Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 1778/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 1778/
Ședința publică din 25 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Maria Ploscă JUDECĂTOR 2: Irina Tănase
JUDECĂTOR 3: Lică Togan
Judecător: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru pronunțare, recursul civil declarat de reclamanta, cu domiciliul ales la, în, sat, județul V, împotriva deciziei civile nr.169/A din data de 23 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
Recursul este legal timbrat, cu taxa judiciară de timbru în sumă de 1044 lei, achitată cu chitanțele nr.- din data de 17.11.2009 și nr.- din data de 19.11.2009, emise de Primăria Râmnicu V și timbru judiciar de 5 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosarul cauzei s-a depus, prin serviciul de registratură, dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 1034 lei, din partea recurentei-reclamante.
Curtea constată că dezbaterile în fond asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 18.11.2009, concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie și se retrage pentru deliberare.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată la data de 12.01.2007, pe rolul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, reclamanta (fosta ) a chemat în judecată pe pârâții și, solicitând să se constate deschisă succesiunea autoarei -, decedată în data de 04 1996, cu ultimul domiciliu în municipiul Rm.V și să se dispună ieșirea din indiviziune asupra averii succesorale, potrivit cotelor legale ce li se cuvin.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că după decesul autoarei au rămas ca moștenitori legali pârâtul, în calitate de soț supraviețuitor, cu o cotă de 1/4 din moștenire, reclamanta și pârâta, în calitate de descendenți de gradul I, cu o cotă de 3/8 din moștenire.
Reclamanta a menționat că este fiica autoarei din prima căsătorie, iar pârâta, fiica rezultată din căsătoria autoarei cu pârâtul.
S-a susținut că masa succesorală a autoarei se compune din următoarele bunuri: un apartament cu 2 camere și dependințe, situat în municipiul Rm.V,-, -.B,.36,județul V, cumpărat de autoare în timpul căsătoriei cu pârâtul, cu plata în rate rămas neachitat la data decesului autoarei; o casă tip, situată în comuna, construită din zidărie, acoperită cu tablă, la parter cu: hol, sufragerie, dormitor, bucătărie, iar la etaj cu două camere. Casa a fost edificată pe terenul părinților pârâtului, alături de casa părintească, în care locuia mama acestuia, și de casa aflată în construcție a fratelui pârâtului, iar, în spate, a fost adăugată o anexă, care nu face obiectul partajului; bunuri mobile aflate în apartament: un televizor marca ""; un televizor marca ""; o combină muzicală marca "";un dublu casetofon marcă străină; două tablouri în ulei; un set persan, compus din: față de masă,cuvertură, 2 huse fotolii; un serviciu pahare de rubin pentru lichior pentru 6 persoane; un serviciu pentru cafea din porțelan pentru 6 persoane; o măsuță mică; bunuri mobile aflate în casa de la țară; un corp de bucătărie suspendat și un altul asemănător; un frigider marca "Arctic"; un aragaz cu 4 ochiuri; o chiuvetă; o mochetă; o perdea de nailon și o galerie de lemn; două seturi de farfurii pentru 6 persoane; un recamier și 2 fotolii, aflate în bucătărie; un colțar și o masă; un covor persan de culoare grena, cu dimensiuni de 3,5 pe 5; o canapea și două fotolii; un televizor marca ""; un video ""; un covor persan pe fond crem; o măsuță; un set persan (pentru fotolii, pat și o față de masă) și o perdea, aflate în dormitor; trei autoturisme: un autoturism 1.300; un autoturism; un autoturism marca Renault.
Reclamanta a menționat că toate aceste bunuri au fost dobândite de autoare în timpul căsătoriei cu pârâtul, cu o contribuție egală.
În afara acestor bunuri, reclamanta a arătat că în masa succesorală intră și bunurile proprii ale autoarei dobândite prin partajul cu primul soț, respectiv: o garnitură mobilă bucătărie "T", o mască de chiuvetă; o vitrină corp A, 4 scaune tapițate, o masă extensibilă, o masă TV și un fotoliu din garnitura pentru sufrageria ""; o mașină de spălat " 9"; un aspirator; un frigider ""; două lustre: una cu trei brațe și una cu patru brațe; două servicii pentru masă; un cuier hol; o mochetă hol; două galerii din lemn.
Pârâții au depus întâmpinare și cerere reconvențională ( 25 și 26) prin care au arătat că din bunurile enumerate ca fiind bunuri proprii ale autoarei, o parte sunt bunuri comune, achiziționate de autoare și pârâtul în timpul căsătoriei, respectiv: - o mască de chiuvetă - făcută din lemn masiv, care a înlocuit-o pe cea veche uzată; - o mașină de spălat"A " - care a fost dusă de reclamantă la reparat și nu a mai luat-o fiind foarte uzată: - un aspirator - adus de pârâtul; -un frigider ""; -două lustre și o mochetă de hol. Pârâții au arătat că vitrina corp A, patru scaune tapițate, o masă extensibilă, o masă TV și un fotoliu din garnitura "D" sunt foarte uzate și se află în apartament.
Pe cale reconvențională pârâții au solicitat scoaterea de la masa partajabilă a casei situată în comuna, județul A și a bunurilor mobile: un colțar, o masă, o canapea, două fotolii, un televizor marca "" și un video "",bunuri pretinse a fi în casa din, susținând că aceste bunuri sunt proprietatea părinților pârâtului, numiții - și G (decedat), după cum rezultă din adeverința de rol nr.103/24 martie 1997 emisă de Primăria, județul
Cu privire la celelalte bunuri enumerate de reclamantă ca fiind în casa din, pârâții au arătat că acestea se află în apartamentul din Rm.
Pârâții au solicitat scoaterea de la masa partajabilă a autoturismelor enumerate în cererea de chemare în judecată, arătând că 1310 Tx aparține fratelui pârâtului G, fiind vândută acestuia înainte de decesul autoarei cu suma de 4 milioane de lei vechi, folosită pentru asistența medicală a autoarei; 1304 fost proprietatea lui G, fratele pârâtului, iar autoturismul marca Renault a fost cumpărat de pârâtul după decesul autoarei, dovadă fiind certificatul de radiere emis de Poliția D nr.7976/12 1996 de pe numele.
Aceștia au solicitat suplimentarea masei partajabile cu bunurile mobile luate de reclamantă din apartament și la bunica sa în comuna, județul V, respectiv: o mașină de spălat"A "; o mașină de cusut mecanică; un fier de călcat cu aburi; un mixer de proveniență românească; un filtru de cafea; un dublu casetofon; două seturi de farfurii de 12 și 8 persoane;
Pârâtul a solicitat să se constate că după decesul autoarei a efectuat următoarele îmbunătățiri în apartament: montat ușă la intrare; montat gresie și faianță în hol; montat gresie pe hol; montat gresie și faianță în baie; schimbat țevile la gaze, racordare și montat contor; schimbat contorul electric și încheiat contract nou; contribuția la izolarea planșeului blocului; zugrăvirea apartamentului; efectuarea lucrărilor de înscriere în cartea funciară a apartamentului.
Pârâtul a solicitat ca sporul de valoare adus imobilului să fie dedusă din valoarea apartamentului și să fie imputată asupra lotului reclamantei, în măsura în care i se va atribui acesteia apartamentul.
Același pârât a solicitat să se constate că după decesul autoarei până în prezent a achitat impozitul și întreținerea, fără să locuiască în apartament.
De asemenea, a solicitat să se constate că pasivul succesoral este în sumă de 4.000.000 ROL și că a fost suportat numai de el pentru decesul autoarei.
Reclamanta a depus întâmpinare la cererea reconvențională ( 153-156), prin care a recunoscut că pârâtul a efectuat următoarele îmbunătățiri: ușa de la intrare, gresie și faianță în baie și bucătărie, gresie în hol, introdus gaze, montat contor, montat apometre și contor electric.
A mai arătat că apartamentul a fost zugrăvit o dată în 20 de ani, lucrare care nu constituie o îmbunătățire, ci lucrare de întreținere, iar înscrierea apartamentului în cartea funciară a fost făcută de ea și de soțul său în urmă cu 3 ani.
Reclamanta a arătat că și-a plătit cheltuielile de întreținere până în anul 2000, cât a stat în apartament, iar după această dată în apartament a rămas pârâta.
Referitor la cota de contribuție de 75 % solicitată de pârâtul, reclamanta a răspuns că nu este de acord să se rețină această cotă la dobândirea bunurilor comune, întrucât, chiar dacă autoarea a fost bolnavă înainte de deces, a primit ajutor constant de la părinții săi. Mai mult, pârâtul a fost deținut în Penitenciarul Colibași după anul 1985, autoarea fiind cea care i-a dus pachete și s-a ocupat de întreținerea familiei pe toată perioada cât a lipsit. Pârâtul nu aducea acasă în totalitate veniturile realizate din muncă, fiind angrenat într-o relație extraconjugală cu actuala sa soție, dovadă fiind că i s-a născut un copil pe care l-a recunoscut înainte de decesul autoarei.
Reclamanta nu a recunoscut că pârâtul a suportat din bani proprii pasivul succesiunii autoarei și nici că pasivul s-ar fi ridicat la suma de 4.000.000 ROL, la nivelul anului 1996.
Reclamanta a ținut să menționeze că bunurile mobile din casa de la nu sunt ale părinților pârâtului, întrucât aceștia locuiau în casa veche care era mobilată și din acest motiv nu aveau interesul să achiziționeze astfel de bunuri.
Cu privire la autovehicule a arătat că Tx nu a fost vândută fratelui pârâtului înainte de decesul autoarei pentru a face rost de bani, întrucât nu era nevoie de bani pentru medicația autoarei, cum pretinde pârâtul. Bunicii reclamantei au avut o situație materială deosebit de bună și au sprijinit-o material, în mod constant, pe autoare.
Referitor la 1304, reclamanta a arătat că aceasta a fost achiziționată de părinții săi de la fratele pârâtului și a fost folosită constant de autoare și pârât pentru transportul materialelor de casă la. De exemplu, au transportat tâmplăria efectuată de tatăl autoarei -, pentru casa din, precum și alte produse alimentare aduse de bunicii materni pentru meseriașii care lucrau la casă.
Reclamanta a susținut că și autovehiculul Renault a fost cumpărat tot în timpul căsătoriei și că pârâtul a avut două astfel de mașini și este posibil să se refere la documentele altui autoturism.
La cererea reclamantei, a pârâților și din oficiu, instanța a dispus efectuarea unei expertize preliminarii, în specialitatea construcții pentru a se stabili anul construcției casei de la, a se evalua apartamentul, a se stabili cuantumul actualizat al ratelor achitate până la decesul autoarei și după acest moment și să verifice și să evalueze lucrările de îmbunătățire pretinse de pârâtul (obiectivele au fost stabilite în ședința din 30 - 248, iar raportul de expertiză a fost depus la filele 310 - 323, răspunsul la obiecțiuni - 364 și completarea depusă la filele 424-439). Prin tragere la sorți, a fost desemnat expert -.
Din oficiu, instanța a dispus efectuarea unei expertize în specialitatea evaluări bunuri mobile pentru a se stabili valoarea bunurilor mobile introduse la partaj (obiectivele au fost stabilite în ședința din 30 2007 - 248, iar expertiza a fost depusă la filele 336 - 339, răspunsul la obiecțiuni - 422, 445 și 446). Prin tragere la sorți, a fost desemnat expert.
Prin încheierea de admitere în principiu nr.6183/07 2008 (460-465), instanța a admis, în principiu, în parte, acțiunea civilă formulată de reclamantă și cererea reconvențională formulată la filele 25 și 26 de pârâții-reclamanți reconvenționali și pe cale de consecință a constatat deschisă succesiunea autoarei -, cu ultimul domiciliu în municipiul Râmnicu V, în data de 04 1996; că în urma autoarei au rămas ca moștenitori legali: pârâtul, în calitate de soț supraviețuitor, care a cules cota de 1/4 din moștenire, reclamanta și pârâta, în calitate de descendenți de gradul I, care au cules, fiecare, cota de 3/8 din moștenire și că masa succesorală a autoarei este alcătuită din următoarele bunuri:
Bunuri mobile proprii: o garnitură mobilă bucătărie "T" în valoare de 100 lei; o vitrină corp A, 4 scaune tapițate, o masă extensibilă, o masă TV și un fotoliu din garnitura pentru sufrageria "" - în valoare de 250 lei; două servicii pentru masă - în valoare de 40 lei; un cuier hol - în valoare de 20 lei; două galerii din lemn - în valoare de 30 lei; o mașina de cusut mecanică - neevaluată de expert, care a fost luată de reclamantă.
II. Cota de 1/2 din bunurile mobile dobândite în timpul căsătoriei cu pârâtul, restul de 1/2 fiind cota-parte a pârâtului din comunitatea de bunuri: un televizor marca "" în valoare de 150 lei, un televizor marca "" - în valoare de 150 lei; o combină muzicală marca "" - în valoare de 100 lei; un dublu casetofon marcă străină - în valoare de 70 lei; două tablouri în ulei - în valoare de 50 lei; un set persan, compus din: față de masă, cuvertură, 2 huse fotolii - în valoare de 100 lei; un serviciu pahare de rubin pentru lichior pentru 6 persoane, în valoare de 20 lei; un serviciu pentru cafea din porțelan pentru 6 persoane, în valoare de 10 lei; două lustre - valoare de piață 50 lei; o măsuță mică în valoare de 35 lei; un aspirator în valoare de 80 lei; un frigider "" în valoare de 0 lei; un fier de călcat cu aburi, neevaluat de expert; un mixer de proveniență românească, neevaluat de expert; un filtru de cafea, neevaluat de expert; două seturi de farfurii de 12 și 8 persoane, neevaluat de expert;
III. Bunuri imobile: cota de 1/2 din apartamentul cu 2 camere și dependințe, situat în municipiul Rm.V,-, -.B,.36, județul V, cumpărat în timpul căsătoriei prin contractul de vânzare - cumpărare cu plata în rate nr. 23114/1995 încheiat cu Rm.V, în valoare de 150.645 lei, restul de 1/2 fiind cota-parte a pârâtului din comunitatea de bunuri.
Prin sentința civilă nr.6183 din 7 2008, Judecătoria Râmnicu Vâlceaa admis în parte acțiunea formulată de reclamanta și tot astfel cererea reconvențională formulată de pârâții-reclamanți și, dispunând sistarea stării de indiviziune în care se află părțile asupra masei succesorale a autoarei -, conform variantei a II-a din raportul de expertiză final întocmit de expert -, modificată, după cum urmează:
Lotul nr.I s-a atribuit în deplină proprietate pârâtului și cuprinde un televizor marca, în valoare de 150 de lei.
Pentru echilibrarea valorică a loturilor, primește sultă de la reclamantă în cuantum de 98.834,195 de lei și suma de 255 de lei contravaloarea cotei de 3/8 din pasiv, suportat de acesta.
Lotul nr.II s-a atribuit în deplină proprietate reclamantei și cuprinde următoarele bunuri: o garnitură mobilă bucătărie "T" în valoare de 100 lei; o vitrină corp A, 4 scaune tapițate, o masă extensibilă, o masă TV și un fotoliu din garnitura pentru sufrageria "" în valoare de 250 lei; un fier de călcat cu aburi în valoare de 100 de lei; un mixer de proveniență românească, în valoare de 100 de lei; un filtru de cafea, în valoare de 100 de lei; două seturi de farfurii de 12 și 8 persoane, în valoare de 100 de lei; un serviciu de masă în valoare de 20 de lei; două galerii din lemn - în valoare de 30 lei; un tablou în ulei în valoare de 25 de lei; două lustre în valoare de 50 de lei; o mașina de cusut mecanică în valoare de 100 de lei; apartamentul nr.36, cu 2 camere și dependințe, situat în municipiul Rm.V,-, -.B, județul V, cumpărat prin contractul de vânzare - cumpărare cu plata în rate nr.23114/1995, încheiat cu Rm.V, în valoare de 150.645 de lei.
Valoarea bunurilor primite în lot de reclamantă este de 155.557,19 lei ( în care este inclusă și valoarea de 3.937,19 lei - îmbunătățirile aduse apartamentului de pârâtul după decesul autoarei ).
Pentru echilibrarea valorică a loturilor, reclamanta plătește pârâtului sultă de 98.834,195de lei ( în care este inclusă și valoarea lucrărilor de îmbunătățire de 3.937,19 de lei) și suma de 255 lei, ce reprezintă cota de 3/8 din pasiv, suportată de pârâtul, iar pârâtei plătește sultă în cuantum de 28.046,25 de lei.
Lotul nr.III s-a atribuit în deplină proprietate pârâtei următoarele bunuri: un serviciu de masă în valoare de 20 de lei; un cuier hol în valoare de 20 de lei; un televizor marca "" în valoare de 150 lei; o combină muzicală marca "" în valoare de 100 lei; un dublu casetofon marcă străină în valoare de 70 lei; un tablou pictat în ulei în valoare de 25 de lei; un set persan, compus din: față de masă,cuvertură, 2 huse fotolii în valoare de 100 lei: un serviciu pahare de rubin pentru lichior pentru 6 persoane, în valoare de 20 lei; un serviciu pentru cafea din porțelan pentru 6 persoane, în valoare de 10 lei; o măsuță mică în valoare de 35 lei; un aspirator în valoare de 80 lei; un frigider "" fără valoare.
Valoare bunurilor primite de pârâtă în lot este de 630 de lei.
Pentru echilibrarea valorică a loturilor s-a dispus ca pârâta să primească sultă în cuantum de 28.046,25 de lei de la reclamantă și să plătească pârâtului suma de 255 de lei, ce reprezintă cota de 3/8 din pasiv, suportat de acesta. Au fost compensate cheltuielile de judecată efectuate de părți.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele:
După decesul autoarei, pârâtul a achitat impozitul și cheltuielile de întreținere pentru apartament și a efectuat următoarele lucrări de îmbunătățiri la apartament: montarea gresiei în hol, bucătărie și baie în valoare de 3.172 lei; montarea apometrelor - în valoare de 743,55 lei și a montat instalație gaze -21, 64 lei.
De asemenea, a reținut că pasivul succesiunii este alcătuit din suma de 400 lei achitată de pârâtul pentru cheltuielile de înmormântare și pomenire a autoarei și suma de 280 lei, reprezentând 1/2 din restul ratelor achitate de pârâtul pentru apartament după decesul autoarei.
Instanța a scos de la masa partajabilă casa cu parter și etaj situată în comuna, județul A, cele trei autoturisme 1304, 1310Tx și Renault și celelalte bunuri mobile menționate în cererea de chemare în judecată care nu au fost reținute de instanță.
Părțile au fost de acord ca bunurile mobile ce nu au fost evaluate de expert să fie atribuite reclamantei și să fie evaluate la suma de 500 de lei ( încheierea de ședință din data de 14 2008 - fila 467 ).
Lotizarea finală a fost efectuată de expert - prin raportul de la filele 479-489.
Instanța a reținut că pârâtului i se cuvin bunuri în valoare de 95.047,005 lei (cota-parte de 1/2 din bunurile comune plus cota-parte de 1/4 din bunurile proprii ale autoarei) și că acesta are o creanță de 3.937,19 lei pentru îmbunătățirile efectuate la apartament, care va fi achitată pârâtului de reclamantă.
Împotriva încheierii de admitere în principiu și a sentinței sus-menționate a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub următoarele aspecte:
Instanța de fond a creat o inegalitate între probe și nu a reținut la partaj o parte din bunurile solicitate. Astfel, se apreciază că în mod greșit nu s-a reținut la partaj casa din, județul A, nefinisată, aflată în stadiu "de roșu", în condițiile în care autoarea și intimatul aveau serviciu și nu realizau alte investiții importante,
Tot astfel, în mod greșit nu s-au reținut la partaj autoturismele, deși din interpretarea corectă a probelor rezultă o altă situație de fapt. Este vorba despre autoturismul 1310 Tx, autoturismul Renault.
Referitor la pasivul succesoral s-a susținut că pârâtul nu a dovedit cu nimic ce anume cheltuieli a efectuat și nici cuantumul acestora.
Lotizarea bunurilor nu s-a făcut corect, iar sultele, de asemenea, nu sunt corect calculate în funcție de drepturile reale ale părților.
Reclamanta a mai arătat că valoarea reală actuală a apartamentului față de piața imobiliară, solicitând în acest fel stabilirea corectă a valorii acestuia, respectiv împărțirea bunurilor la valoarea din momentul partajului.
Prin decizia civilă nr.169/A din 23 iunie 2009, Tribunalul Vâlceaa respins ca nefondat apelul, reținând următoarele:
În mod corect instanța de fond a omologat raportul de expertiză în varianta a II-a, cu atribuirea imobilului apartament în lotul apelantei-reclamante, pârâții intimați fiind de acord să primească sultă pentru echilibrarea valorică a loturilor.
Cu privire la bunurile despre care apelanta a făcut vorbire în cererea de apel, s-a apreciat că nu se poate reține susținerea acesteia în vederea introducerii acestora la partaj, deoarece din actele emise de primăria rezultă că autoarea figurează înscrisă la registrul agricol al satului, la poziția 83/1996 cu teren, casă și grajd din anul 1970. Pârâtul este înscris la rol cu teren și casă construită în anul 1997 în localitatea conform adresei emisă de primăria la fila 165 dosar.
Astfel, din materialul probator administrat rezultă, fără echivoc, faptul că această casă din a fost construită de autorii pârâților-intimați și nu poate fi inclusă la masa de partaj.
În ceea ce privește autoturismele pe care apelanta le solicită la partaj, în mod corect instanța de fond a constatat că o parte au fost achiziționate după decesul autoarei fiind bun propriu (autoturismul Renault 25), conform certificatului de radiere emis de Poliția D, iar celelalte două, respectiv berlină 1310 Tx și 1304, au fost proprietatea fratelui pârâtului, respectiv G, înstrăinate de acesta anterior decesului autoarei -.
Așadar, apelanta nu a făcut dovada faptului că aceste bunuri provin de la autoarea - pentru a putea fi inclusă la masa de partaj și împărțite între moștenitori.
Și cererea privind soluționarea pasivului succesiunii a fost corect rezolvată de prima instanță.
Din declarațiile martorilor audiați în cauză coroborate cu recunoașterea la interogatoriu a reclamantei a rezultat că pârâții sunt cei care s-au ocupat de cheltuielile de înmormântare și celelalte cheltuieli care fac parte din pasivul succesiunii și mai mult decât atât, conform adeverinței nr.47630 din 15.01.2008 emisă de Casa Județeană de Pensii, ajutorul de înmormântare și ultima pensie a fost ridicat de apelanta-reclamantă.
Ultimă critică care vizează valoarea apartamentului inclus la partaj, valoare stabilită în mod corect de experți, la care apelanta nu a formulat obiecțiuni, fiind de acord cu evaluarea, s-a reținut că nu se verifică.
Constatând că atât încheierea de admitere în principiu, cât și sentința instanței de fond au fost pronunțate cu respectarea dispozițiilor art.728 Cod civil, art.6739și 67310Cod procedură civilă, cu privire la masa bunurilor de împărțit, cotele cuvenite moștenitorilor, atribuirea bunurilor potrivit variantelor de lotizare întocmite de expert, apelul a fost respins ca nefondat.
Prin decizia civilă nr.186/A din 29 septembrie 2009, Tribunalul Vâlcea a admis cererea formulată de intimații-pârâți și și a dispus completarea deciziei civile nr.169/A din 23 iunie 2009 aceluiași tribunal, în sensul obligării apelantei-reclamante - la 610 lei cheltuieli de judecată în apel față de intimații și -.
Împotriva deciziei civile nr.169/A din 23 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în termen legal a formulat recurs reclamanta, susținând că este nelegală pentru următoarele motive:
1. Hotărârea este lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, motiv de recurs prev. de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
2. Hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii, motiv de recurs prev. de art.304 pct.7 Cod procedură civilă.
În dezvoltarea acestor motive se arată că au fost încălcate dispozițiile art.261 pct.5 Cod procedură civilă, întrucât tribunalul nu a analizat critica formulată în apel pe problema greșitei interpretări a probatoriilor administrate, limitându-se a motiva într-o singură frază că "din materialul probator administrat rezultă fără echivoc faptul că această casă din a fost construită de autorul pârâților-intimați și nu poate fi inclusă la partaj".
Se arată că au fost încălcate dispozițiile art.129 pct.5 Cod procedură civilă care obligau judecătorii să stăruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, putând ordona administrarea probelor pe care le considera necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc.
Din perspectiva celor două texte de lege menționate, recurenta a susținut că tribunalul a ignorat caracterul devolutiv al apelului prevăzut de art.292 și 295 Cod procedură civilă și nu a dispus efectuarea unei adrese la Primăria comunei care să clarifice situația casei, față de conținutul contradictoriu al adresei nr.2367/14 mai 2007 de la fila 165 dosar, din care rezultă că înscrierea pârâtului la registrul agricol s-a făcut în anul 2007, după promovarea acțiunii de partaj.
Nu s-au avut în vedere declarațiile martorilor audiați în cauză, și -, fiind nelegală motivarea instanței de apel conform căreia, din materialul probator administrat ar rezulta "fără echivoc" că această casă a fost edificată doar de părinții pârâtului.
Se susține că aceeași situație se impunea și în privința autoturismelor solicitate prin acțiune, existând împrejurări de fapt care nu au fost lămurite de instanță, deși avea această îndatorire conform art.129 pct.5 Cod procedură civilă.
Se arată că în mod greșit a fost respins și motivul de apel referitor la cheltuielile de înmormântare și pomenire, deoarece din probe rezultă că acestea au fost suportate în cea mai mare parte de mama autoarei, iar pârâtul nu a dovedit ce cheltuieli a făcut și cuantumul acestora.
Tot în privința pasivului se susține că cererea trebuia respinsă, hotărârea fiind dată cu încălcarea dispozițiilor art.774 din Codul civil, iar pe de altă parte, cererea era prescrisă în raport cu momentul deschiderii succesiunii, 4 1996.
Se mai susține că în mod greșit a fost rezolvată și problema valorii apartamentului, în condițiile în care este de notorietate că pe piața liberă a scăzut valoarea apartamentelor, situație ce impunea refacerea raportului de expertiză.
În privința lotizării se susține că tribunalul a expediat criticile formulate într-o singură frază generică, situație ce echivalează cu nemotivarea hotărârii, împrejurare ce atrage casarea cu trimitere spre rejudecare.
Nu s-au avut în vedere motivele suplimentare de apel d e la fila 535, care nu au fost analizate de tribunal, situație care conduce la casarea cu trimitere spre rejudecare.
Se solicită în principal casarea cu trimitere spre rejudecare a deciziei, iar în subsidiar admiterea recursului, modificarea încheierii de admitere în principiu, în sensul de a se reține la partaj și cota de din casă, din autoturisme și de a se respinge cererea de pasiv succesoral.
Examinând decizia recurată sub aspectul motivelor de recurs invocate, în raport cu actele dosarului, Curtea constată că recursul este nefondat și urmează a fi respins.
Susținerea recurentei în sensul că hotărârea pronunțată de instanța de apel nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii, nu se confirmă în raport cu considerentele deciziei din care rezultă că au fost respectate dispozițiile art.261 pct.5 din Codul d e procedură civilă.
Motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.7 Cod procedură civilă constituie un motiv de modificare a hotărârii și nu de casare cu trimitere, cum s-a solicitat, iar în speță se constată că nu sunt incidente aceste dispoziții, deoarece hotărârea cuprinde motivele de fapt și de drept pe care se sprijină.
De altfel, din expunerea recursului nu rezultă care ar fi în concret "motivele contradictorii ori străine de natura pricinii" pentru a se putea verifica legalitatea deciziei sub acest aspect.
În ceea ce privește susținerea recurentei că au fost încălcate dispozițiile art.129 pct.5 Cod procedură civilă sub aspectul că judecătorii nu au ordonat administrarea anumitor probe pe care le considerau necesare pentru aflarea adevărului și nu au lămurit anumite aspecte cu privire la imobilul casă situat în comuna, precum și cele trei autoturisme solicitate a fi introduse la masa de partaj, se constată de asemenea a fi nejustificată.
Potrivit art.1169 din Codul civil, cel care pretinde un drept, trebuie să-l dovedească.
În speță se constată că instanța de apel, cât și cea de fond, și-a îndeplinit rolul conferit de dispozițiile art.129 pct.5 Cod procedură civilă, în sensul că a administrat în cauză probele solicitate de către părți cu respectarea dispozițiilor art.138 din Codul d e procedură civilă.
Se constată că prin motivele de apel invocate de către reclamantă s-a susținut că prima instanță a făcut o interpretare eronată a probatoriului administrat în cauză, care confirmă existența și a altor bunuri ce trebuiau reținute la masa succesorală, respectiv casa din în stadiul de roșu nefinisată și cele trei autoturisme, așa încât susținerea în motivele de recurs în sensul că nu au fost administrate și alte probe cu privire la aceste bunuri, nu se justifică pentru prima dată în recurs.
Din expunerea motivelor de apel rezultă faptul că reclamanta a solicitat refacerea încheierii de admitere în principiu în sensul de a se reține și bunurile enunțate anterior și reevaluarea apartamentului în sensul stabilirii valorii la momentul partajului.
Cu privire la această cerere de reevaluare a apartamentului prin efectuarea unei noi expertize se constată că în mod corect a procedat instanța de apel, pe de o parte pentru că nu a mai fost solicitată cu ocazia dezbaterilor, iar pe de altă parte nu se impunea această reevaluare având în vedere susținerile părților la instanța de fond.
Rezultă că la instanța de fond reclamanta a fost de acord cu evaluarea apartamentului făcută de experți, nu a avut obiecțiuni cu privire la expertizele efectuate în cauză pe acest aspect, astfel că, corect tribunalul a respins acest motiv de apel.
Susținerile recurentei referitoare la nereținerea la partaj în mod greșit de către instanța de apel a casei din și a celor trei autoturisme, țin de interpretarea probelor de către instanța de apel și nu se încadrează în nici unul din motivele de recurs invocate, respectiv art.304 pct.7 și 9 din Codul d e procedură civilă.
Se constată că instanța de apel a rezolvat corect și motivul de apel care se referă la soluționarea greșită a pasivului succesiunii, critica formulată sub acest aspect fiind nefondată.
Susținerile recurentei în sensul că cererea privind pasivul succesoral trebuia respinsă întrucât pârâtul nu a efectuat cheltuielile reținute la instanța de fond țin de interpretarea materialului probator și nu pot fi încadrate în nici unul din cele două motive de recurs invocate.
Cât privește susținerea tot cu privire la pasivul succesoral în sensul că hotărârea este dată cu încălcarea dispozițiilor art.774 din Codul civil, se constată a fi nefondată, întrucât din sentința ce a fost apelată rezultă faptul că s-a dispus ca reclamanta și pârâta să suporte din pasivul succesoral cota de 6/8, revenind fiecăreia câte 255 lei (509-510).
Prin urmare, hotărârea dată de instanța de apel prin care s-a respins acest motiv cu privire la pasivul succesoral este legală pentru că nu se impunea schimbarea soluției instanței de fond, întrucât aceasta a fost dată cu respectarea dispozițiilor art.774 din Codul civil care arată că "coerezii contribuie la plata datoriilor și sarcinilor succesiunii, fiecare în proporție cu ce ia".
Referitor la susținerea recurentei, că cererea pentru pasiv succesoral era prescrisă în raport cu momentul deschiderii succesiunii, situație invocată pentru prima dată în recurs, Curtea urmează aor espinge ca inadmisibilă întrucât nu a fost invocată la instanța de fond și nici în apel.
Potrivit dispozițiilor art.294 raportat la art.316 Cod procedură civilă, în calea de atac nu se pot face cereri noi.
Rezultă că instanța de apel în mod corect a respins și motivul de apel care se referea la lotizarea bunurilor în raport de situația de fapt reținută pe baza probatoriului administrat în cauză și de susținerile părților.
S-a avut în vedere de către tribunal atunci când a menținut lotizarea făcută la instanța de fond, faptul că reclamanta a fost de acord cu lotizarea finală, neavând obiecțiuni la rapoartele de expertiză, solicitând omologarea raportului de expertiză final întocmit de expert - în varianta a II-a, cu atribuirea apartamentului în lotul acesteia.
La stabilirea loturilor deci, s-a avut în vedere acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia, modul de stăpânire și îmbunătățirile efectuate de pârâtul la apartament, fiind respectate dispozițiile art.6739și 67310din Codul d e procedură civilă.
Nici susținerea recurentei prin care a arătat că instanța de apel n-ar fi analizat completarea apelului cu motive suplimentare aflate la fila 535 dosar, nu conduce la casarea cu trimitere spre rejudecare a deciziei, având în vedere data când a fost depusă această completare.
Din actele dosarului, rezultă că această "completare" a fost depusă la dosar după prima zi de înfățișare, la 24 aprilie 2009 și pe de altă parte, conținutul acesteia nu putea fi calificat ca un motiv de apel, întrucât nu se face referire la nici o cerere sau încheiere din care să rezulte susținerea acesteia, aceea că pârâtul a renunțat la dreptul său asupra apartamentului supus partajului.
În concluzie, se constată că motivele de nelegalitate invocate de recurentă și încadrate în dispozițiile art.304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă sunt nefondate.
Ca urmare, în temeiul art.312 (1) Cod procedură civilă, se va respinge ca nefondat recursul formulat în cauză, întrucât decizia tribunalului este legală.
Potrivit art.274 Cod procedură civilă, urmează a obliga pe recurentă la plata sumei de 700 lei cheltuieli de judecată către intimați.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de reclamanta, cu domiciliul ales la, în localitatea, sat, județul V, împotriva deciziei civile nr.169/A din data de 23 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, intimați-pârâți fiind, domiciliat în comuna, sat, județul V și, domiciliată în Râmnicu V,-,.6,.B,.36, județul
Obligă pe recurenta-reclamantă să plătească intimaților-pârâți suma de 700 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- -, - -, - -,
Grefier,
- -,
Red.Pl.
Tehnored.
Ex.5/11.12.2009.
Jud.fond:.
.
Președinte:Maria PloscăJudecători:Maria Ploscă, Irina Tănase, Lică Togan
