Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 20/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - partaj judiciar -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 20
Ședința publică din 27 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Rață Gabriela
JUDECĂTOR 2: Surdu Oana
JUDECĂTOR 3: Dumitrașcu Veronica
Grefier - -
Pe rol se află pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta domiciliată în B, Calea Națională nr. 324 județul B, împotriva deciziei civile nr. 85 din 8 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr-.
Concluziile dezbaterilor au fost consemnate în încheierea ședinței de judecată din data de 20 ianuarie 2009, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta, când, pentru a da posibilitatea reclamantei recurente de a depune concluzii scrise la dosar, pronunțarea s-a amânat pentru astăzi 27 ianuarie 2009.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin sentința civilă nr. 6364/10.12.2007, Judecătoria Botoșani
- a respins excepția prescrierii dreptului la acțiune în ceea ce privește: anularea certificatului de moștenitor nr. S 56/1964 eliberat la data de 22 august 16964 de pe urma defunctei, anularea certificatului de moștenitor nr. 2 eliberat la data de 8 mai 1965 de pe urma defunctei, anularea certificatului de moștenitor nr. 32 eliberat la data de 25 ianuarie 1974 de pe urma defunctei, anularea certificatului de moștenitor nr. 594 eliberat la data de 19 noiembrie 1975 de pe urma defunctei și anularea certificatului de moștenitor 176 eliberat la data de 28 februarie 1980 de pe urma defunctului;
- a admis excepția prescrierii dreptului la acțiune privind raportarea donațiilor și reducerea liberalităților;
- a admis, în parte, acțiunea civilă având ca obiect partaj judiciar, formulată de reclamanții -, domiciliată în municipiul B, Calea Națională nr. 324 și, domiciliat în municipiul B, str. S, - 9,. 47, sector 6, în contradictoriu cu pârâții, domiciliată în municipiul T-S,-,. A,. 5, județul C S și, domiciliată în municipiul B,-,. F,. 9, județul B;
- a respins cererea reconvențională formulată de pârâții-reclamanți;
- a constatat că de pe urma defunctei, decedată la data de 7 septembrie 1927 rămas o masă succesorală compusă din cota de 1/2 dintr-o casă și o suprafață de 3795. teren situate în Calea Națională nr. 322 și ca moștenitori, în calitate de soț cu o cotă de 1/4 din masa succesorală și, și, în calitate de fii, cu o cotă de 3/4 din masa succesorală;
- a constatat că de pe urma defunctei, decedată la data de 2 iunie 1933 rămas o masă succesorală compusă din cota de 1/2 din imobilul situat în Calea Națională nr. 324 și cota de 3/56 din imobilul situat în Calea Națională nr. 322, compus din casă și suprafața de 3795. teren și ca moștenitori G, în calitate de soț cu o cotă de 1/4 din masa succesorală și și, în calitate de fii, cu o cotă de 3/4 din masa succesorală;
- a constatat că de pe urma defunctului, decedat la data de 22 aprilie 1936 rămas o masă succesorală compusă din cota de 5/8 din imobilul situat în Calea Națională nr. 322, compus din casă și suprafața de 3795. teren și ca moștenitori:, și, în calitate de fii, fiecare cu o cotă de 1/7 și și, în calitate de moștenitori ai fiicei predecedate, împreună cu o cotă de 1/7 din masa succesorală;
- a admis cererea de anulare a certificatului de moștenitor nr. S 56/1964 eliberat la data de 22 august 1964 de pe urma defunctei, decedată la data de 9 ianuarie 1964, în sensul că, a constat că masa succesorală este compusă din cota de 1/7 din imobilul situat în Calea Națională nr. 322, compus din casă și suprafața de 3795. teren, iar ca moștenitori rămân:, și, în calitate de frați, fiecare cu o cotă de 1/6 din masa succesorală și și, în calitate de moștenitori ai surorii predecedate, împreună cu o cotă de 1/6 din masa succesorală;
- a admis cererea de anulare a certificatului de moștenitor nr. 2, eliberat la data de 8 mai 1965 de pe urma defunctei, decedată la data de 16 decembrie 1964, în sensul că a constat că masa succesorală este compusă din cota de 1/6 din imobilul situat în Calea Națională nr. 322, compus din casă și suprafața de 3795. teren, iar ca moștenitori rămân:, și, în calitate de frați, fiecare cu o cotă de 1/5 din masa succesorală și și, în calitate de moștenitori ai surorii predecedate, împreună cu o masă de 1/5 din masa succesorală;
- a admis cererea în anulare a certificatului de moștenitor nr. 32, eliberat la data de 25 ianuarie 1974 de pe urma defunctei, decedată la data de 8 decembrie 1973, în sensul că a constat că masa succesorală este compusă din cota de 1/5 din imobilul situat în Calea Națională nr. 322, compus din casă și suprafața de 3795. teren, iar ca moștenitori rămân:, și, în calitate de frați, fiecare cu o cotă de din masa succesorală și și, în calitate de moștenitori ai surorii predecedate, cu o cotă de din masa succesorală;
- a admis cererea de anulare a certificatului de moștenitor nr. 594 eliberat la data de 19 noiembrie 1975 de urma defunctei, decedată la data de 2 septembrie 1975, în sensul că a constat că masa succesorală este compusă din cota de 1/4 din imobilul situat în Calea Națională nr. 322, compusă din casă și suprafața de 3795. teren și suma de 810 lei reprezentând cotizații la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor B, iar ca moștenitori rămân: și, în calitate de frați, fiecare cu o cotă de 1/3 din masa succesorală și și, în calitate de moștenitori ai surorii predecedate, împreună cu o cotă de 1/3 din masa succesorală;
- a admis cererea de anulare a certificatului de moștenitor 176 eliberat la data de 28 februarie 1980 pe de urma defunctului, decedat la data de 5 ianuarie 1980, în sensul că a constat că masa succesorală este compusă din cota de 1/3 din imobilul situat în Calea Națională nr. 322, compus din casă și suprafața de 3795. teren și suma de 1880 lei reprezentând cotizații depuse la Casa de Ajutor a Pensionarilor B, iar ca moștenitori rămân și, în calitate de fiice, fiecare cu o cotă de 1/2 din masa succesorală;
- a constatat că de pe urma defunctei, decedată la data de 29 iunie 2003 rămas o masă succesorală compusă din cota de 1/3 din imobilul situat în Calea Națională nr. 322, compus din casă și o suprafață de 3795. teren, iar ca moștenitori rămân - șu, în calitate de moștenitori ai surorii predecedate, împreună cu o cotă de 1/2 din masa succesorală și și, în calitate de moștenitori ai fratelui predecedat, împreună cu o cotă de 1/2 din masa succesorală.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut acțiunea în anularea certificatelor de moștenitor este prescriptibilă în termen de 3 ani pentru vicii de consimțământ, dar imprescriptibilă în ceea ce privește stabilirea masei succesorale. Drept urmare, întrucât în cauză lipsește consimțământul reclamanților privitor la acceptarea sau nu a moștenirilor, acțiunea lor nu este dintre cele prescriptibile.
De asemenea s-a reținut că prin decizia nr. 1547/2005, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că acțiunile în dezbaterea unei succesiuni, respectiv cererea pentru raportarea liberalităților la care se referă art. 751 cod civil și cea de reducere a liberalităților reglementate prin art. 848 Cod civil, sunt supuse prescripției extinctive de 3 ani, deoarece au caracter personal, iar nu caracter real. Acest termen curge de la data deschiderii succesiunii sau, când e cazul, de la data cunoașterii liberalității. Or, în cauză, a decedat în anul 1927 și în anul 1936, iar despre liberalitatea făcută s-a cunoscut chiar de la nașterea ei, pârâtele-reclamante și neavând nici un dubiu asupra acesteia.
Ca urmare a admiterii acestor excepții, cererea reconvențională a pârâtelor-reclamante a fost respinsă.
Referitor la fondul cererii de chemare în judecată, prima instanță a reținut că la decesul, intervenit la 07.09.1997, al, survenit la 02.06.1933 și al lui din data de 22.04.1936 nu s-au întocmit certificate de moștenitor. Însă, întrucât la data decesului său avea în proprietate în devălmășie cu soțul său, imobilul situat în B, Calea Națională nr. 322, la succesiunea sa ar fi venit ca moștenitori soțul supraviețuitor și cei 7 copii, inclusiv. Drept urmare, și în succesiunea culeasă de soțul supraviețuitor și de descendenții și, s-ar fi regăsit cota de 3/56 din imobilul situat în Calea Națională nr. 322 alături de cota de din imobilul situat în Calea Națională nr. 324 (primit ca dotal de la părinți).
În mod corespunzător, prima instanță a reținut și că la succesiunea lui ar fi venit cei 6 descendenți în viață, precum și și, prin reprezentarea fiicei predecedate.
Referitor la certificatele de moștenitor eliberate pentru succesiunile defuncților, decedată la 09.01.1964, decedată la 16.12.1964, decedată la 08.12.1973 și, decedată la 02.09.1975, prima instanță a reținut că descendenții surorii nu apar înscriși în acestea ca moștenitori legali, nici în calitate de acceptanți și nici de renunțători, cu toate că, potrivit art. 666 Cod civil, ei sunt moștenitorii legali. Totodată că, din declarațiile martorilor audiați a rezultat că atât reclamanta, cât și mama acesteia, (în tot timpul vieții) au avut o legătură permanentă și foarte strânsă cu defunctele surori, însă certificatele de moștenitor nu conțin nici o referire expresă la voința reală a acestor moștenitori (, - și, la decesul acesteia, ).
Ca urmare a anulării acestor patru certificate de moștenitor, prima instanță a anulat și certificatul de moștenitor de pe urma defunctului, decedat la 05.01.1980, sub aspectul cotei indivize din imobilul situat în Calea Națională nr. 322 ce compune masa succesorală.
În sfârșit, prima instanță a constat că la decesul din data de 29.06.2003, a rămas o masă succesorală compusă din cote de 1/3 din imobilul din Calea Națională nr. 322, B (casă și teren de 3.795.). Totodată, că moștenitorii acesteia sunt conform art. 666 Cod civil, reprezentanții fraților predecedați și, respectiv - (reprezentanta mamei, decedată la data de 09.11.1989) și cu cota de precum și și cu cote de .
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâtele și, care au criticat soluția pe de o parte pentru greșita respingere a excepției prescripției dreptului la acțiune pentru anularea certificatelor de moștenitori care a avut loc cu eludarea termenului de 3 ani, iar pe de altă parte sub aspectul admiterii în mod greșit a excepției prescripției dreptului la acțiune privind raportarea donației și reducerea liberalității excesive.
Prin decizia civilă nr. 85/8 mai 2008 Tribunalul Botoșania admis apelul pârâtelor, a schimbat în parte sentința, a admis excepția prescripției dreptului la acțiune având ca obiect anularea certificatelor de moștenitor, cu consecința respingerii ca prescrise a acestor capete de cerere, a respins ca nefondate restul capetelor din cererea de chemare în judecată și a păstrat restul dispozițiilor sentinței referitoare la admiterea excepției prescripției dreptului la acțiune privind raportarea donațiilor și reducțiunea liberalităților, precum și la respingerea cererii reconvenționale a pârâtelor.
Pentru a hotărî astfel instanța de apel a reținut în esență că acțiunea în anularea certificatului de moștenitor este grefată pe acțiunea în petiție de ereditate (bunul succesoral aflându-se în posesia părților), care este prescriptibilă în termenul general de 3 ani, termen ce începe să curgă de la data când pârâții au făcut acte de succesori, care, prin natura lor, contestă drepturile succesorale ale reclamanților.
Reține tribunalul că este dată excepția prescripției dreptului la acțiune pentru anularea acestor certificate, întrucât de la data emiterii lor și până la data introducerii acțiunii, termenul de 3 ani s-a împlinit.
Instanța de apel a reținut că celelalte capete din cererea reclamanților privesc dezbaterea succesiunilor după defuncții, și, însă reclamanții nu au dovedit acceptarea moștenitorilor în termenul prevăzut de lege.
În ceea ce privește admiterea de prima instanță a excepției prescripției dreptului la acțiune privind raportarea donației și reducerea liberalității excesive, instanța de apel a reținut că soluția este corectă, întrucât, potrivit actului dotal autentificat sub nr. 1559/16.07.1919, (bunica reclamanților) nu a primit la căsătorie o simplă zestre ci o donație constituită prin act autentic de părinții ei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta, care a criticat soluția ca fiind nelegală și a solicitat modificarea acesteia în sensul menținerii hotărârii instanței de fond, invocând pe de o parte faptul că a acceptat în termen succesiunile rămase după mătușile sale defuncte, cu precizarea că în timpul minoratului ei autoarea sa a acceptat aceste succesiuni, însă nu a avut cunoștință despre emiterea acestor certificate de moștenitor întrucât nu a fost legal citată la notariat, iar pe de altă parte, că pârâtele nu au avut posesia imobilului în litigiu, astfel că nu sunt date condițiile unei petiții de ereditate.
Examinând recursul prin prisma actelor și lucrărilor dosarului și a motivelor invocate ce vor fi încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod pr.civilă, Curtea constată că nu este întemeiat pentru următoarele considerente:
Inițial, autorii comuni ai părților, și au avut șapte copii, iar la căsătoria fiicei cu G, au constituit o dotă în favoarea soților, constând în casa din Calea Națională nr. 324 și 20 de prăjini de teren aferent, astfel cum reiese din "actul dotal" autentic încheiat la 19.07.1919 (fila 9 dosar fond), cealaltă casă situată în Calea Națională nr. 322 (în litigiu) fiind stăpânită de autorii și ceilalți copii până la deces.
Din căsătoria au rezultat doi copii, - mama reclamantei - decedată în anul 1989 și, reclamantul în speță. Pârâtele sunt fiicele lui, fratele, decedat în anul 1989. Celelalte surori, și nu au fost căsătorite, nu au avut copii și au locuit în casa părintească până la deces.
a murit în 1927, fiica a murit în 1930 iar a decedat în anul 1936, însă nu au fost emise certificate de moștenitor, iar după decesul nurorilor, și s-au emis certificate de moștenitor în care descendenții lui nu apar în calitate de moștenitori acceptanți sau renunțători, însă după decesul (2003) părțile litigante apar în certificatul de moștenitor în calitate de moștenitori acceptanți.
Potrivit art. 700 Cod civil "dreptul de a accepta succesiunea se prescrie într-un termen de 6 luni socotit de la data dobândirii succesiunii".
Susținerea reclamantei recurente, potrivit căreia atât autoarea sa (decedată în 1989) cât și ea personal au făcut acte de acceptare tacită a moștenirilor rămase după surorile defuncte (respectiv mătușile lor), nu poate fi reținută întrucât nu este dovedită prin mijloace de probă certe și neechivoce, conviețuirea în aceeași curte, ori participarea la cheltuielile de înmormântare nefiind considerate în literatura de specialitate ca reprezentând acte de acceptare tacită în lipsa unor acte de administrare ori de dispoziție exercitate asupra bunurilor succesorale.
Acțiunea în anularea certificatului de moștenitor este o acțiune prescriptibilă în termenul general de 3 ani, împlinit în cauză prin raportarea datei emiterii certificatelor nr. S 56/22.08.1964 (pentru ), nr. 2/8.05.1965 (pentru ), nr. 32/25.01.1974 (pentru ), nr. 594/19.11.1975 (pentru ) la data introducerii acțiunii, respectiv 23.06.2006, astfel că în mod corect instanța de apel a respins ca fiind prescrise aceste capete de cerere.
În ceea ce privește succesiunea, decedată în anul 2003, Curtea reține că prin sentința civilă nr. 1093 din 5 martie 2004 Judecătoria Botoșania admis acțiunea civilă având ca obiect constatare nulitate absolută certificat de moștenitor, partaj succesoral și ieșire din indiviziune formulată de reclamantele și (pârâtele din prezenta speță) în contradictoriu cu Romano - B, s-a luat act de renunțarea pârâtei la legatul având ca obiect nuda proprietate asupra imobilului proprietatea defunctei, a constatat că în urma acestei renunțări, de pe urma defunctei a rămas o masă succesorală compusă din imobilul casă situată în Municipiul B, Calea Națională nr. 322 și terenul aferent acesteia, în suprafață de 3795 mp. și a constatat că reclamantele au calitate de moștenitor legal cu o cotă de la moștenirea rămasă de defuncta.
Se constată astfel că pârâtele intimate au făcut demersuri după decesul autoarei lor pentru întregirea masei succesorale rămase după aceasta, așa încât nu poate fi reținută a doua critică din memoriul de recurs ce viza starea de pasivitate a pârâtelor în ceea ce privește situația juridică a imobilului în litigiu.
În considerarea celor reținute apreciind că soluția atacată este legală Curtea, în baza art. 312 al. 1 Cod procedură civilă va respinge recursul ca nefondat.
Constatând că în această fază procesuală pârâtele intimate nu au depus nici un act doveditor al cheltuielilor de judecată pretins a fi efectuate, Curtea va respinge ca nefondată această cerere.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta domiciliată în B, Calea Națională nr. 324 județul B, împotriva deciziei civile nr. 85 din 8 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr-.
Respinge ca nefondată cererea privind plata cheltuielilor de judecată formulată de pârâtele intimate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 27 ianuarie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Dact.
2 ex./27.02.2009
Președinte:Rață GabrielaJudecători:Rață Gabriela, Surdu Oana, Dumitrașcu Veronica
