Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 1472/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 1472/
Ședința publică din 22 Octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Veronica Șerbănoiu Bădescu JUDECĂTOR 2: Florinița Ciorăscu
JUDECĂTOR 3: Corina
Judecător: - --
Grefier:
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului civil declarat de reclamantele:, domiciliată în Tg.J, str.- -,.10,.3,.11, județul G și, domiciliată în B,-,.24,.34, sector 1, împotriva deciziei civile nr.113/A din 11 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
Recursul este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 20 lei, conform chitanțelor de la dosar și timbru judiciar în valoare de 10 lei.
Grefierul învederează că la dosarul cauzei s-au depus la dosar concluzii scrise, formulate de intimații-pârâți, și și de către intimatul-reclamant.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 15 octombrie 2009, și au fost consemnate in încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie. Pronunțarea a fost amânată pentru astăzi când în urma deliberării s-a pronunțat următoarea soluție.
CURTEA:
Deliberând, în condițiile art.256 Cod procedură civilă, asupra recursului civil de față, a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr.3135/1997 pe rolul Judecătoriei Tg. J, județul D, reclamantele (soția supraviețuitoare a fiului ), (fiica moștenitoarei directe ) și - (soția supraviețuitoare a fiului ) au chemat în judecată pe pârâții (fostă ), și, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună ieșirea părților din indiviziune privind suprafața de 4 ha. teren situat în municipiul Tg. J la intersecția străzilor 9 - și - -, precum și a suprafeței de 0,60 ha. situată pe raza aceleiași localități în punctul " ", susținând că pentru cele două terenuri, s-a reconstituit dreptul de proprietate conform Legii nr. 18/1991 și sunt moștenite de la autorii, decedată în anul 1936 și, decedat în anul 1938 impunându-se ieșirea părților din indiviziune. Ulterior, au solicitat să fie supusă partajului și o casă situată în Municipiul Tg. J,-, compusă din trei camere, sală și beci, precum și terenul aferent de 800, precum și cu alte două terenuri expropriate de la pârâta și de la autorul, respectiv suprafața de 3949,6 pentru care pârâta a încasat suma de 11848 lei și suprafețele de 599,5 și 3170,70 pentru care fiul (autorul pârâților) a încasat sumele de 1798,50 lei și 9512 lei.
Prin întâmpinarea formulată, pârâții, și au solicitat respingerea acțiunii de partaj formulată de către reclamante, invocând un partaj voluntar din 1939 prin care autorul acestora, împreună cu frații și surorile sale au împărțit averea autorilor comuni, decedată în anul 1936 și, decedat în anul 1938.
Prin Încheierea din 27 februarie 2002 pronunțată de Judecătoria Tg. J în dosarul nr. 3135/1997, a fost admisă în parte, în principiu, acțiunea de partaj cu completările ulterioare, formulată de reclamantele, și -, însușită de moștenitorii -, și - în contradictoriu cu pârâții, și și a fost admisă în parte, în principiu, cererea reconvențională formulată de pârâții, și.
Instanța a constatat deschisă succesiunea autoarei, decedată în anul 1936 moștenitori legali ai acestei autoare cu câte un drept de 1/6 din moștenire fiind: - fiu, - fiică, - fiu, - fiică, - fiică și - fiu, precum și a autorului, decedat în luna ianuarie 1939, cu moștenitorii - fiu, - fiică, - fiu, - fiică, - fiică și - fiu, cu câte un drept de 1/6 din moștenire.
Ulterior a decedat moștenitoarea, astfel încât cota sa de 1/6 din moștenire urmează să fie preluată în mod egal de frații și surorile acesteia:, și.
S-a reținut că masa succesorală rămasă în urma autorilor și se compune din cota de din următoarele bunuri: terenul de 2,62 ha. menționat în titlul de proprietate nr. -/05.10.2001; terenul de 0,43 ha. menționat în titlul de proprietate nr. -/30.12.1999 din care s-a vândut suprafața de 2930, terenul de 2000 vândut de reclamanta (fostă ), prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 1582/04.09.1965, situat în Municipiul Tg. J, str. - - și terenul de 440 situat la intersecția străzilor - - și 9 - folosit de pârâții și, identificat prin raportul de expertiză întocmit în cauză de către expertul, casa cu trei camere, sală și beci, situată în Municipiul Tg. J,- (veche), la care pârâtul a adus îmbunătățiri, terenul de 6986 rămas după exproprierea terenului de 10586 de la fiul, pentru care a primit despăgubiri de 21173 lei, cu precizarea că pentru 3600 din suprafața expropriată s-a reconstituit dreptul de proprietate conform Legii nr. 18/1991 și se regăsește în titlul de proprietate, iar din suma primită cu titlul de despăgubiri pentru expropriere, fiul a plătit sumele de câte 3000 lei, pârâtei și fratelui său (în prezent decedat), instanța dispunând ca aceste sume să fie imputate loturilor moștenitorilor care vin la succesiune în prezent.
Totodată, din masa partajabilă rămasă de la aceiași autori mai fac parte: terenul de 3949,6 expropriat, pentru care pârâta a încasat suma de 11148 lei în anul 1956; terenul de 3170,62 expropriat de la autorul pârâților, pentru care acesta a încasat 9511,86 lei și terenul de 599,5 expropriat în anul 1956 de la cei doi fii și pentru care au încasat suma de 1798,50 lei.
Pentru a pronunța această încheiere de admitere în principiu instanța a avut în vedere că după decesul celor doi autori, între moștenitorii acestora nu a intervenit un partaj voluntar așa cum susțin pârâții, masa succesorală fiind stabilită in raport de titlurile de proprietate eliberate potrivit Legii nr. 18/1991, actele de expropriere depuse la dosar și susținerile părților prin cereri și întâmpinare. S-a reținut că fiul a locuit o perioadă în casa autorilor, a plătit impozitele aferente și a efectuat lucrări de întreținere, reparații și îmbunătățiri, construind o scară exterioară, două sobe și pardoseli din scândură într-o cameră.
In cursul soluționării procesului de partaj a decedat reclamanta -, iar în cauză au fost introduși moștenitorii acesteia:, -, - și.
La fila nr. 208 din dosar s-a înregistrat apelul declarat de pârâții, și împotriva Încheierii de admitere în principiu din 27 februarie, iar prin încheierea de ședință din 24 aprilie 2002 (209 dosar) instanța a dispus suspendarea judecării procesului de definitivare a partajului până la soluționarea apelului declarat de pârâți împotriva încheierii de admitere în principiu.
În vederea soluționării apelului declarat împotriva încheierii de admitere în principiu din 27 februarie 2002, dosarul a fost înregistrat sub nr. 2020/2002 pe rolul Tribunalului Gorj - secția civilă, la filele nr. 14 -15 din acest dosar fiind depuse motivele de apel formulate de pârâții, și.
Pârâții au criticat încheierea de admitere în principiu considerând că este nelegală și netemeinică întrucât instanța de fond nu a stabilit corect succesorii autorilor comuni care sunt 6 și și-au împărțit averea părintească, iar din aceștia, mai trăiește în prezent doar pârâta.
În tot timpul vieții lor, cei 6 moștenitori direcți nu au avut nici un conflict privind averea părintească, fiecare s-a înregistrat cu bunurile primite în registrele agricole în calitate de proprietari, iar prezentul litigiu a fost declanșat de nepoata autorilor comuni și de procuratoarea soției supraviețuitoare a descendentului, respectiv de reclamanta.
Faptul că reclamanta a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate nu presupune existența partajului, iar pentru terenurile expropriate nu s-a formulat o notificare potrivit Legii nr. 10/2001.
Terenul revendicat în baza Legii nr. 112/1995 de la autobaza a fost obținut de către moștenitorii fiului decedat, astfel că potrivit Legii nr. 112/1995 consideră că reclamanții nu se aflau în stare de indiviziune privind averea celor doi autori decedați în 1936 și 1938.
Chiar dacă s-ar trece peste partajul voluntar invocat de pârâți, consideră că încheierea de admitere în principiu este nelegală și netemeinică.
Astfel, apelanții au susținut că au fost reținute la partaj casa cu trei camere, sală, beci și pridvor, veche de 100 ani, transformată în proporție de 90% de către fiul împreună cu soția sa, care au adus îmbunătățirile menționate.
Fără nicio dovadă instanța a preluat susținerile reclamantei în sensul că soțul acesteia a efectuat lucrări de investiții la imobil (scară, pardoseli, sobe), fiind reținut greșit imobilul la partaj.
Apelanții-pârâți au mai invocat și stabilirea nelegală și netemeinică a sumelor primite cu titlu de despăgubiri, dispunând ca acestea să fie imputate lotului moștenitorilor care au primit astfel de despăgubiri.
În final, apelanții au invocat faptul că la partaj nu au fost reținute și alte bunuri luate de fiul, respectiv o trăsură cu doi cai și o vacă cu viței.
Prin decizia civilă nr. 827/A din 13 iunie 2002 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. 2020/2002 a fost respins ca nefondat apelul declarat de pârâți împotriva Încheierii de admitere în principiu din 27 februarie 2002 pronunțată de Judecătoria Tg. J în dosarul nr. 3135/1997 și s-a reluat procesul de definitivare a partajului succesoral în cadrul dosarului nr. 3135/1997 al Judecătoriei Tg. J, care prin sentința civilă nr. 8201/19 decembrie 2003 a admis în parte acțiunea civilă de partaj succesoral formulată de către reclamantele, și -, aceasta din urmă decedând în timpul procesului, cererea sa fiind însușită de către moștenitorii săi, - și -, în contradictoriu cu pârâții, și, precum și cererea reconvențională formulată de pârâții, și și a fost omologate rapoartele de expertiză întocmite în cauză, atribuind bunurile conform variantei I la care instanța a adus unele modificări menționate în dispozitiv.
Instanța nu a reținut solicitarea reclamantelor privind omologarea variantelor II sau III, întrucât potrivit acestor variante propuse pentru lotizare, parcela 8/2 înstrăinată de moștenitorii autorului în baza contractului autentificat sub nr. 853/1997, ar fi inclusă în lotul altor moștenitori decât cei care au înstrăinat terenul, împrejurare care ar fi de natură să creeze litigii, cu atât mai mult cu cât la data înstrăinării terenului vânzătorul a fost de bună-credință, deoarece titlul eliberat pe numele pârâților nu era anulat.
Față de dispozițiile încheierii de admitere în principiu, instanța nu a reținut nici solicitarea pârâților de a fi inclus la partaj prețul de vânzare reactualizat, considerând că există autoritate de lucru judecat referitor la reținerea terenului în natură la partaj.
La formarea loturilor instanța a avut în vedere și îmbunătățirile aduse de autorul pârâților la construcția supusă partajului.
Împotriva sentinței civile nr. 8201/19 decembrie 2003 pronunțată de Judecătoria Tg. J în dosarul nr. 3135/1997, au declarat apel reclamantele și, înregistrat sub nr. 2310/2004, pe rolul Curții de Apel Craiova.
De asemenea, au declarat apel, - și -, în calitate de moștenitori ai reclamantei decedată -, precum și pârâții, și .
Reclamantele și (fila nr. 53 din dosarul nr. 2310/2004, pe rolul Curții de Apel Craiova ), au considerat că sentința de partaj este nelegală în raport cu dispozițiile art. 741 Cod civil, care statuează principiul împărțirii în natură, cât și în raport cu art. 6739Cod procedură civilă, privind formarea și atribuirea loturilor, deoarece, li s-au atribuit loturi foarte mici în raport cu valoarea terenurilor supuse împărțelii, mai mici chiar decât sultele compensatorii pe care trebuie să le primească de la lotul nr. V, deși suprafața, natura și numărul terenurilor supuse partajului permit împărțirea comodă în natură și nu s-a avut în vedere acordul părților, omologându-se greșit varianta nr. I propusă de comisia de experți. Solicită omologarea variantelor nr. II sau III propuse de comisia de experți compusă din experții, și G sau, în final, formarea unor loturi de către instanță.
Acestea au criticat sentința și cu privire la compensarea greșită a cheltuielilor de judecată, considerând că instanța a încălcat dispozițiile art. 274, 276 și 277 Cod procedură civilă.
, - și -, în calitate de moștenitori ai reclamantei decedată - (fila nr. 5, motivat la fila nr. 71 din dosar), au considerat că sentința de partaj este lovită de nulitate absolută în raport cu dispozițiile art. 797 Cod civil, întrucât moștenitorii fiului, decedat în anul 1992 (, - și ), nu au fost citați în cauză pentru partaj, fiind citată în cauză doar sora acestora,.
Pârâții, și (filele nr. 12-15 și 71 din dosar), personal sau prin apărător, au invocat aceeași nulitate absolută a sentinței de partaj, în raport cu dispozițiile art. 797 Cod civil, întrucât moștenitorii fiului, decedat în anul 1992 (, - și ), nu au fost citați în cauză pentru partaj.
Legat de fondul acțiunii de partaj, acești apelanți au susținut că instanța nu a avut în vedere aspectul că, prin autorul lor, sau personal, în urma partajului voluntar intervenit între moștenitori, au posedat imobilele o perioadă de peste 30 de ani, intervenind uzucapiunea. După decesul celor doi autori din 1936 și 1938, fiul (autorul lor), a preluat casa autorilor, pe care a posedat-o peste 50 de ani și i-a adus îmbunătățiri substanțiale, precum și terenul de 5599, din care o suprafață de 4330 a fost ocupată abuziv și în aceste condiții au revendicat-o de la Tg. J, prin sentința civilă nr. 8106/1995 pronunțată de Judecătoria Tg.
Soțul reclamantei ( ), a primit despăgubiri privind terenurile expropriate, a vândut în anul 1965 suprafața de 2000 p, iar fiica a primit suprafața de 964 situată pe-, cu care s-a înscris în, rezultând astfel că între moștenitorii celor doi autori decedați în 1936 și 1938 a avut loc un partaj voluntar și că a fost admisă în mod greșit acțiunea actuală de partaj judiciar.
Referitor la modificarea variantei I de către instanță, au susținut că terenul3de 964 a fost repartizat greșit pârâtei, în condițiile în care pe el este situată casa lui, fiu al lui, decedat în anul 1989, invocând și greșeli de evaluare a terenurilor, faptul că nu s-au asigurat căi de acces sau calcule eronate privind variantele de lotizare propuse.
Prin Încheierea de ședință din 23 iunie 2004, pronunțată în dosarul nr. 2310/civ/2004 (fila nr. 77 din dosar), Curtea de Apel Craiovaa respins cererea de introducere în cauză a moștenitorilor fiului, decedat în anul 1992 (, - și ), care nu au fost citați în cauză pentru partaj, iar prin decizia civilă nr. 1520 din 9 iunie 2005, și-a declinat competența de soluționare a apelurilor, către Tribunalul Gorj.
Prin încheierea nr. 3081 din 16 aprilie 2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, cauza a fost strămutată de la Tribunalul Gorj la Tribunalul Vâlcea, fiind păstrate actele de procedură efectuate anterior strămutării, la această ultimă instanță de apel, fiind format dosarul nr-.
Prin cererea de la fila nr. 58 din dosarul Tribunalului Vâlcea, nr-, reclamanta, decedată la 24 aprilie 2007, prin apărătorul ales a solicitat introducerea în cauză a legatarului universal al acesteia, pentru a fi continuată acțiunea în numele autoarei-decedată în timpul procesului, fiind depus certificatul de legatar nr. 6 din 14 iunie 2007, care atestă calitatea de unic moștenitor.
Prin Încheierea de ședință din 11 septembrie 2007, pronunțată în dosarul nr- (fila nr. 91 din dosar), Tribunalul Vâlceaa dispus citarea în cauză a moștenitorilor fiului, decedat în anul 1992 (, - și ), care nu au fost introduși în cauza de partaj.
Apelantele-reclamante și, au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a moștenitorilor fiului, decedat în anul 1992 (, - și ), care nu au fost introduși în cauza de partaj înregistrată la Judecătoria Tg. J sub nr. 3135/1997, invocând aspectul că Încheierea de admitere în principiu din 27 februarie 2002 pronunțată în cauză de Judecătoria Tg. J, prin care s-au stabilit moștenitorii și drepturile succesorale, a rămas definitivă prin respingerea apelului și irevocabilă prin neexercitarea căii de atac a recursului.
La nivelul Tribunalului Vâlcea, au fost administrate probe, iar prin decizia civilă nr. 169/A/ 23 iunie 2008, s-a admis apelul declarat de reclamantele și, continuat de, apelul declarat de:, - și -, în calitate de moștenitori ai reclamantei decedată -, precum și apelul pârâților:, și, în contradictoriu și cu moștenitorii fiului, decedat în anul 1992 (, - și ), care nu au fost introduși în cauza de partaj înregistrată la Judecătoria Tg. J și a fost schimbată în parte sentința civilă nr. 8201/19 decembrie 2003 pronunțată de Judecătoria Tg. J în dosarul nr. 3135/1997 omologând raportul de expertiză tehnică întocmit în faza de apel conform variantei nr. III, cu mențiunea că lotul nr. 4 a fost atribuit moștenitorilor fiului, decedat în anul 1992 (, -, și ), deși aceștia nu au fost introduși în cauza de partaj înregistrată la Judecătoria Tg.
De asemenea, lotul nr. 5 a fost atribuit moștenitorilor fiului decedat, (, - și -).
Prin decizia civilă nr. 316/R din 8 octombrie 2008 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, în dosarul nr-, au fost dmise recursurile formulate de reclamanții:, -, -, și de intimații:, -, împotriva deciziei civile nr.169/A din 23 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, a fost casată decizia și trimisă cauza spre rejudecare la Tribunalul Vâlcea, reținându-se că nstanța de apel a fost lipsită de rolul activ conferit de dispozițiile art.129 din Codul d e procedură civilă, în sensul că nu a analizat și examinat toate susținerile părților cu privire la nelegalitatea și netemeinicia soluției instanței de fond, nu s-a pronunțat asupra excepției formulată de către apelanta prin Încheierea din 4 octombrie 2007 și a omologat greșit raportul de expertiză care nu a avut în vedere dispozițiile încheierii de admitere în principiu din 27 februarie 2002 pronunțată de Judecătoria Tg. J, precum și obiectivele stabilite de către instanță prin Încheierea din 23 iunie 2004 a Curții de Apel Craiova, deși prin Încheierea nr.3081 din 16 aprilie 2007, Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut actele efectuate până la data strămutării cauzei.
Astfel, instanța de control judiciar a reținut că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivului de apel invocat prin cererea completatoare de la fila 71 din dosarul nr. 2310/2004 al Curții de Apel Craiova, prin care s-a invocat nulitatea hotărârii instanței de fond pe motivul că nu au fost cuprinși toți moștenitorii celor doi autori, și.
Față de dispozițiile Încheierii de admitere în principiu din 27 februarie 2002 a Judecătoriei Târgu J i u, rămasă definitivă și irevocabilă, s-a reținut că decizia recurată este nelegală, întrucât a dispus împărțirea și atribuirea către părți a unor suprafețe de teren pentru care nu s-a reținut starea de indiviziune a părților și care exced suprafețelor reținute că ar face obiectul împărțelii.
Curtea a apreciat că se impunea ca tribunalul să dispună refacerea raportului de expertiză tehnică în sensul ca expertul să identifice, să evalueze și să lotizeze numai terenurile reținute prin încheierea de admitere în principiu, precum și sumele de bani încasate din expropriere, așa cum s-a dispus prin aceeași încheiere.
Privind aspectele de nelegalitate reținute anterior, Curtea a apreciat că echivalează cu necercetarea fondului cauzei, în temeiul art. 312 pct. 1 și 5 din Codul d e procedură civilă, fiind admise recursurile formulate, casată decizia și trimisă cauza spre rejudecare la același tribunal, dispunându-se ca instanța de apel să analizeze și elelalte motive de nelegalitate invocate de către recurenți sub forma unor apărări de fond.
Cu ocazia rejudecării după casare în apel, cauza a fost înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Vâlcea.
Prin notele de ședință reclamantele-apelante și au susținut că instanța de apel în rejudecare trebuie să se pronunțe asupra motivului de apel invocat prin cererea completatoare de la fila nr. 71 din dosarul nr. 2310/2004 al Curții de Apel Craiova, prin care s-a invocat nulitatea hotărârii instanței de fond, pe motiv că nu au fost cuprinși la partaj toți moștenitorii celor doi autori și și să rezolve excepția lipsei calității procesuale pasive a celor patru copii ai autorului, decedat la 14.08.1992, fiul autorilor comuni și, invocată în baza art. 136 și 137 Cod procedură civilă de către apelantele-reclamante și la 04.10.2007, excepție pe care tribunalul a unit-o cu fondul prin încheierea din 09.10.2007 pronunțată în dosarul nr- și asupra căreia instanța de apel a omis să se pronunțe, solicitând și refacerea raportului de expertiză potrivit statuărilor din decizia de casare.
Apelanții-pârâți, și au reiterat excepția nulității partajului dezbătut contrar dispozițiilor art. 797 din Codul civil, fără chemarea la partaj a tuturor moștenitorilor cu vocație succesorală, respectiv a moștenitorilor fiului decedat, care au fost conceptați ca moștenitori doar în faza de apel la Tribunalul Vâlcea, referindu-se la intimații, - și și au invocat excepția lipsei calității procesuale active a apelantei-reclamantă, care nu are vocație succesorală proprie la moștenirea socrilor săi, decedat în anul 1938 și, decedată în anul 1936.
Apelanta -, a invocat la rândul său excepția nulității partajului întemeiată pe dispozițiile art. 797 Cod civil, invocând ca și apelantul, aspectul că nu au fost chemați la partaj moștenitorii fiului decedat, respectiv:, -, și și nici moștenitorii fiului decedat, respectiv:, - și -.
Astfel, acești moștenitori nu au fost prevăzuți nici în cererea de partaj inițială sau în cererile subsecvente, incidentale și nici în Încheierea de admitere în principiu din 25 februarie 2002 pronunțată de Judecătoria Tg.
Și aceasta a invocat excepția inadmisibilității acțiunii de partaj succesoral, în condițiile în care nu s-au depus la dosar certificatele de deces ale celor doi autori și, precum și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor (soția fiului decedat ) și - (soția fiului decedat ), considerând că potrivit art. 659 și 665 din Codul civil, succesiunile sunt deferite copiilor și descendenților defunctului, iar reprezentarea se întinde în linie directă descendentă, astfel că cele două soții supraviețuitoare ale fiilor decedați nu puteau formula acțiunea de partaj succesoral privind pe cei doi autori față de care nu aveau vocație succesorală.
Totodată, a invocat excepția nulității încheierii de admitere în principiu ca urmare a încălcării de către instanța de fond a dispozițiilor art. 85, 106 și 108 Cod procedură civilă, invocând aceleași motive de fapt și de drept arătate mai sus în legătură cu aceeași excepție invocată de către apelantul.
În rejudecare, Tribunalul Vâlcea, prin decizia civilă nr.113/A din 11 mai 2009, a admis excepția invocată de reclamantele-apelante și prin cererea de la fila nr. 97 din dosarul nr- și a respins ca inadmisibilă direct în apel cererea de introducere în cauză a intimaților - moștenitori, - și de la filele nr. 73-77 din dosarul nr. 2310/civ/2004 al Curții de Apel Craiova, reiterată în fața Tribunalului Vâlcea.
A admis excepția nulității partajului invocată de apelanții:, -, -, și, la filele 71 din dosarul nr. 2310/2004 al Curții de Apel Craiova, nr. 48, 88 și 97 din dosarul nr- al Tribunalului Vâlcea.
A admis apelurile declarate de:, - și -, în calitate de moștenitori ai reclamantei decedată - (fila nr. 5, motivat la fila nr. 71 din dosarul nr. 2310/2004, pe rolul Curții de Apel Craiova ), precum și de pârâții:, și (filele nr. 12-15 și 71 din același dosar), a desființat Încheierea de admitere în principiu din 27 februarie 2002 și sentința civilă nr. 8201/19 decembrie 2003 pronunțate de Judecătoria Tg. J, județul G în dosarul nr. 3135/1997 și a trimis cauza spre rejudecare la Judecătoria Horezu, județul
În adoptarea acestei soluții, tribunalul a analizat cu prioritate aceste excepții și având în vedere și dispozițiile instanței de casare prin care s-a reținut că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivului de apel invocat prin cererea completatoare de la nr. 71 din dosarul nr. 2310/2004 al Curții de Apel Craiova, prin care s-a invocat nulitatea hotărârii instanței de fond pe motivul că nu au fost cuprinși toți moștenitorii celor doi autori, și și, de asemenea, nu s-a pronunțat privind admisibilitatea cererii de introducere în cauză, direct în apel, a intimaților: -, și, în calitate de moștenitori ai descendentului, a reținut în esență că, excepțiile sunt întemeiate în parte, întrucât, moștenitorii-descendenți ai fiului, decedat la 14 august 1992: -, și, nu au fost chemați în judecată la Judecătoria Tg. J, nici prin acțiunea principală și nici prin cererile subsecvente incidentale formulate în cauză.
Excepția nulității partajului vizând atât Încheierea de admitere în principiu din 25 februarie 2002, cât și sentința civilă nr. 8201/19 decembrie 2003 de partaj, pronunțate de Judecătoria Tg. J în dosarul nr. 3135/1997, față de dispozițiile art. 797 cod civil și necuprinderea la partaj a moștenitorilor fiilor decedați și, a fost privită ca întemeiată, fiind admisă.
Potrivit art. 797 Cod civil, "este nulă împărțeala în care nu s-au cuprins toți copiii în viață la deschiderea moștenirii și descendenții fiilor predecedați", iar "acțiunea de nulitate se poate exercita de toți erezii fără distincție".
Chiar dacă dispoziția legală este cuprinsă în secțiunea referitoare la partajul de ascendent, tribunalul a apreciat că este aplicabilă partajului în general, inclusiv partajului judiciar, cum este cazul în speță.
Cum la partaj nu au fost chemați toți moștenitorii fiilor decedați (, - și ) și (, - și - ), participând doar, fiică și, soție supraviețuitoare, în cazul primului și -, soție supraviețuitoare, în cazul secundului, s-a constatat că partajul dezbătut prin Încheierea de admitere în principiu din 27 februarie 2002 și sentința civilă nr. 8201/19 decembrie 2003 pronunțate de Judecătoria Tg. J, jud. G în dosarul nr. 3135/1997, este lovit de nulitate absolută.
O astfel de nulitate poate fi invocată de oricare dintre moștenitori, fie până la finalizarea partajului, fie pe cale separată, printr-o acțiune de constatare a nulității prevăzută expres de lege.
Din acest punct de vedere, s-a apreciat că nu are nici o relevanță aspectul că Încheierea de admitere în principiu din 27 februarie 2002 nu a mai fost atacată cu recurs, din moment ce, potrivit art. 797 Cod civil, o astfel de împărțeală la care nu au participat toți moștenitorii, este nulă, sancțiunea intervenind cu atât mai mult cu cât în cauză se discută dreptul celor două soții supraviețuitoare de a participa în procesul de partaj și de a culege drepturi succesorale proprii sau de a culege drepturile pe care deja le-au dobândit soții-decedați.
Cum Încheierea de admitere în principiu din 27 februarie 2002 este nulă potrivit art. 797 Cod civil, tribunalul a apreciat că nu se poate vorbi despre drepturi succesorale proprii dobândite irevocabil de către cele două soții supraviețuitoare amintite mai sus, această apărare făcută pentru reclamante fiind neîntemeiată.
Cu ocazia rejudecării cauzei după trimitere, s-a dispus ca prima instanță, în virtutea rolului activ conferit de art. 129 alin. 5 Cod procedură civilă, să impună părților implicate în proces și în mod special reclamanților, care au inițiat acțiunea de partaj succesoral, să ia toate măsurile care se impun pentru introducerea în cauză a tuturor moștenitorilor autorilor și, după care solicită partajul.
Excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor (soția fiului decedat ) și - (soția fiului decedat ), în raport cu dispozițiile art. 659 și 665 din Codul civil și susținerile că cele două soții supraviețuitoare ale fiilor decedați nu puteau formula acțiunea de partaj succesoral privind pe cei doi autori față de care nu au vocație succesorală, este o excepție de fond, care vizează însăși natura drepturilor pe care urmăresc acestea să le culeagă, în funcție de care se poate hotărî și dacă acestea aveau sau nu, un drept și un interes personal, actual și legitim să promoveze acțiunea de partaj și poate fi rezolvată numai după introducerea în cauză a descendenților fiilor decedați și, în contradictoriu cu care prima instanță va hotărî dacă acești fii au cules sau nu drepturile proprii după autorii comuni și, pentru a putea fi culese prin retransmisie de către soțiile supraviețuitoare alături de descendenți.
Referitor la excepția inadmisibilității cererii de partaj succesoral, pe motiv că la dosar nu s-au depus certificatele de deces ale autorilor și și nu s-ar fi făcut în niciun alt mod dovada deschiderii succesiunii celor doi autori, tribunalul a reținut că până în această fază procesuală părțile implicate în procesul de partaj nu au contestat că autoarea a decedat în anul 1936, iar autorul în 1938, ani în care s-au deschis cele două succesiuni.
În conformitate cu prevederile art.299 Cod procedură civilă și respectarea termenului legal, împotriva deciziei au formulat recurs reclamantele și, criticând-o pentru nelegalitate, în temeiul dispozițiilor art.304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă, astfel:
Decizia recurat, din care face parte i ncheierea de dezbateri din 07.05.2009, este nelegal ntruc t instan a de apel a nc lcat trei principii de bază ale procesului civil rom n statuate prin dispozițiile Codului d e procedur civil respectiv, principiul dreptului la ap rare, principiul contradictorialit ății i principiul oralit ății, ntruc t, n edin a de judecat din 07.05.2009, instan a de apel nu a acordat cuv ntul oral al ilor pentru sus inerea apelurilor lor i n ap rare n apelurile ilor adverse, fapt care atrage casarea acesteia i trimiterea cauzei pentru rejudecare la aceea i instan ță.
II. Decizia recurat este nelegal i n raport de dispozițiile imperative ale art. 295 alin. 1 i art. 296 i 297 Cod procedură civilă, concluzie care se impune ntruc t instan a de apel nu s-a pronun at asupra apelurilor declarate de recurente n cauz, a cum avea obliga ia o fac n raport de prevederile legale ar tate, fapt care atrage casarea acesteia trimiterea cauzei pentru rejudecare la aceea instan ță pentru solu ionarea apelurilor lor.
III. Decizia recurat este dit nelegal n raport de dispozițiile de ordine public ale art. 282 alin. 1, art. 294 alin. 1 i art. 295 alin. 1 Cod procedură civilă, ntruc t instan a de apel cu nc lcarea flagrant a acestor dispozi ii legale a admis excep ia nulit ăț ii partajului de i apelurile erau declarate numai mpotriva sentin ei ar tate, nu i mpotriva ncheierii de admitere n principiu care este intrat n puterea lucrului judecat, ceea ce este inadmisibil, motiv n raport de care se impune casarea deciziei recurate i trimiterea cauzei pentru rejudecare n vederea continu rii judec rii apelurilor declarate de i n cauz n raport de ndrum rile date de instan a de recurs prin decizia de casare anterioar.
Or, ntr-o corect interpretare i aplicare a dispozițiilor art. 294 alin. 1 i art. 295 alin. 1 Cod procedură civilă, concluzia care se impune este aceea instan a de apel are dreptul i totodat obliga ia cenzureze temeinicia i legalitatea sentin ei apelate numai n raport de criticile aduse acesteia de i prin apelurile declarate, iar t prive te excep iile de procedur i alte asemenea mijloace de ap rare invocate de i acestea trebuie vizeze numai judecata finalizat prin sentin a apelat i nu o alt judecat anterioar, finalizat printr-o alt hot re pronun at anterior n cauz, respectiv prin ncheierea de admitere n principiu, a cum n mod gre it a procedat instan a de apel prin hot rea recurat.
IV. Decizia recurat este nelegal i n raport de dispozițiile art. 287 alin. 1 pct. 3 i alin. 2 Cod procedură civilă, ntruc t instan a de apel, cu nc lcarea flagrant a acestor dispozi ii legale, a pus n discu ia ilor i a admis excep ia nulit ății partajului n raport de prevederile art. 797 Cod civil, de i aceste excep ii nu au fost invocate de i n termenul prev zut de aceste dispozi ii legale sub sanc iunea dec derii.
Decizia recurat este nelegal și n raport de dispozițiile imperative ale art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod procedură civilă, potrivit cu care orice hot re judec toreasc trebuie ă cuprind, sub sanc iunea nulit ății acesteia "motivele de fapt i de drept care au format convingerea instan ei", concluzie care se impune ntruc t decizia recurată nu este motivat n fapt i n drept t prive te solu ia de admitere a apelurilor intima ilor, motivare care trebuie fie cut n raport de prevederile art. 295 alin. 1 Cod procedură civilă.
VI. Decizia recurat este nelegal n raport de dispozițiile art. 282-288, art. 299-316, art. 317-321 i art. 322-328 Cod procedură civilă, potrivit cu care o hot re judec toreasc, a cum este i ncheierea de admitere n principiu din 27.02.2002 a Judec toriei Tg. J, nu poate fi desfiin at dec t de instan ele competente i care au fost legal investite i numai prin exercitarea de tre i a ilor de atac prev zute de lege, respectiv a apelului i (sau) recursului, dup caz, contesta ia n anulare i revizuirea.
VII. Decizia recurat este dit nelegal i n raport de dispozițiile art. 797 Cod civil, care nu sunt aplicabile n cauz, respectiv partajului judiciar, a cum n mod gre it a re inut instan a de apel.
Potrivit dispozițiilor art. 797 alin. 1 Cod civil, "este nul mp eala n care nu s-au cuprins to i copiii n via ță la deschiderea mo tenirii și descenden ii fiilor premuri ți", iar potrivit alin. 2 "ac iunea de nulitate se poate exercita de to i erezii distinc ie".
Or, aceste dispozi ii legale, a cum s-a ar tat, sunt dispozi ii speciale ce se aplic dec t n condi iile i n cazurile expres i limitativ prev zute de lege, aplica ia lor neput nd fi extins prin extrapolare sau n alt mod la alte cazuri, iar prevederile art. 797 Cod civil trebuie interpretate prin prisma art. 794 Cod civil, potrivit cu care " tat l, mama i ceilal i descenden i pot face mp eala bunurilor lor ntre fii i ceilal i descenden i" i art. 795 alin. 1 Cod civil, potrivit cu care "această mp eal se poate face prin acte ntre vii, sau prin testament cu formele, condi iile i regulile prescrise pentru dona iuni ntre vii i pentru testamente".
VIII. Decizia recurat este nelegal i n raport de dispozițiile art. 1201 Cod civil, ntruc t prin aceasta s-a nc lcat autoritatea de lucru judecat a ncheierii de admitere n principiu din 27.02.2002 a Judec toriei Tg. J, ceea ce este inadmisibil.
Se solicită admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei pentru rejudecare la instanța de apel pentru soluționarea pe fond a apelurilor declarate de părți în cauză.
Recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse:
O primă critică întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, vizează încălcarea de instanța de apel a dispozițiilor Codului d e procedur civil ă, respectiv principiul dreptului la ap rare, principiul contradictorialit ății i principiul oralit ății, susținându-se că, n edin a de judecat din 07.05.2009, instan a de apel nu a acordat cuv ntul oral al ilor pentru sus inerea apelurilor lor, și este nefondată.
Astfel, verificând sub acest aspect decizia apelată, se constată că, în încheierea din 07 mai 2009, care face parte integrantă din decizie, instanța de apel a pus în discuția părților, în ședință publică, excepțiile invocate de părți, care personal sau prin avocat au pus concluzii în raport de interesele lor procesuale. Rezultă din practicaua încheierii că după epuizarea dezbaterilor contradictorii referitoare le excepțiile invocate, tribunalul a acordat părților cuvântul cu privire la apelurile declarate, inclusiv avocatului ales al recurentelor și, așa cum rezultă din paragraful ultim al încheierii.
Sub acest aspect, hotărârea instanței de apel este legală, tribunalul soluționând cauza cu respectarea normelor imperative edictate de Codul d e procedură civilă.
Prin cea de-a doua critică, se susține că, instan a de apel nu s-a pronun at asupra apelurilor declarate de recurente n cauz, încălcând astfel art. 295 alin. 1 i art. 296 i 297 Cod procedură civilă.
Față de dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, urmează a se reține că această susținere este nefondată, nepronunțarea asupra unei cereri neconstituind motiv de recurs, ce poate fi încadrat în cazurile limitativ enunțate de articolul mai sus menționat, cel mult o astfel de omisiune putând fi remediată prin procedura prevăzută de art. 281 Cod procedură civilă, care de altfel a fost urmată de recurente, cererea fiind soluționată prin încheierea din 29 iunie 2009, aflată la fila 153-154 din dosar.
Criticile formulate prin motivele 3, 4, 6, 7 și 8 de recurs vizează aceleași probleme de drept, astfel că vor fi analizate împreună. Se susține de recurente că instan a de apel a admis excep ia nulit ăț ii partajului de i apelurile erau declarate numai mpotriva sentin ei ar tate, nu i mpotriva ncheierii de admitere n principiu care este intrat n puterea lucrului judecat și nu poate fi desfiin at dec t de instan ele competente i care au fost legal investite i numai prin exercitarea de tre i a ilor de atac prev zute de lege, respectiv a apelului i (sau) recursului, dup caz, contesta ia n anulare i revizuirea, iar excep iile nu au fost invocate de i n termenul prev zut de dispozi iile legale sub sanc iunea dec derii.
Și aceste critici sunt nefondate, față de dispozițiile art. 797 Cod civil, potrivit cu care, "este nulă împărțeala în care nu s-au cuprins toți copiii în viață la deschiderea moștenirii și descendenții fiilor premuriți. Acțiunea de nulitate se poate exercita de toți erezii fără distincțiune".
Este de esența împărțelii de a pune capăt indiviziunii, împărțind bunurile succesiunii între toți cei care au un drept asupra lor. Prin urmare, o împărțeală care se face fără participarea tuturor celor interesați este inexistentă, deoarece, celor care nu au participat, neputându-li-se opune o asemenea împărțeală, ei sunt tot în stare de indiviziune și nu se poate concepe indiviziunea în privința unora fără ca să fie indiviziune și în privința celorlalți. Deci, o împărțeală făcută fără participarea tuturor moștenitorilor este nulă, atât în cazul partajului de ascendent cât și a partajului judiciar.
Dispozițiile art. 797 Cod civil, stabilesc o nulitate absolută ce face partajul în care nu s-au cuprins toți moștenitorii, inexistent, iar nu numai anulabil. A considera că inexistența vizează numai hotărârea de partaj fără a se putea aduce atingere încheierii de admitere în principiu a partajului înseamnă a ignora finalitatea textului menționat care, declară nule împărțelile în care nu sunt cuprinși toți moștenitorii. Cum încheierea de admitere în principiu este o hotărâre parțială de partaj, ea este supusă aceleiași sancțiuni prevăzute de art. 797 Cod civil, respectiv inexistența, în lipsa tuturor moștenitorilor, chiar dacă a trecut în puterea lucrului judecat. Așa cum am arătat, această încheiere interlocutorie nu este opozabilă moștenitorilor care nu au fost cuprinși la partaj, aceștia putând promova oricând un alt partaj, în care nu li se va putea invoca autoritatea de lucru judecat al vreunei hotărâri, pronunțate cu încălcarea dispozițiilor art. 797 Cod civil.
Desființarea numai a sentinței și menținerea încheierii interlocutorii, sub aparența respectării autorității de lucru judecat prevăzut de art. 1201 Cod civil, ar lipsi de finalitate acest proces, care după soluționarea irevocabilă, nu va sista starea de indiviziune, ci va determina declanșarea unui nou proces de partaj care să sisteze legal, cu participarea tuturor moștenitorilor, starea de indiviziune succesorală. Această excepție a nulității partajului, este o excepție absolută, ce poate fi invocată în orice stare a pricinii, de oricare din părți sau de instanță din oficiu.
De altfel, chiar prin decizia de casare care potrivit art. 315 Cod procedură civilă s-a dispus verificarea hotărârilor pronunțate sub acest aspect, decizia tribunalului fiind pronunțată cu respectarea dispozițiilor legale menționate.
Un ultim motiv de apel se referă la nelegalitatea deciziei n raport de dispozițiile imperative ale art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod procedură civilă, decizia recurată susține recurenta nefiind motivat n fapt i n drept t prive te solu ia de admitere a apelurilor intima ilor, motiv de recurs prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă. Și această critică este nefondată, față de modalitatea soluționării pe excepție a cauzei, potrivit dispozițiilor art. 137 Cod procedură civilă, întrucât, nu se mai impunea analizarea celorlalte critici, admiterea excepției nulității, făcând de prisos cercetarea fondului.
Față de cele ce preced, recursul este nefondat și va fi respins potrivit dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă, menținând ca legală hotărârea tribunalului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantele, domiciliată în Tg. J, str. - -,.10,.3,.11, județul G și, domiciliată în B,-,.24,.34, sector 1, împotriva deciziei civile nr.113/A din 11 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimați fiind reclamanții:, decedată, cu domiciliul în B, str. - M, -.26,.3,.20, sector 6, domiciliat în B,-,.A,.5,.20, sector 1, domiciliată în B,-, -.1,.B,.7, sector 5, domiciliată în B,-,.C,.73, Cod poștal -, sector 2, pârâții:, domiciliat în Tg. J,-, județul G, domiciliată în Tg. J,-, județul G, domiciliată în J, str. -,.6,.1,.2,.11, județul G și, domiciliat în Tg. J, str. -,.3,.1,.2,.9, județul G și intimații:, domiciliată în comuna, sat, județul V, domiciliat în comuna, sat, județul V și, domiciliată în Tg. J, str. - -,.10,.11, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22 octombrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- --- - - - --
Grefier,
Red.
Tehnored.
14 ex./27.10.2009
Jud. apel: /
Președinte:Veronica Șerbănoiu BădescuJudecători:Veronica Șerbănoiu Bădescu, Florinița Ciorăscu, Corina
