B-C și trece prin cele 2 linii de folosință, iar linia faptică de folosință dintre cele 2 gospodării unește punctele a-b-c-d, reprezentând colțurile construcțiilor proprietatea reclamanților și, pe de altă parte, punctele de folosință e-f-g-h-i-j-l, reprezentând colțurile construcțiilor din gospodăria pârâților.
Raportul de contraexpertiză efectuat în cauză a concluzionat că linia cadastrală ce desparte proprietatea reclamanților și pârâților o reprezintă aliniamentul A-B-C-D, iar linia de folosință o reprezintă aliniamentul a-b-B-C-c-d dintre cele 2 proprietăți, materializată prin aliniamentul strașinei casei reclamantului pe porțiunea a-b, în continuare pe gardul existent între punctul B și colțul WC-ului - 5, apoi urmărește linia cadastrală pe porțiunea B-C, după care urmărește linia strașinelor de la anexele reclamantului și începând din punctul D nu există linie cadastrală care să poată fi comparată cu linia de folosință, întrucât imobilul cu nr.top.4/2 se găsește în coproprietatea celor 2 părți, nefiind dezmembrat. De asemenea, cei 3 experți au mai concluzionat că suprafața ocupată de reclamant din terenul pârâtului este de 6,2 mp.
La dosarul cauzei de fond, în probațiune, s-a depus schița de dezmembrare nr.5335/22.11.1986, care a stat la baza dezmembrării numerelor topografice în litigiu, respectiv 2/1 și 2/2. Din analizarea acestei schițe, instanța de apel a reținut că, construcțiile reclamanților apelanți nu se află amplasate pe linia cadastrală, astfel, rezultă că între peretele acestor construcții și linia cadastrală există o suprafață de teren liberă, aspect confirmat și de schița cadastrală întocmită în cauză de către expert, care a concluzionat că linia de folosință nu corespunde cu linia cadastrală și că între cele 2 numere topografice, intimații încalcă proprietatea apelanților cu suprafața de 9 mp. prin perimetrul mai sus arătat.
De asemenea, la dosarul cauzei, în apel, s-a depus și o schiță extrajudiciară privind identificarea imobilelor în litigiu întocmită de către expert, la solicitarea intimaților, neacceptată de către intimați, prin care și acest expert a ajuns la aceleași concluzii ca și expertul. Cu toate că această schiță este extrajudiciară și nu a fost acceptată de către intimați, instanța de apel a apreciat că aceasta are valoarea unui înscris care poate fi avut în vedere pentru lămurirea situației imobilelor în cauză.
Deși raportul de contraexpertiză a fost avut în vedere de către instanța de fond, s-a apreciat că acesta are valoarea unei probe și nu reprezintă o probă "superioară", câtă vreme acesta nu poate fi coroborat cu restul probelor administrate în cauză. Ori, din coroborarea probelor administrate în cauză, instanța de apel a reținut că raportul de expertiză întocmit în cauză de expert se impune a fi avut în vedere, întrucât acesta, în opinia instanței de apel, reflectă adevărata situație a celor 2 gospodării, aflate în proprietatea reclamanților și pârâților, fiind susținut atât de schița de dezmembrare a numerelor topografice în litigiu, planul cadastral scara 1:2880, cât și de schița extrajudiciară depusă la dosar. S-a mai avut în vedere și faptul că, așa cum rezultă din cuprinsul raportului de expertiză întocmit de expert, la întocmirea acestui raport măsurătorile au fost efectuate prin raportare la bornele topografice și la un areal mai mare, pentru o mai bună identificare și precizie. Faptul că în raportul de contraexpertiză s-au făcut măsurători cu o aparatură modernă nu poate conduce automat la concluzia la care cei 3 experți și-au exprimat-o în expertiza efectuată, câtă vreme, așa cum s-a reținut și mai sus, această probă nu poate fi coroborată cu probele administrate în cauză, considerente pentru care instanța de apel a apreciat apelul formulat ca fiind fondat, l-a admis în temeiul art.296 Cod procedură civilă și a schimbat în totalitate sentința apelată, a admis în temeiul art.584 Cod civil, acțiunea formulată de către reclamanți și a stabilit linia de hotar dintre imobilul proprietatea reclamanților cu nr.top.2/1 înscris în CF 519 și imobilul proprietatea pârâților cu nr.top. 2/2 înscris în CF 469, pe aliniamentul A-B din schița cadastrală de orientare, anexă la raportul de expertiză topografică efectuat în cauză de expert, care va face parte integrantă din prezenta hotărâre, reținând totodată că în urma restabilirii hotarului cadastral dintre cele două gospodării, nu se mai impune stabilirea unui drept de servitute, iar cererea din acțiunea reclamanților pentru obligarea pârâților să le permită accesul pe terenul acestora cu nr.top.2/2, în vederea efectuării reparațiilor la casă și anexe, a rămas fără obiect.
Instanța de apel, având în vedere probațiunea administrată în cauză, disp. art.480 Cod civil și faptul că pârâții încalcă proprietatea reclamanților pe o suprafață de 9 mp. teren, i-a obligat pe aceștia să lase reclamanților în deplină proprietate și posesie suprafața de 9 mp teren cu nr.top. 2/1 înscris în CF 519, precum și la demolarea gardului dinspre stradă amplasat pe terenul cu nr.top.2/1, până la linia de hotar stabilită, pentru a permite accesul reclamanților la proprietatea acestora.
În condițiile art.274 Cod procedură civilă și art.584 Cod civil, reținând culpa intimaților, instanța de apel a obligat intimații în favoarea apelanților, la plata sumei de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale în ambele instanțe, reprezentând taxă timbru, timbru judiciar, onorariu expert și onorariu avocat.
Prin încheierea din 13.03.2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, s-a admis cererea formulată de petenții și, ambii cu domiciliul în loc., nr. 23, jud. B, în contradictoriu cu intimații și ambii cu domiciliul în loc., nr. 24, jud. B și în consecință, s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în minuta și dispozitivul Deciziei Civile nr. 224/A/07 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, în sensul că se trece corect Cartea Funciară 467, nr. top. 2/2, în loc de Cartea Funciară 469, nr. top. 2/2, cum din eroare s-a trecut.
Împotriva deciziei au formulat recurs pârâții și, solicitând instanței să modifice în întregime hotărârea și respingând apelul reclamanților, să mențină în întregime hotărârea instanței de fond.
În motivarea cererii lor, recurenții precizează că în mod greșit instanța de apel a înlăturat contraexpertiza, care este rezultatul măsurătorilor și observațiilor a trei specialiști și că soluția fundamentată pe expertiza întocmită de este nelegală deoarece lucrarea expertului este plină de erori și de elemente care nu se coroborează cu celelalte schițe depuse la dosar, astfel încât se impune menținerea soluției instanței de fond, care este singura în măsură să asigure respectarea dreptului de proprietate al părților, conform înscrierilor de carte funciară.
Prin întâmpinarea depusă, reclamanții intimați au solicitat respingerea recursului, subliniind că expertiza efectuată de și reținută de instanța de apel este cea care se suprapune pe schița întocmită cu ocazia dezmembrării parcelei 2 în parcelele cu nr. top. 2/1 și 2/2 și, mai mult, ea corespunde și cu expertiza întocmită de inginer, care a fost expertul asistent încuviințat de instanță la cererea recurenților (încheierea din 5 aprilie 2006 - fila 81 dosar fond).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Lucrarea întocmită de expertul, numit de instanța de fond, evidențiază (fila 45 dosar fond) că între casa reclamanților intimați și fundația recurenților există o porțiune de teren liber care, în măsura în care este respectată linia cadastrală, asigură accesul familiei pentru a-și executa reparații la propriul imobil, deoarece porțiunea respectivă face parte din parcela cu nr. top. 2/1. Este adevărat că linia de folosință nu respectă linia cadastrală, recurentul depășind linia cadastrală (pe o suprafață de 9 mp.)
Concluziile acestei expertize se coroborează cu schița de dezmembrare a parcelei cu nr. top. 2, dezmembrare efectuată în 1986, pe schița de la fila 74 dosar fond apărând clar faptul că imobilul aparținând reclamantului nu se află pe linia cadastrală ci este în interiorul parcelei, existând o diferență de teren între linia cadastrală și construcție.
Aceste concluzii sunt confirmate chiar și de schița întocmită de inginer (fila 88 dosar apel), expertul asistent numit la cererea recurentului și care evidențiază că linia de folosință este în interiorul terenului intimatului reclamant, existând o încălcare din partea recurentului față de linia cadastrală.
Pe aceeași schiță întocmită de expertul, se reține într-adevăr că recurentul folosește o suprafață de teren mai redusă decât cea pe care o are în proprietate, dar conform datelor rezultate este vizibilă această diferență spre vecinul din partea opusă imobilului deținut de reclamantul intimat.
Concluziile acestor trei expertize fiind identice, și cu atât mai mult ele fiind efectuate la o oarecare distanță în timp, iar cel mai corect termen de comparație fiind schița din 1986 care a stat la baza dezmembrării, este corectă soluția instanței de apel, care a înlăturat concluziile contraexpertizei, proba neavând o valoare superioară doar pentru că a fost întocmită de un număr mai mare de experți.
Față de toate cele precizate, instanța va respinge ca nefondat recursul pârâților, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, iar în baza art. 274 Cod procedură civilă va obliga pe recurenți în favoarea intimaților la 500 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de pârâții și ambii din, nr. 24, Cod poștal -, jud. B, în contradictoriu cu intimații reclamanți și ambii din nr. 23, Cod poștal -, jud. B, împotriva deciziei civile nr. 224/A din 07 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o menține în întregime.
Obligă părțile recurente să plătească părților intimate suma de 500 lei cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 26 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - - - -
Red.dec.- /11.02.2010
Jud.fond.
Jud.apel. -
Dact./11.02.2010
Ex.2
4 com./23.02.2010
recurenții pârâții și ambii din, nr. 24, Cod poștal -, jud. B, intimații reclamanți și ambii din nr. 23, Cod poștal -, jud. B,Președinte:Cigan Dana Popa AuroraJudecători:Cigan Dana Popa Aurora, Galeș Maria
