Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 1514/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale,
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1514/R/2009
Ședința publică din 12 iunie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Anca Adriana Pop JUDECĂTOR 2: Alina Rodina
JUDECĂTORI: Anca Adriana Pop, Alina Rodina, Ioan
JUDECĂTOR 3: Ioan
GREFIER:
S-a luat spre examinare contestația în anulare declarată de către contestatorul, împotriva deciziei civile nr. 1055/R din 27 aprilie 2009, pronunțată în dosar nr- al Curții de Apel Cluj, privind și pe intimații și -, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă contestatorul, personal, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, contestatorul depune la dosar chitanța privind achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 10 și 0,3 lei timbru judiciar, aferente citației.
Se constată că la data de 28 mai 2009, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea intimatului, un înscris prin care solicită corectarea dispozitivului din decizia nr. 1055/R/2009, în privința bunurilor atribuite în partaj. Totodată, prin acest înscris precizează că este de acord cu admiterea contestației în anulare formulată.
La data de 5 iunie 2009, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea contestatorului, concluzii scrise la care a anexat copia deciziei civile nr. 1657/R/2008 pronunțată în dosar nr-, al Curții de Apel Cluj, decizia civilă nr. 1055/R/2009 pronunțată în dosar nr- al Curții de Apel Cluj și o completare la raportul de expertiză efectuată în dosar nr. 6086/R/2005 al Judecătoriei Baia -
Se prezintă numitul G care arată că este soțul intimatei și depune la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea contestației în anulare, un exemplar fiind comunicat contestatorului.
Curtea, în urma deliberării, procedează la calificarea cererii înregistrate de intimatul, aceasta având natura mixtă, fiind totodată o cerere de îndreptare, lămurire și completare a hotărârii pronunțate prin decizia civilă nr. 1055/R/2009, pronunțată în dosar nr-, al Curții de Apel Cluj și totodată întâmpinare prin care își exprimă poziția procesuală formulată de contestatorul. Se va efectua o copie de pe înscrisul depus la fila 12 din dosar, originalul acestuia urmând să fie depus la dosarul nr- al Curții de Apel Cluj.
La întrebarea instanței contestatorul arată că motivele contestație în anulare au fost întemeiate în temeiul art. 318.pr.civ. teza II, potrivit căruia instanța a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de recurs sau casare.
Contestatorul arată că a expediat la dosarul de recurs o cerere de corectare a deciziei pronunțate la data de 27 aprilie 2009, aceasta fiind expediată la data de 30 aprilie 2009, făcând dovada confirmării de primire unde pe verso acesteia există dovada primirii la Curtea de Apel Cluj la data de 5 mai 2009.
Contestatorul arată că nu are cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind alte excepții sau cereri, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în susținerea contestației în anulare.
Contestatorul solicită admiterea contestației în anulare astfel cum a fost formulată, pentru motivele invocate în scris, pe care le susține și oral.
CURTEA
Prin decizia civilă nr. 1055/R din 27 aprilie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, s-a dmis recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 17/A/22.01.2009, dosar nr- al Tribunalului Maramureș, care a fost modificată în sensul că, s-a admis apelul declarat de reclamantul în contra sentinței civile nr. 1572/23.03.2007, dosar nr. 6086/R/2005, nr. unic - al Judecătoriei Baia M, care a fost schimbată în parte, după cum urmează:
S-a constatat că în masa succesorală intră și contravaloarea anexelor gospodărești din nr. 1, în sumă de 26.041,92 RON, valoarea totală a masei succesorale fiind de 86.277, 04 RON.
S-a sistat starea de indiviziune succesorală, conform expertizei tehnice judiciare efectuate de ing., 124, 125 dosar fond - care face parte integrantă din prezenta hotărâre -, astfel:
S-a atribuit reclamantului următoarele bunuri:
- teren "pe 1" 1, de 666 mp. în valoare de 133 RON;
- teren "pe 2" 1 + 4, de 833 mp. în valoare de 166 RON;
- teren "pe 3", de 3500 mp. în valoare de 455 RON;
- teren "pe 4", de 5800 mp. în valoare de 696 RON;
- teren "pe 5", de 2000 mp. în valoare de 200 RON;
- casa de la nr. 1 din sat, în valoare de 22.421,1 RON;
- șură cu grajd de la nr. 12 din sat, amplasate pe terenul "pe 2" 1 + 4, în valoarea de 6.669,7 RON;
- certificat de acționar nr. -/24.12.1995, în valoare totală de 100 RON, valoarea totală a acestor bunuri fiind de 30.840,8 RON;
S-a atribuit lui următoarele bunuri:
- terenul "pe 1" 2, de 666 mp. în valoare de 133 RON;
- terenul "pe 2" 2, de 833 mp. în valoare de 166 RON;
- terenul "în ", de 2000 mp. în valoare de 300 RON;
- terenul "pe hreandă", de 3000 mp. în valoare de 450 RON;
- terenul "ponoarele", de 6000 mp. în valoare de 600 RON;
- casa de la nr. 12 din sat, în valoare de 13.952,1 RON;
- bucătărie de vară de la nr. 12 din sat, în valoare de 12.251,2 RON, valoarea totală a acestor bunuri fiind de 27.852,3 RON.
S-a atribuit lui - următoarele bunuri:
- terenul "pe 1" 3, de 666 mp. în valoare de 133 RON;
- terenul "pe 2" 3, de 833 mp. în valoarea de 166 RON;
- terenul "pe 6", de 2000 mp. în valoare de 300 RON;
- terenul " 1", de 4000 mp. în valoare de 600 RON;
- terenul " 2", de 1.500 mp. în valoare de 195 RON;
- terenul " 3", de 1000 mp. în valoare de 150 RON;
- terenul " 4", de 1500 mp. în valoarea de 195 RON;
- șură cu grajd și de la nr. 1, în valoare de 26.041, 92 RON, valoarea totală a acestor bunuri fiind de 27.780,92 RON.
Reclamantul a fost obligat să plătească lui suma de 906,71 RON și lui -, suma de 978,0933 RON cu titlu de sultă.
S-a înlăturat din sentință dispoziția referitoare la cheltuielile de judecată.
S-au menținut restul dispozițiilor din sentință.
Pentru a hotărî astfel, Curtea a reținut următoarele:
Prin cererea introductivă de instanță reclamantul a solicitat să se stabilească masă succesorală după defuncții părinți ai părților, susținând că în compunerea acesteia intră casa și anexele gospodărești de la nr. administrativ 1 din sat, casa și anexele gospodărești din sat nr. 12, grădinile aferente celor două imobile, terenul din titlul de proprietate nr. 43614/1 și certificatul de acționar depus la, pentru o mie de acțiuni în valoarea totală de 1.000.000 ROL.
Prin încheierea de admitere în principiu nr. 3250/15.05.2002, pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosar nr. 1945/1999 s-a admis în principiu acțiunea reclamantului, stabilindu-se că în masa succesorală după defuncții, decedată la 29.11.1971 și, decedat la 17.09.1997, intră toate bunurile menționate de reclamant în cuprinsul cererii introductive de instanță, astfel cum această cerere a fost precizată ulterior. Printre aceste bunuri numărându-se și casele și anexele gospodărești din sat nr. 1 și nr. 12.
Această încheiere de admitere în principiu a rămas irevocabilă, sub aspectul compunerii masei succesorale, prin decizia civilă nr. 2718/18.12.2002 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în dosar nr. 6350/2002.
Prin prisma art. 6735și urm. proc. civ. această încheiere de admitere în principiu, rămasă irevocabilă, leagă instanța, sub aspectul celor statuate prin respectiva încheiere cu privire la bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota parte ce se cuvine fiecăruia dintre comoștenitori, creanțele născute din starea de coproprietate comună pe care coproprietarii le au unii față de alții, datoriile transmise prin moștenire, datoriile și creanțele comoștenitorilor față de defunct, precum și sarcinile moștenirii, astfel încât atunci când instanța va pronunța hotărârea de împărțeală, va trebui să țină seama de toate cele statuate în cuprinsul încheierii de admitere în principiu.
Or, în cauză niciuna din instanțele de fond și de apel nu a ținut seama de cele stabilite în mod irevocabil în încheierea de admitere în principiu, neincluzând în masa succesorală după cei doi defuncți anexele gospodărești situate în sat nr. 1, prin aceasta încălcându-se puterea de lucru judecat de care se bucura această încheiere de admitere în principiu rămasă irevocabilă.
Pe de altă parte, așa cum corect a subliniat recurentul prin recursul pe care l-a formulat, au fost nesocotite de către instanțele de rejudecare dispozițiile art. 315 alin. 1. proc. civ. text legal care prevede că, în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum și asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului.
Deși prin două hotărâri judecătorești irevocabile, hotărâri de casare, pronunțate în recurs de către Curtea de Apel Cluj, s-a stabilit că în masa succesorală după cei doi defuncți părinți ai părților trebuie incluse și anexele gospodărești situate în nr. 1, sau, contravaloarea acestora, în cazul în care acestea nu mai există în materialitatea lor, totuși, instanțele de rejudecare au nesocotit dispozițiile și îndrumările din deciziile de casare, omițând să includă aceste anexe, sau contravaloarea lor, în compunerea masei succesorale.
Astfel, prin decizia civilă nr. 694/R/07.03.2005 a Curții de Apel Cluj, s-a stabilit că, prin soluția dată asupra fondului cauzei, instanța de fond era obligată să soluționeze partajul succesoral între cei trei moștenitori prin raportare la toate bunurile incluse în masa succesorală după cei doi defuncți, astfel cum aceste bunuri au fost expres indicate și enumerate în încheierea de admitere în principiu, încheiere rămasă irevocabilă și intrată în puterea lucrului judecat.
În consecință, expertiza în construcții trebuia să facă o descriere detailată și exactă a tuturor construcțiilor existente în nr. 1 și nr. 12, casă, anexe gospodărești, etc. să evalueze distinct fiecare din aceste construcții, prin indicarea modalității de folosință actuală a acestora de către părțile din prezenta cauză.
Susținerea expertului, conform căreia, pe de o parte, anexele gospodărești din nr. 1 nu mai există, fiind transformate de în casă de locuit pentru fiica sa, a fost contrazisă flagrant de susținerea aceluiași expert, conform căreia, nu a putut evalua aceste anexe gospodărești - anexe care există așadar în realitate - întrucât și membrii familiei acesteia s-au opus efectuării constatărilor și măsurătorilor necesare.
De altfel, existența acestor anexe gospodărești este atestată și de expertul, care arată clar că în la nr. administrativ 1, pe o suprafață de teren de 2897 mp. există următoarele supraedificate: casă, bucătărie de vară, șură cu grajd, șopron, gater.
Apare greu de crezut că la un interval de timp de numai câteva luni - expertiza ing. fiind efectuată la data de 21.05.2003, iar expertiza ing. fiind efectuată la data de 03.09.2003, anexele gospodărești a căror existență reală a fost constatată de expertul, nu mai există, indiferent din ce considerent.
Existența acestor anexe gospodărești a fost dovedită și prin adeverința nr. 429/27.02.2004 eliberată de Primăria comunei M, adeverință din care rezultă categoric că în la nr. 1 există o casă de locuit construită în anul 1960 și anexe gospodărești, construite în anul 1964 de către numitul.
Prin urmare, raportat la aceste constatări incontestabile, emanând dintr-o adeverință emisă de Primăria comunei M, respectiv dintr-o lucrare de expertiză tehnică judiciară, constatări care atestă faptul că anexele gospodărești din nr. 1 există în materialitatea lor, instanța de fond, ca de altfel și instanța de apel, erau datoare să stăruie ca expertul constructor să descrie exact, printr-o lucrare de specialitate, aceste anexe și să le evalueze la prețul de circulație actual, urmând ca valoarea acestor anexe să fie luată în considerare cu ocazia partajului judiciar succesoral.
În același sens a dispus și Curtea de Apel Cluj prin decizia civilă nr. 1657/R/12.09.2008, pronunțată în dosar nr-, stabilind că în măsura în care anexele gospodărești din nr. 1 nu mai există, în masa de împărțit, la facerea propriu-zisă a împărțelii, va trebui inclusă contravaloarea acestor anexe, având în vedere că ele au fost menționate în încheierea de admitere în principiu nr. 3250/15.05.2002.
S-a reținut că, prin neincluderea acestor anexe gospodărești, sau a contravalorii lor, în compunerea masei succesorale și prin neluarea în considerare a acestora la facerea împărțelii, s-a pronunțat o soluție nelegală, cu încălcarea dispozițiilor art. 304 pct. 9. proc. civ. coroborat cu art. 315 alin. 1. proc. civ.
Fondat este și motivul de recurs referitor la greșita partajare a bunurilor ce compun masă succesorală având în vedere că, deși în expertiza efectuată în fața instanței de fond, în rejudecare, de ing., s-a întocmit o variantă de partajare cu care toți comoștenitorii au fost de acord, dovada constituind-o susținerile părților, făcute în ședința publică din 29.09.2006, totuși prin hotărârea de partaj s-a nesocotit această variantă de partajare.
Această variantă de partajare, expusă la filele 124-125 dosar fond, în completarea de expertiză efectuată de ing., coroborată cu propunerile de partajare din expertiza inițială ( 85-87 dosar fond), era cea mai benefică tuturor comoștenitorilor, fiindu-le atribuite, în această variantă, terenuri de valoare aproximativ egală, evitându-se astfel plata unor sulte exorbitante de către unul ori altul dintre comoștenitori; apoi, în această variantă fiecăreia dintre părți urma să i se atribuie terenuri aferente construcțiilor atribuite la partaj.
În decizia nr. 694/R/2005 a Curții de Apel Clujs -a statuat în sensul că modalitatea de partaj aleasă de prima instanță de fond, și care de altfel a fost avută în vedere și de către instanța de rejudecare, nu este cea mai benefică pentru părțile litigante, nerespectând criteriile impuse de art. 6739Cod proc.civ. și neținând cont de folosința actuală a acestor terenuri, impunându-se așadar efectuarea unui alt raport de expertiză tehnică judiciară topografică, pentru partajarea acestor terenuri între cei trei moștenitori, de asemenea manieră încât să se pună capăt definitiv stării de indiviziune dintre cei trei moștenitori, prin partajarea efectivă a fiecăruia dintre terenurile supuse partajului, și prin asigurarea accesului la calea publică a fiecăruia dintre loturile rezultate în urma partajului. Este știut faptul că de esența partajului este crearea unor loturi independente pentru fiecare copartajant, care să nu aibă caracter de loc înfundat și să nu reclame o trecere peste lotul atribuit altui copartajant, fiind de preferat ca în urma partajului să se pună capăt definitiv stării de coproprietate și să se orice neînțelegeri și interferențe între copartajanți. Pe de altă parte, este necesar ca la partajarea terenurilor, în ceea ce privește terenurile aferente construcțiilor de la 1 și 12, să se țină seama de folosința actuală a construcțiilor, respectiv, în urma partajării să se atribuie în exclusivitate, iar nu în indiviziune, terenul aferent fiecăreia dintre cele două complexe imobiliare, de la nr. 1 și nr. 12, aceluia dintre copartajanți căruia i-a fost atribuit și respectivul complex imobiliar, fiind de neconceput ca terenul, respectiv, curtea și grădina unei case, să rămână în indiviziune între toți copartajanții, deși respectiva casă i-a fost atribuită doar unuia dintre aceștia.
Instanța de rejudecare, însă, a nesocotit îndrumările din această decizie de casare, optând pentru o modalitate de partajare a terenurilor în care s-au atribuit construcții unei părți, iar terenul aferent acelor construcții a fost atribuit altei părți.
Astfel, lui i-a fost atribuit prin hotărârea fondului un teren care, în tabelul de mișcare parcelară întocmit de expert, figura pe numele pârâtei, respectiv, terenul "pe râturi 2" L 3, de 833 mp.; tot lui nu i-a fost atribuit prin hotărârea fondului terenul "pe râturi 1" L 2, în suprafață de 666 mp. pe care e amplasată bucătăria de vară, pe motiv că această bucătărie de vară ar fi fost construită de, însă, ia-a fost atribuită bucătăria de vară de la nr. 12, amplasată pe terenul "pe râturi 2" L care, figurează în tabelul de mișcare parcelară pe numele lui.
Terenul "pe râturi 1" L 2, în suprafață de 666 mp. a fost atribuit lui, deși pe acest teren se afla bucătăria de vară, afirmativ atribuită lui.
Așa fiind, Curtea a constatat că modalitatea de partajare optimă, profitabilă și benefică tuturor copartajanților este cea evidențiată în completarea la expertiza întocmită de ing., aflată la filele 124-125 dosar fond rejudecare, variantă în care reclamantul ar urma să primească bunuri în valoare totală de 30.840 RON, pârâtul ar urma să primească bunuri în valoare totală 27.852,3 RON, iar pârâta ar urma să primească bunuri în valoare totală de 27.780,92 RON. Prin includerea în masa succesorală după cei doi defuncți și a anexelor gospodărești situate la nr. 1 sat, constând din șură cu grajd și, în valoare totală de 26.041,92 RON, valoarea totală a masei succesorale ar fi de 86.277,04 RON, astfel încât fiecăruia dintre comoștenitori, proporțional cu cota de câte 1/3 parte fiecare, i-ar reveni din această masă succesorală o valoare de 28.759,0133 RON. Întrucât a primit la partaj bunuri în valoare mai M decât cota ce i s-ar fi cuvenit, iar cei doi intimați au primit bunuri în valoare mai mică decât cota cuvenită, în temeiul art. 742.civ. reclamantul a fost la plata sultelor către cei doi pârâți.
În ceea ce privește motivul de recurs referitor la neacordarea cheltuielilor de judecată în cuantumul pretins de recurent, Curtea a constatat că și acesta este fondat prin prisma art. 274-275. proc. civ. rap. la art. 1169.civ. totalul cheltuielilor de judecată ocazionate recurentului în purtarea litigiului, dovedite prin chitanțele aflate în dosare, fiind de 6.529,9 RON, recurentului neputându-i-se acorda cu titlul de cheltuieli de judecată contravaloarea expertizei extrajudiciare, în sumă de 100 RON, întrucât aceasta nu a fost o probă administrată în condiții de contradictorialitate și oralitate cu respectarea art. 167 și urm. proc. civ. însă, din totalul acestor cheltuieli de judecată reclamantul trebuia să suporte 1/3, proporțional cu cota sa de coproprietate din masa succesorală, astfel încât intimații nu puteau fi obligați la cheltuieli de judecată către reclamant decât proporțional cu cota ce revenea fiecăreia din această masă succesorală.
Prin urmare, din totalul cheltuielilor de judecată, de 6.529,9 RON, 1/3, respectiv 2.176,63 RON trebuia suportată de către reclamant, iar diferența, de 4.353,26 RON se impunea a fi suportată de către ceilalți comoștenitori, în mod egal.
Împotriva deciziei Curții, reclamantul a formulat contestație în anulare, solicitând admiterea acesteia.
În motivarea contestației arată că instanța a reținut că în masa succesorală intră și contravaloarea anexelor gospodărești din nr. 12, în sumă de 12.251,22 lei, deși recursul formulat de reclamant a vizat anexele gospodărești ale imobilului de la nr. 1.
Consideră că este inadmisibil ca terenul aferent construcției să-i fie atribuit unui moștenitor, iar construcția să-i fie atribuită altui moștenitor, așa cum a procedat instanța, atribuind lui terenul "Pe 2 -3" iar lui bucătăria de vară construită pe acest teren.
În masa succesorală există două bucătării de vară, una de la nr.1, în valoare de 15846,19 lei, care trebuia atribuită lui, iar a doua bucătărie de vară de la nr. 12, nr. actual 15, în valoare de 12251,22 lei, care în mod eronat a fost atribuită lui.
Menționează că în masa succesorală intră și cotețele de la nr. 1, construite pe 1-3 în valoare de 9491,30 lei, care nu apar în hotărârea pronunțată. Mai mult, bucătăria de vară de la nr. 1 "Pe 1-2" a fost eliminată pe nedrept de la partaj, îmbogățind prin aceasta pe pârâta fără justă cauză, cu toate că bucătăria de bară de la nr. 1 "Pe 1-2" există în expertiza tehnică judiciară efectuată de ing., care face parte integrantă din hotărârea pronunțată la data de 27.04.2009.
Arată că astfel valoarea totală a masei succesorale este de 111.614,53 lei și nu 86.277,04 lei, cum s-a reținut.
Analizând decizia civilă nr. 1055/R din 27.04.2009 a Curții de Apel Cluj pronunțată în dosar nr-, prin prisma motivelor de contestație în anulare invocate, instanța reține că cererea nu este fondată.
Referitor la faptul că instanța nu ar fi examinat toate motivele de recurs curtea reține că instanța de recurs a analizat toate motivele de recurs invocate.
În cazul în care contestația în anulare privește și omisiunea examinării unui motiv de casare, aceasta nu înseamnă ca pot fi repuse în discuție pe aceasta cale motivele de casare care au format obiect de preocupare pentru instanța de recurs, chiar dacă soluția pronunțată ar fi rezultatul unei greșite aprecieri a probelor sau aplicării legii.
Astfel contestația în anulare nu constituie un mijloc de reformare a unei hotărâri, chiar și greșite, date în recurs, întrucât este ținută să verifice numai dacă există vreunul din motivele limitativ prevăzute de lege să examineze justețea soluției pronunțate.
Examinând hotărârea atacată, în raport de dispozițiile legale de mai sus, se constată ca instanța de recurs a analizat în mod grupat criticile formulate și a avut în vedere toate susținerile formulate de reclamant, inclusiv cele referitoare la anexele gospodărești ale imobilului de la nr. 1.
În principal contestatorul consideră că instanța a reținut că în masa succesorală intră și contravaloarea anexelor gospodărești din nr. 12, în sumă de 12.251,22 lei, deși recursul formulat de reclamant a vizat anexele gospodărești ale imobilului de la nr. 1.
Curtea constată că prin decizia atacată instanța a partajat întreaga masă succesorală. Prin urmare chiar dacă recurentul a criticat decizia instanței de apel doar cu privire la anexele gospodărești ce îl interesau aceasta nu înseamnă că ar fi putut să formeze doar un lot pentru recurent în care să includă și anexele gospodărești ale imobilului de la nr. 1 iar ceilalți doi moștenitori să rămână fără bunuri atribuite. În acest fel consideră contestatorul că instanța s-a pronunțat și asupra anexele gospodărești ale imobilului de la nr. 12, fără ca recurentul să fi formulat recurs cu privire la acestea.
Or, este de observat că însuși recurentul solicită prin recursul său (fila 8 alin. ultim dosar -) ca toate bunurile care includ masa succesorală să fie împărțite între cei trei moștenitori iar printre aceste bunuri se regăsesc și anexele gospodărești ale imobilului de la nr. 12, prin urmare instanța a analizat toate motivele de recurs, motive care au fost formulate de către recurent.
Oricum, este de reținut, deci, că toate motivele de recurs, chiar dacă nu au fost examinate pe puncte, așa cum le-a formulat contestatorul își găsesc tratarea detaliată în considerentele hotărârii atacate, așa cum s-a menționat mai sus.
În aceasta situație, afirmația contestatorului referitoare la neexaminarea motivelor de casare, de către instanța de recurs, nu este întemeiată iar la analiza acestei examinări nu se constată o omisiune a examinării motivelor de recurs.
Chiar dacă reclamantul consideră că soluția la care s-a oprit instanța de recurs ar cuprinde greșeli de judecată pe fond, acestea nu pot fi corectate pe aceasta cale procesuala, a contestației în anulare, care este o cale de retractare și nu de reformare a soluției atacate.
Față de acestea, în temeiul prevederilor art. 318 Cod procedură civilă, curtea urmează să respingă ca nefondată contestația în anulare declarată de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 1055/R din 27.04.2009 a Curții de Apel Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o va menține în totul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondată contestația în anulare formulată de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 1055/R din 27.04.2009 a Curții de Apel Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 12 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -- -
GREFIER
de, dactilografiat de Sz.
În 2 ex. la data de 29.06.2009
Judecători recurs -, - Curtea de Apel Cluj
Președinte:Anca Adriana PopJudecători:Anca Adriana Pop, Alina Rodina, Ioan
