Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 176/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
R O MÂ NIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 176/
Ședința publică din data de 11 martie 2008
PREȘEDINTE: George Popa
JUDECĂTOR 2: Irina Alexandra Boldea Delegație vicepreședintele Curții, cu -
Judecător - - --
Grefier -
-.-.-.-.-.-.-
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de către reclamantul, domiciliat în G,-, -.8,.31, jud.G, împotriva deciziei civile nr. 499 din 8.10.2007 pronunțată de Tribunalul Galați, în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâtul, domiciliat în G,-, bloc 7.A,.66, jud.
La apelul nominal au răspuns recurentul-reclamant asistat de av. și intimatul-pârât asistat de av., în baza împuternicirilor avocațiale depuse la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei,după care:
Apărătorul intimatului-pârât depune la dosar notă de precizări și declară că nu mai are cereri de formulat.
Apărătorul recurentului-reclamant precizează că a luat cunoștință de nota de precizări depusă; nu are alte cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.
Apărătorul recurentului-reclamant, pentru considerentele arătate în motivele scrise aflate la dosar, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Susține că, în apel, în propria cale de atac reclamantului i s-a creat o situație mai grea atribuindu-se întreg imobilul pârâtului. În rejudecare, solicită partajarea imobilului în cote egale conform raportului de expertiză, holul urmând a fi atribuit reclamantului. Solicită ieșirea din indiviziune și cu privire la teren prin trasarea unui gard longitudinal. Solicită cheltuieli de judecată.
Apărătorul intimatului-pârât solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca fiind legală și temeinică a deciziei Tribunalului Galați; susține că trasarea unui gard longitudinal îl prejudiciază pe pârât. De altfel, dorința recurentului este de a vinde imobilul, astfel că nu este de acord cu partajarea imobilului în natură și cu atribuirea holului recurentului. Solicită cheltuieli de judecată.
Apărătorul recurentului, în replică, susține că, faptul că recurentul vrea să vândă, nu este motiv de recurs; acesta poate dispune de cota sa după cum dorește.
CURTEA
Asupra recursului civil de față.
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Galați sub nr.1.181 din data de 1.02.2006 reclamantul a chemat in judecata pe paratul solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța sa se dispună ieșirea părților din indiviziune cu privire la imobilul situate in G,-.
Motivându-și in fapt acțiunea reclamantul a arătat ca in urma decesului mamei părților, s-a dezbătut succesiune acesteia si s-a eliberat certificatul de moștenitor nr.187/19.10.2005 de BNP.
Intre părți, in calitate de moștenitori, au apărut discuții cu privire la modalitatea de a ieși din indiviziune, soluționarea acestora pe cale amiabila devenind imposibila.
Paratul legal citat a formulat întâmpinare arătând ca este de acord cu ieșirea din indiviziune in cote egale de cu privire la imobilul in discuție.
A arătat paratul ca defuncta sa mama i-a permis să își desfășoare o activitate comerciala la partea stradala a imobilului, ceea ce s-a si întâmplat, chiar si după decesul acesteia. Solicita ca la partajarea imobilului sa se seama de faptul ca are nevoie de acces la pod si horn pentru lucrările de întreținere, iar holul ar putea delimita proprietățile părților.
Prin sentința civilă nr. 3226/ 13.04.2007 a Judecătoriei Galația fost admisă acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul.
S-a dispus ieșirea părților din indiviziune cu privire la casa de locuit situată în G,-.
A fost atribuit reclamantului lotul II compus din cameră, bucătărie de vară, magazie și anexe individualizat cu roșu pe schița anexă la raportul de expertiză întocmit în cauză de expert.
A fost atribuit pârâtului lotul I compus din magazie, depozit și anexe, individualizat cu galben pe schița anexă la raportul de expertiză.
S-a dispus rămânerea în indiviziune a părților cu privire la holul situat între depozit și.
A fost obligat pârâtul să plătească reclamantului 535 lei reprezentând cheltuieli de judecată după compensare.
Pentru a pronunța această sentință,prima instanță a avut în vedere următoarele:
Prin certificatul de moștenitor nr.187/19.10.2005 eliberat de BNP asociații si s-a constatat deschisa succesiunea defunctei, decedata la data de 25.05.2005, cu ultim domiciliu in G,-.
S-a constatat ca de pe urma acesteia a rămas ca avere succesorala imobilul situate la aceeași adresa, compus din teren in suprafața de 100 mp si casa de locuit, compusa din 3 camere, un hol, o bucătărie si o magazine, construita din cărămida si paianta si acoperita cu tabla si carton. Diferența suprafeței de teren, pana la 282 mp a fost atribuita in proprietate celor 2 moștenitori - pârâți in prezenta cauză - conform art.35 din Legea nr.18/1991, astfel cum rezulta si din Ordinul Prefectului nr.7.507/29.- (filele 3 si 4).
In cauza s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice in construcții de către expert.
Din cuprinsul raportului de expertiza instanța a reținut că una din camere are acces din strada si este spațiu comercial, următoarea fiind utilizata ca depozit. Ambele camere sunt folosite de către parat.
Calea de acces pana la terenul de gradina este comuna, podul casei este comun iar pentru repararea hornului accesul se afla in lotul 2.
Cele doua camere de la strada, folosite de parat pentru desfășurarea unei activități comerciale in temeiul acordului fostei proprietare si denumite impropriu in expertiza magazine si depozit se cuvin fi atribuite paratului, întrucât le stăpânește deja in fapt. Cele doua camere sunt individualizate cu galben pe schița anexa a raportului de expertiza, instanța având in vedere cea de-a doua varianta (fila 65 dosar).
Pe aceeași propunere de lotizare poate fi identificata o suprafața de teren situate in fundul curții, având dimensiunile de 3 lățime cu 25,00 lungime ce nu este colorata și se cuvine a fi atribuită tot reclamantului, pentru a se evita compensarea loturilor cu sulte.
Camera aflată în continuarea holului, bucătăria de vara, magazia si anexa (tot cu dimensiunile de 3,00 lățime cu 25,00 lungime) individualizate cu roșu pe a doua varianta de lotizare de la fila 65 vor fi atribuite paratului.
Holul aflat intre cele doua loturi, având ca dimensiuni 2,20 lățime cu 3,58 lungime si care a constituit in realitate motivul disputei părților pentru acces la podul casei si la horn s-a dispus a rămâne in indiviziune, aceasta fiind singura modalitate de a asigura părților folosința efectiva si eficienta a loturilor atribuite si a spatiilor comune ale imobilului (pod si horn).
In ceea ce privește terenul in suprafața totala de 282 mp s-a apreciat că părțile trebuie să rămână de asemenea in indiviziune pentru aceleași considerente anterior menționate, forma si dimensiunile terenului făcând imposibila partajarea acestuia in natura.
unei cai de acces si partajarea terenului ar aduce doar dezavantaje si nu ar servi nici uneia dintre părți in mod efectiv, întrucât in prezent ambele părți au acces nestingherit la loturile atribuite - paratul din strada iar reclamantul prin curte, paratul putând la rândul sau sa ajungă nestingherit la anexele din fundul curții.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, criticând-o sub aspectul modului de formare și repartizare a loturilor. Astfel, instanța nu a dispus ieșirea din indiviziune și cu privire la suprafața de teren de 282 mp, deși conform dispozițiilor legale, nici una dintre părți nu poate fi obligată să rămână în indiviziune.
Totodată în mod greșit s-a dispus rămânerea în indiviziune cu privire la holul comun, hornul putând fi curățat de pe acoperișul casei.
Loturile nu sunt echilibrate, pârâtului fiindu-i acordată o suprafață mai mare de locuit decât reclamantului, astfel încât drepturile sale au fost încălcate.
A solicitat admiterea apelului și schimbarea sentinței în sensul atribuirii lotului 1( conform precizărilor depuse în scris- filele 9,15).
Întrebat fiind în mod expres în instanță, apelantul a arătat că solicită ieșirea din indiviziune fără a mai exista părți comune, întrucât intenționează să înstrăineze partea sa de imobil. A solicitat în principal lotul nr. 1, iar în subsidiar oricare dintre loturi sau atribuirea întregului imobil către celălalt coindivizar, cu obligarea acestuia la plata sultei.
Intimatul pârât a depus întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefundat.
A arătat că instanța de fond a avut în vedere în mod judicios faptul că în spațiul din lotul 1 funcționează o societate comercială - magazin alimentar, care încă de la momentul înființării, respectiv 1997, avut acordul expres al defunctei. La construcțiile din lotul 1 efectuat o serie de îmbunătățiri, ce au fost identificate și evaluate de expert. Nu se justifică atribuirea lotului 1 către pârât.
De asemenea, în mod corect s-a dispus rămânerea în indiviziune cu privire la holul dintre cele două loturi, având în vedere că este singura cale de acces la podul casei și la horn.
Prin decizia civilă nr. 499 din 08.10.2007 a Tribunalului Galația fost admis apelul declarat de reclamant și a fost schimbată în parte hotărârea atacată în sensul că a fost atribuit pârâtului imobilul situat în G- compus din terenul în suprafață de 282 mp și construcția edificată pe acesta, imobil evaluat la suma de 65.848 lei
A fost obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 27.032,3 lei cu titlu de echivalent valoric al cotei de 1/2, după deducerea contravalorii îmbunătățirilor în sumă de 5.891,6 lei.
Au fost înlăturate mențiunile contrare și au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că Prin raportul de expertiză efectuat în cauză s-a propus lotizarea imobilului cu luarea în considerare a actelor de proprietate ale părților și a modului de folosire actual. S-a avut în vedere configurația terenului și felul în care sunt dispuse construcțiile,menținându-se o suprafață de teren în indiviziune, pentru a se putea asigura calea de acces către zona din spatele curții, respectiv grădină.
Nemulțumirea apelantului reclamant privind atribuirea lotului 1 către pârât a fost apreciată ca nejustificată. Din probele administrate rezultă că în spațiul din lotul 1 funcționează o societate comercială a pârâtului - magazin alimentar, care încă de la momentul înființării, respectiv 1997, avut acordul expres al defunctei. La construcțiile din lotul 1, pârâtul a efectuat o serie de îmbunătățiri, ce au fost identificate și evaluate de expert.
Astfel, s-a reținut că în mod corect au fost atribuite cele două camere din lotul 1 pârâtului, având în vedere criteriile prevăzute de art. 673 ind. 9.proc.civ.
De asemenea, în mod judicios s-a apreciat, față de probele administrate în cauză, că holul dintre cele două loturi propuse de expert este singura cale de acces la podul casei și la horn, astfel încât să se asigure o folosință eficientă a loturilor.
Cu toate acestea instanța de apel a reținut că prima instanță a sesizat în mod corect că, față de configurația terenului, de suprafața acestuia de 282 mp și de modalitatea în care sunt dispuse construcțiile( tip vagon), terenul nu este comod partajabil în natură.
S-a constată totodată că și suprafețele locative formate de expert nu sunt suficiente desfășurării unui trai în condiții optime, respectiv două camere pârâtului și o cameră, bucătărie, magazie și anexe reclamantului, loturile fiind despărțite printr-un hol comun.
Modalitatea propusă de expert și însușită de instanță nu asigură părților o ieșire reală din indiviziune și nu este în măsură să asigure respectarea normelor tehnice privind asigurarea unei suprafețe minime aferente spațiului de locuit, cu evitarea fărâmițării excesive a imobilului.
De altfel și apelantul a arătat că solicită ieșirea din indiviziune, fără a mai exista părți comune, întrucât intenționează să înstrăineze partea sa din imobil, în final solicitând ca, în măsura în care nu este primită favorabil cererea sa privind atribuirea lotului 1( respectiv cele două camere de la stradă), întreg imobilul să fie atribuit intimatului, cu obligarea acestuia la plata contravalorii sultei.
La rândul său, intimatul a arătat că ar fi de acord cu atribuirea în integralitate a imobilului, singurul impediment fiind cel de ordin financiar, la acest moment neavând posibilitatea să achite apelantului reclamant contravaloarea cotei sale.
Având în vedere caracteristicile tehnice ale construcției, suprafața utilă, stadiul actual al acesteia, amplasamentul, precum și suprafața mică a terenului, față de manifestarea de voință a părților, s-a apreciat că un partaj în natură este lipsit de eficiență.
Pentru aceste considerente, s-a admis apelul și s-a schimbat în parte sentința apelată, în sensul atribuirii către intimatul pârât a imobilului situat în G,-, compus din teren în suprafață de 282 mp și construcție edificată pe acesta, în valoare de 65.848 lei, conform art. 673 ind. 5.proc.civ. cu obligarea acestuia la plata sultei corespunzătoare cotei ce i se cuvine reclamantului după deducerea contravalorii îmbunătățirilor aduse la imobil.
Împotriva deciziei civile nr. 499 din 08.10.2007 a Tribunalului Galația declarat recurs reclamantul nemulțumit de modalitatea de partajare a imobilului succesoral.
Recurentul a solicitat ca partajarea imobilului să se dispună numai în natură cu stabilirea unei suprafețe de 0,7 din lungimea holului pentru a fi folosită la curățarea hornului din podul casei.
Recurentul a mai solicitat ca pârâtul să fie obligat să suporte din valoarea cheltuielilor ocazionate de deschiderea curentului electric la imobil, să ridice instalația de climatizare la o înălțime de 2 și să nu mai amplaseze nici o dotare pe locul de folosință comună.
La data de 13.-, reclamantul și-a completat motivele de recurs cu cereri noi, cereri ce nu pot fi, însă, analizate întrucât au fost formulate după expirarea termenului prevăzut de lege în care recursul putea fi motivat.
Prin întâmpinare intimatul pârât a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de apel ca fiind temeinică și legală.
Recursul este nefondat.
Verificând decizia atacată prin prisma criticilor formulate de recurent, Curtea constată că în mod corect instanța de apel a dispus partajarea imobilului succesoral prin atribuirea în totalitate a acestuia unuia dintre copărtași în condițiile în care, față de probele administrate în cauză și de concluziile raportului de expertiză, s-a apreciat că partajarea în natură, prin formarea a două loturi distincte, nu este posibilă.
Curtea constată că la alegerea modalității de partajare a imobilului instanța de apel a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 673 indice 9 Cod procedură civilă, reținând în acest sens că suprafețele locative formate de expert și însușite ca atare de prima instanță nu sunt suficiente desfășurării unui trai în condiții optime, partajarea în natură neasigurând părților ieșire reală din indiviziune.
Cererea recurentului de a se dispune partajarea în natură a imobilului nu poate fi primită întrucât prin aceasta s-ar produce o fărâmițare excesivă a imobilului și s-ar încălca normele tehnice privind asigurarea unei suprafețe minime aferente spațiului de locuit.
Mai mult decât atât, însuși reclamantul a fost cel care a solicitat în fața instanței de apel, în mod expres, ca, în situația în care partajarea în natură nu este posibilă, să se dispună atribuirea în totalitate a imobilului în proprietate pârâtului cu obligarea acestuia la plata sultei corespunzătoare.
Ținând cont de manifestarea expresă de voință a reclamantului și de acordul exprimat în același sens de pârât, având în vedere și caracteristicile tehnice ale construcției, suprafața utilă, stadiul actual al acesteia, amplasamentul dar și suprafața mică a terenului aferent construcției, în mod legal și temeinic instanța de apel a apreciat că partajarea în natură a imobilului nu este posibilă, optând pentru varianta agreată de ambele părți, respectiv aceea a atribuirii imobilului către pârât.
Schimbarea poziției recurentului pe parcursul soluționării cauzei și noua solicitare a acestuia nu poate constitui un temei suficient care să justifice modificarea deciziei atacate.
Pentru aceste considerente, reținând că celelalte cereri formulate de reclamant prin motivele de recurs nu se mai impun a fi analizate în condițiile în care imobilul urmează a rămâne în lotul pârâtului, Curtea, în conformitate cu dispozițiile art. 312 Cod procedură civilă va respinge recursul declarat de reclamant, menținând ca temeinică și legală hotărârea instanței de apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul civil declarat de către reclamantul, domiciliat în G,-, -.8,.31, jud.G, împotriva deciziei civile nr. 499 din 8.10.2007 pronunțată de Tribunalul Galați, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 11 martie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red./18.03.2008
VM/18.03.2008
2 ex./18.03.20087
Fond: Judecătoria Galați - judecător
Apel: Tribunalul Galați - judecători
Președinte:George PopaJudecători:George Popa, Irina Alexandra Boldea Delegație
