Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 208/2010. Curtea de Apel Bacau

Comentarii

0

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE

DECIZIE Nr. 208

Ședința publică de la 22 Februarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Doru Octavian Pîrjol Năstase

JUDECĂTOR 2: Camelia Liliana

Judecător

Grefier

******************************************

La ordine au venit spre soluționare recursurile promovate de reclamantul, și pârâții G și, împotriva deciziei civile nr.133 din 2 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.

Dezbaterile pe fond au avut loc în ședința din 15 februarie 2010, fiind consemnate în încheierea din acea zi.

CURTEA

- deliberând -

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 2852 din data de 08.10.2008 pronunțată de Judecătoria Roman, instanța a admis, în fond acțiunea civilă de partaj succesoral formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții, G, -,.

A admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă.

A constatat deschisă succesiunea după defunctul, decedat la 20 ianuarie 1968.

A constatat că moștenitori cu vocație succesorală au rămas: și, ambii cu cota de 1/5, - nepot cu cota de 1/5, - fiică cu cota de 1/5, - toți cu cota de 1/5, - nepot cu cota de 1/5.

A raportat la masa succesorală suprafața de 1 ha.2520 mp. cuprinsă în TP nr.2/1035/6.07.1995 eliberat pe numele lui.

A constatat că masa succesorală se compune din: suprafața de teren raportată; suprafața de 6 ha.și 3092 mp. cuprinsă în TP nr.2/773/23.02.1992, suprafața de 3300 mp.teren inclus în Titlul de proprietate nr.2/2449 din 12.07.2002.

Constată că reclamantul, împreună cu soția sa, a cumpărat cotele de 1/5 din suprafața de 4392 mp.teren intravilan, cuprins în titlu de proprietate nr.2/773/23.02.1992 de la, și, astfel că aceștia dețin cota de 3/5 din acest teren.

Cealaltă cotă de 1/5 din acest teren revine lui și, iar alta, tot de 1/5 revine lui.

A constatat deschisă succesiunea după defuncții, și.

A constat că moștenitori cu vocație succesorală au rămas: cu cota de și.

A raportat la masa succesorală donația făcută de defuncți în favoarea pârâților, și

HG

A constat că masa succesorală se compune din: cota de 1/5 din: suprafața de 4392 mp.teren intravilan 58/508 1/2/3 din TP nr.2/773/23.02.1992; 1/5 din suprafața de 58700 mp.teren extravilan cuprins în același titlu de proprietate și din suprafața de 3300 mp.teren cuprins în titlul de proprietate nr.2/2449/12.07.2002; cota de dintr-o casă din vălătuci, compusă din 4 camere, bucătărie, baie, 2 holuri, antreu și verandă, 2 magazii, o bucătărie de vară și un grajd precum și cota de din aceleași imobile ce a format obiectul contractului de donație, imobile situate în R,-, județul N, suprafața de 1673 mp.din certificatul de moștenitor.

A dispus ieșirea din indiviziune după defuncții, și prin formare și atribuirea de loturi.

În baza art. 742 lotul nr 4 ( moșt lui M ) a fost obligat să plătească pentru loturile 1 și 2 câte 12792 lei, iar către loturile 3,5, și 6 câte 25584 lei pentru fiecare cu titlu de sultă compensatorie.

A fost obligat reclamantul către la 46 lei,iar către la 23 lei sultă compensatorie.

A fost obligată pârâta către la plata sumei de 23899,5 lei sultă compensatorie.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut faptul că la data de 20 ianuarie 1968 decedat bunicul, respectiv tatăl părților. La data de 23.02.1997 a fost emis titlul de proprietate nr.2/773 pentru suprafața de 6 ha. și 3092 mp.teren.

De asemenea mai există încă un titlu de proprietate eliberat tot pe numele moștenitorilor lui, respectiv TP nr-.

Un prim aspect care a creat discuție a fost existenta unui testament olograf prin care a testat bunurile sale în favoarea moștenitorilor, testament care s-a dorit a fi valorificat în cadrul acestui proces.

De asemenea s-a invocat faptul că există titluri de proprietate eliberate pe numele lui și în care sunt cuprinse terenuri prin care aceștia le-au primit prin testament.

Prin raportul de expertiză topometrică efectuat în cauză au fost identificate terenurile din titlurile de proprietate și s-a concluzionat că terenurile cuprinse în titlul de proprietate a lui coincid cu unele suprafețe din testament, iar terenul din titlul de proprietate a lui nu se regăsește în acest testament. De asemenea s-a mai arătat că celelalte terenuri din testamentul olografic nu pot fi identificate, deoarece s-au schimbat vecinii, denumirea punctelor unde erau situate.

Solicitarea pârâtei reclamante reconvențional prin care cere să se constate că tatăl său, este unicul moștenitor acceptant al suprafeței de 6 ha.și 3092 mp. nu este întemeiată în condițiile în care în TP nr-fogurează înscriși toți moștenitorii lui, care au fost repuși în termenul de acceptare prin cererea pe care au făcut-o în condițiile Legii 18/1991.

Mai multă există și o sentință civilă prin care s-a respins cererea făcută de aceeași persoană pentru modificarea titlului de proprietate în sensul excluderii acestora din titlul de proprietate.

Ca urmare, instanta, în raport de toate probele a reținut la masa succesorală rămasă de la suprafețele de teren cuprinse în titlurile de proprietate nr- și TP nr-, la care se adaugă și suprafețele de teren din titlul de proprietate a lui ca urmare a raportării lor la masa succesorală.

Cât privește terenul din titlul de proprietate a lui nu a rezultat că acesta provine din înzestrare, el fiind dobândit de printr-un act de veșnică vânzare.

De asemenea trebuie precizat faptul că reclamantul împreună cu soția sa, au cumpărat de la coindivizarii, și cotele de 1/5 ce se cuvin acestora din suprafața de 4392 mp.cuprins în TP nr-, fapt ce trebuie avut în vedere la efectuarea lotizărilor și a variantelor de lotizare.

Cât privește moștenirea rămasă de la și instanta constată că aceasta se compune din cota de 1/5 din suprafața de 4392 mp.teren intravilan din TP nr-, 1/5 din suprafața de 58700 mp. din același titlu de proprietate, 1/5 din suprafața de 3300 mp.teren cuprins în TP nr-. Așa cum am mai precizat și la cealaltă moștenire, chiar dacă numai figurează ca singur acceptant al moștenirii lui, prin apariția Legii nr.18/1991 au fost repuși în termen de acceptare toți moștenitorii, prin cererea adresată comisiei, drept pentru care nu poate fi reținută în masa succesorală a lui suprafața indicată de. Există un titlu de proprietate valabil, care-și produce efecte juridice și care indică care sunt persoanele între care urmează să se facă dezbaterea moștenirii.

Cât privește construcțiile rămase de la cei doi defuncți, aceștia au donat fiicei lor și soțului acesteia, cota de din casă, fără scutire de raport. In aceste condiții, în baza art.751 și 765.civ.a raportat această donație la masa succesorală, fiind cuprins în masa succesorală întreg imobilul casă și anexă gospodărească construită în 1982.

Nu pot fi incluse în masa succesorală cele trei construcții pentru care reclamantul posedă autorizație de construcție, de aceea când se va face lotizarea terenului intravilan curți construcții expertul va trebui să țină seama de acest aspect.

De asemenea nu se pune problema luării în calcul a îmbunătățirilor despre care se face vorbire în raportul de expertiză construcții, deoarece acestea nu au făcut obiectul unui capăt de cerere separat, în această cauză.

Instanta nu a reținut în compunerea masei succesorale a defunctului și nici suprafața de 1.673mp.teren curți construcții, deoarece certificatul de moștenitor nu este titlu de proprietate, el constată masa succesorală, moștenitorii și cotele acestora.

În cauză s-a dat o încheiere de admitere în principiu în care s-a stabilit masa succesorală, moștenitorii și cotele acestora. S-a dispus efectuarea expertizelor pentru identificarea masei succesorale, evaluarea bunurilor, și stabilirea variantelor de lotizare în raport de opțiunile și de cotele ce se cuvin părților. Astfel, în raport de aceste criterii instanța a atribuit terenul din intravilan potrivit variantei 3 din expertiza topometrică, ținând seama și de expertiza în construcții privind amplasamentul casei părintești, precum și a construcțiilor pentru care reclamantul posedă autorizații de construcție. Casa părintească a fost atribuită în totalitate pârâtei reclamantă reconvențională, în condițiile în care nu se pune problema ca aceasta să fie exploatată împreună cu, având în vedere relațiile de dușmănie existente între părți, precum și faptul că acest imobil s-a aflat în exploatarea acesteia încă de la data întocmirii contractului de donație.

În raport de toate probele dosarului instanța, în baza art. 728.civ, art 673¹și urm civ Cod Penal, pentru toate motivele prezentate de altfel și în încheierea de admitere în principiu, a admis în parte acțiunea reclamantului, precum și în parte cererea reconvențională.

În baza art. 742 civ. în vederea egalizării valorice a loturilor,lotul nr.4 a fost obligat la sultă compensatorie către loturile 1, 2,3, 5,6

Conform art. 274, 276.civ.Cod Penal loturile 3, 4, 5, 6, au fost obligate la cheltuieli de judecată către și și

Împotriva sentinței civile nr. 2852 din data de 08.10.2008 pronunțată de Judecătoria Roman, au declarat apel reclamantul și pârâții -,

HG

Astfel, în apelul formulat de reclamantul, acesta a criticat în primul rând modalitatea de realizare a partajului judiciar, în sensul alegerii de către instanța de fond a variantei nr. III din expertiza de lotizare.

Apelantul arată că, deși prin raportul de expertiză tehnică judiciară expertul în construcții stabilește că imobilul cu destinație casă de locuit compus dintr-un nr. de 10 încăperi poate fi împărțit în două imobile distincte cu intrări separate, sens în care au fost două propuneri de lotizare, stabilind în același timp și căile de acces din str. - - și respectiv din str. -, în mod greșit Judecătoria Romana atribuit imobilul în totalitate pârâtei reclamante reconvenționale cu motivarea că nu se pune problema ca acesta să fie exploatat împreună cu reclamantul pârât reconvențional datorită relațiilor de dușmănie existente între părți precum și a faptului că imobilul s-a aflat în exploatarea acesteia încă de la întocmirea contractului de donație. Această motivare este netemeinică și nelegală, în accepțiunea reclamantului apelant, în condițiile în care la casa de locuit există două căi de acces distincte, cu două căi de intrare, neexistând niciun spațiu de folosință comun, construcția fiind ușor partajabilă fără modificări.

Apelantul a criticat, de asemenea, și faptul că terenul intravilan cuprins în titlul de proprietate nr.2/773/23.02.1992 a fost împărțit și atribuit în natură părților conform variantei nr.3 din expertiza de lotizare, deși pentru porțiunea de casă, care a solicitat să fie atribuită în natură, este necesar să se atribuie și terenul aferent în conformitate cu varianta 1 expertizei de lotizare.

Au formulat apel pârâții -, și solicitând desființarea sentinței civile atacate și în urma rejudecării cauzei, respingerea cererii de raport pentru suprafața de 1,2520 ha teren înscris în titlul de proprietate nr-, înlăturarea reținerii la stabilirea cotelor cuvenite moștenitorilor a contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu, și reclamant, întocmirea unei noi variante de lotizare cu stabilirea corectă a cotelor și obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.

apelanți arată că, în mod netemeinic, instanța de fond a admis cererea de raport pentru suprafețele de teren înscrise în titlul de proprietate emis moștenitorul defunctului, în condițiile în care, conform actului de veșnică vânzare - anexat la dosarul de fond, întocmit la da de 13.- suprafețele de teren menționate au fost cumpărate de autorul lor și nu primite cu titlul de zestre/donație.

Faptul că unele suprafețe de teren sunt înscrise într-un testament olograf nu poate fi reținut deoarece din punct de vedere legal singurele care se raportează sunt donațiile. Practic, în lipsa oricărei dovezi, și numai în raport de conținutul expertizei topografice, care în opinia apelanților, nu reprezintă o dovadă a raportului, instanța nu putea admite cererea făcută în acest sens. În ceea ce privește contractul de vânzare - cumpărare apelanții arată că autorul lor nu a semnat actul, cu atât mai mult cu cât, acesta nu a folosit niciodată litera î din i, ci numai litra â din Mai mult între părțile contractante au existat litigii în cursul anului 2002 situația care confirmă odată în plus că vânzătorul nu și-a vândut cota parte din terenul moștenit.

De asemenea, apelanții au arătat că deși pârâta a solicitat anularea actului de vânzare - cumpărare, instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la această cerere. În aceste condiții, apelanții au solicitat realizarea unei noi variante de lotizare cu stabilirea corectă a cotelor care revin tuturor moștenitorilor.

Împotriva sentinței civile nr. 2852 din data de 08.10.2008 pronunțată de Judecătoria Roman au formulat apel și pârâții reclamanți reconvenționali și G, invocând următoarele motive de apel:

În primul rând, pârâții reclamanții au arătat că în mod nelegal prima instanță a dispus raportarea la masa succesorală a donației care le-a fost făcută de autorul lor și, constând în J din casa bătrânească și anexele gospodărești cu terenul aferent.

Apelanții au arătat că părinții lor au întocmit la data de 30.06.1986 un contract de donație în formă autentică, prin care le-a transmis proprietatea bunurilor enunțate, casă construită de ei în timpul căsătoriei fiind edificată pe terenul cu care tatăl pârâtei reclamante a fost înzestrat de bunicul. Cu privire la această donație, apelanții pârâți reclamanți arată că fratele lor, reclamantul pârât nu poate invoca nicio obiecție, cât timp a participat la dezbaterile notariale și a fost de acord cu stabilirea masei succesorale. Mai mult, acesta a recunoscut și ulterior valabilitatea donației, motivând doar că existența ei nu constituie un impediment pentru împărțirea terenului, aprecierea consemnată în încheierea de ședință din 26.09.2008.

O poziție asemănătoare a adoptat reclamantul pârât și cu ocazia dezbaterilor prezentei acțiuni privind admiterea în principiu a ieșirii din indiviziune.

În al doilea rând, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală, întrucât a încălcat flagrant dispozițiile art.756 Cod civil, care prevăd că donațiile și legatele făcute soțului pârâtei reclamante - numitului HG sunt socotite ca făcute cu scutire de raport, ceea ce înseamnă că J din cota de proprietate obiect al donației, adică din casă și anexe, cu terenul aferent, aparține de drept apelantului G, persoană care nu are calitate de moștenitor, ceea ce exclude orice discuție legată de raportul donației.

De altfel, după pronunțarea încheierii de admitere în principiu, apelantul G arată că a solicitat îndreptarea încheierii aflată pe rolul instanței, printr-o cerere formulată conform art.673 indice 7 Cod procedură civilă.

Apelanții considerată greșit soluționată și problema terenului aferent locuinței, pentru că pe de o parte dispunându-se eronat raportarea donație la masa succesorală instanța de fond nu a mai ținut cont de situația juridică a terenului aferent casei părintești și a încălcat dreptul de proprietate al pârâtului reconvențional în calitatea acestuia de donatar străin de succesiunea dezbătută.

Așadar, în funcție de rezolvarea raportării donației, se impune, în opinia apelanților pârâți reclamanți, scoaterea din masa succesorală și a suprafeței de 220 mp sau cel puțin 110 mp teren curți construcții ca numai diferența până la 879 mp să fie împărțită între moștenitori.

Al patrulea motiv de apel se referă la modul de atribuire în proprietate a anexelor gospodărești aferente casei de locuit, dar și la faptul că atribuirea terenurilor conform variantei a III-a la completarea raportului de expertiză a lăsat pe suprafața propusă reclamantului garajul construit de apelanții pârâți-reclamanți în urmă cu câțiva ani, garaj care conform variantei a II-a ar fi revenit în proprietatea acestor apelanți.

În ceea ce privește anexele gospodărești și atribuirea celor două magazii și a grajdului în lotul reclamantului, cu toate că și acestea au fost donate apelanților pârâți reclamanți în cote de 1/2, din care revenea donatarului nemoștenitor

HG

În aceste condiții, motivarea instanței potrivit căreia reclamantul ar deține autorizație de construire pentru aceste bunuri este greșită, deoarece în cauză reclamantul nu a edificat construcții noi, ce a făcut doar unele transformări la anexele gospodărești.

Apelanții pârâți reclamanți au criticat, în al cincilea rând, modul în care a fost rezolvată problema testamentului lăsat de autorul. Astfel conform testamentului G și au primit de la defunctul suprafața de 1 ha teren agricol pe care ulterior l-au cedat conform art. 308/1953, astfel cum rezultă din cererea înregistrată la Primăria R cu nr.4986/20.03.1991.

În ceea ce privește titlul de proprietate al lui suprafața de teren intravilan de 1515 mp grădină, situat în Cartierul, acesta nu apare înscris în rolul său agricol, deoarece terenul a fost lăsat prin testament de defunctul C, tatălui apelantei pârâte reclamante.

În ceea ce privește titlul de proprietate nr- apelanții consideră că numitul trebuia obligat să raporteze la masa succesorală terenurile din titlu, motivat de faptul că autorii săi și au primit prin testament de la defunctul suprafața de 1 ha teren agricol situat în tarlaua canton, fapt recunoscut de, prin cererea de înscriere în CAP și care rezultă din registrul agricol al acestuia.

Apelanții contestă, din punct de vedere al acestor ultime aspecte relevate, legalitatea și temeinicia expertizei judiciare topografice administrate de instanța de fond.

În cauză, au fost formulate întâmpinări, astfel, apelantul-reclamant a solicitat respingerea apelului formulat de pârâții -, și, în calitatea acestora de moștenitori ai defunctului întrucât pe de o parte, la data încheieri actului de veșnică vânzare din 13.03.1947, a cumpărat terenul situat în intravilanul localității R, în-, județul N, de la numita, fără însă a plăti prețul, iar pe de altă parte chiar el a cumpărat prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.3776/14.10.1998 drepturile succesorale indivize în cotă 2/5 din suprafața de 4392.p teren situat în intravilanul municipiului R,-, județul N, de la unchiul său și vărul său. Apelantul-reclamant precizează că are calitatea de cumpărător de bună credință a cotelor succesorale menționate, semnătura vânzătorilor fiind autentificată de notarul public. În aceste condiții, desemnarea soției vânzătorului, în calitate de curator al acestuia începând cu 13.02.2002 nu prezintă relevanță juridică în cauză, față de contractul de vânzare-cumpărare autentificat în anul 1998, starea de sănătate psihică a vânzătorului nefiind afectată până la momentul încetări sale din viață în anul 2003. De altfel, apelantul-reclamant arată că în perioada 1998-2002, unchiul său a încheiat și alte acte notariale pe care apelanți-pârâții nu le invocă ca fiind făcute fără discernământ, întrucât le profită lor.

Prin decizia civilă nr.133 din 2 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Neamț, în dosarul nr- a fost respins ca nefondat, apelul declarat de reclamantul, domiciliat în R,-, județul N, împotriva sentinței civile nr.2852/8.10.2008 a Judecătoriei Roman.

Au fost admise apelurile declarate de pârâții -, și, precum și de pârâții și G, împotriva încheierii de admitere în principiu din 4.06.2008 și sentinței civile nr.2852/8.10.2008 ale Judecătoriei Roman.

S-a schimbat în parte, atât încheierea de admitere în principiu, cât și sentința, în sensul următor:

S-a respins cererea de raport la masa succesorală rămasă de pe urma defunctului a suprafeței de 438 mp curți-construcții din parcela 507/1 58 și a suprafeței de 1.067 mp grădină din 58 parcela 507/2 din titlul de proprietate nr- emis pe numele lui și s-a dispus excluderea din masa succesorală a acestor suprafețe - în valoare totală de 124.120 lei.

S-a respins cererea de raport a donației făcută de defuncții și, prin contractul de donație nr.293/1986, în favoarea pârâtului G pentru cota de din:

- suprafața de teren de 400 mp situată în R,- (și care face parte din suprafața de 1619 mp teren înscris în titlul de proprietate nr- la 58, parcela 508/1) și dintr-o casă de locuit, construită din vălătuci, compusă din 4 camere, bucătărie, baie, două holuri, antreu și verandă, două magazii, o bucătărie de vară și un grajd (imobilele situate pe terenul de mai sus).

S-a constatat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului cuprinde următoarele bunuri (în loc de cele reținute de prima instanță):

Teren înscris în titlul de proprietate nr.2/1035 din 06.07.1995 (emis pe numele lui ):

- suprafața de 9.500 mp teren, 88, parcela 570/4, în valoare de 3.800 lei.

II. Terenuri înscrise în titlul de proprietate nr- (emis pe numele moștenitorului defunctului ):

- suprafața de 1.519 mp teren curți-construcții 58 parcela 508/1 - în valoare de 164.050 lei;

- suprafața de 2.414 mp grădină 58 parcela 508/2 în valoare de 260.710 lei;

- suprafața de 359 mp vie 58, parcela 508/3, în valoare 38.770 lei;

- 16.700 mp arabil în pct. "După Sat, 13, parcela 105/19, în valoare de 50.000 lei.

- 32.100 mp arabil pct. " de ", în valoare de 96.300 lei, 36 parcela 389/17;

- 2.500 mp în pct."" - 35 parcela 379/6 - în valoare de 7.500 lei;

- 7.400 mp pășune la pct. "" parcela 36/386, în valoare de 1.480 lei.

III. Terenuri înscrise în titlul de proprietate nr- (emis pe numele moștenitorului defunctului ):

- suprafața de 3.300 mp arabil situată în pct. "", 36 parcela 391/10, în valoare de 9.900 lei.

Constată că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului are o valoare de 632.510, 15 lei, iar cotele valorice ce revin părților sunt de:

- 126.502,43 lei pentru și (câte 63.251,21 lei), care culeg cota cuvenită autorului lor.

-126.502,43 lei pentru, și --, care culeg cota autorului lor.

-126.502,43 lei pentru (ce culege cota autoarei sale ).

-126.502,43 lei pentru (care culege cota autoarei sale ).

-126.502,43 lei pentru.

S-a constatat că reclamantul împreună cu soția au cumpărat de la, și cotele acestora de 1/5 din suprafața de 4.292 mp teren intravilan (în loc de 4.392 mp) teren înscris în titlul de proprietate nr.2/7730/23.02.1992, astfel că, părților li se cuvine (din averea succesorală rămasă de pe urma defunctului ) următoarele cote valorice:

- și - 341.369,21 lei (din care 202.310,21 lei pentru și 139.059 lei pentru ).

- - 63.251,21 lei;

- - 126.502 lei;

- - 33.796 lei;

-, și - - 33.796 lei;

- - 33.796 lei;

S-a constatat că masa succesorală rămasă de pe urma defuncților și - cuprinde următoarele bunuri(în loc de cele reținute de prima instanță):

a) cota de 1/5 din bunurile moștenite de de la defunctul său tată - în valoare de 126.502 lei ( menționate mai sus).

b) Cota de dintr-o casă construită din vălătuci, compusă din 4 camere, bucătărie, baie, două holuri, antreu și verandă, 2 magazii, o bucătărie de vară și un garaj în valoare de 37.974,75 lei (valoarea cotei), restul cotei de din aceste construcții împreună cu suprafața aferentă de 100. teren înscris în titlul de proprietate -, 58, parcela 508/1, în valoare totală de 23.458,12 lei revenind potrivit contractului de donație nr.293/1986 pârâtului

HG

S-a constatat că masa de partaj care include atât bunurile din masa succesorală cât și cele dobândite prin cumpărare de și prin donație de G, are o valoare totală de 693.944, 12 lei, iar cotele valorice care revin părților sunt de:

- 360.357 lei pentru și (139.059 lei pentru și 221.298 lei pentru )

- 105.697,12 lei pentru și G (23.453,12 lei pentru Gh. și 82.239 lei pentru )

- - 126.502 lei

- - 33.796 lei

-, și - - 33.796 lei

- - 33.796 lei

S-a exclus din lotul nr.4 atribuit moștenitorilor defunctului (, - și ) următoarele bunuri:

- suprafața de 438. teren curți-construcții - 58 parcela 507/1/ în valoare de 47.300 lei înscrisă în titlul de proprietate nr-

- suprafața de 1067. grădină 58 parcela 507/2 din titlul de proprietate nr-, în valoare de 76.820 lei.

S-a constatat că valoarea lotului 4 rămâne de 36.836 lei în loc de 160.956 lei.

S-a constatat că valoarea lotului nr.1 atribuit reclamantei este de 350.035 lei în loc de 65.455 lei (așa cum din eroare, a reținut prima instanță).

S-a atribuit pârâtei bunurile enumerate în lotul nr.2 (atribuit de instanța de fond) cu excepția imobilului compus dintr-o casă de locuit cu 4 camere, bucătărie, baie, două holuri, antreu și verandă, bucătărie de vară în valoare de 49.216 lei precum și a suprafeței de teren de 439. curți-construcții 58 parcela 508/1 situată în R- în valoare de 47.410 lei - care se atribuie în indiviziune pârâtei și pârâtului

HG

În vederea echilibrării loturilor potrivit cotelor valorice convenite a fost obligată pârâta la 7.447 lei sultă către reclamantul.

Au fost obligați pârâții, și - la 2.875 lei sultă către reclamantul și la 165 lei către pârâtul.

A fost obligat pârâtul la 595 lei către și la 760 lei către pârâta - cu titlu de sultă.

S-a înlăturat obligarea părților la sulte în modalitatea reținută de prima instanță.

S-au menținut celelalte dispoziții ale încheierii de admitere în principiu și ale sentinței.

S-au compensat cheltuielile de judecată efectuate de apelanții, și G până la, concurența sumei de 593 lei și au fost obligați pârâții-apelanți și G la 209 lei cheltuieli de judecată către apelanții, - și, și pe pârâții-intimați (împreună cu pârâta ); pe, și la câte 802 lei fiecare, către apelanții -, și reprezentând cheltuieli efectuate în apel și neacoperite după compensare.

Pentru a pronunța această decizie Tribunalul a avut în vedere următoarele:

Astfel, în primul rând, tribunalul a constatat că în încheierea de admitere în principiu din 4.06.2008, și pe cale subsecventă, în sentința civilă nr.2852/8.10.2008 ale Judecătoriei Roman instanța a stabilit eronat masa supusă partajului întrucât pe de o parte a dispus raportarea la masa succesorală rămasă de pe urma defunctului a suprafețelor de 438.p curți-construcții din parcela 507/1 58 și 1067.p grădină 58, parcela 507/2 înscrisă în titlul de proprietate nr- emis pe numele lui - fiul lui decujus, în condițiile în care în cauză s-a făcut dovada că numitul le-a dobândit în proprietate prin cumpărare (fila 101 dosar fond) de la vânzătoarea (născută ), care la rândul ei a primit acest teren cu titlu de dotă - act dotal autentificat sub nr.46/1934, bunurile ieșind așadar, în mod irevocabil, din patrimoniul lui decujus printr-un act translativ de proprietate necontestat. Cum, potrivit certificatului de moștenitor nr. 418 din 20 ianuarie 1968 (fila 11-dosar 5094/2000 al Judecătoriei Roman ), în calitate de descendentă al lui decujus - decedat la 4.05.1966, a declarat autentic că renunță expres la succesiunea acestuia, tribunalul o constată străină de succesiune, aceasta nemaiavând pe cale de consecință, obligația legală de a raporta la masa succesiuni autorului său, conform art. 765 alin.1 cod civil prin readucerea lor efectivă, imobilele pe care le-a primit în baza actului dotal autentic și de care a dispus la rândul său, în sensul înstrăinării lor către fratele său, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1093/13.03.1947, acestuia fiindu-i de altfel emis, în condițiile Legii nr. 18/1991, titlu de proprietate individual nr-.

În aceste condiții, tribunalul, schimbând în parte, atât încheierea de ședință din 4.06.2008, dar și sentința civilă apelată, va dispune respingerea cererii de raport la masa succesorală rămasă de pe urma defunctului a celor două suprafețe de teren menționate, urmând ca masa succesorală să fie redusă corespunzător cu suma de 124.120 lei reprezentând valoarea estimată prin expertiză tehnică topografică a acestora.

În aceeași ordine de idei, tribunalul constată, de asemenea, greșit realizată raportarea la masa succesiunii a donației făcută de defuncții și, conform contractului autentificat sub nr.293/30.01.1986 (fila 14 dosar 5094/2000) în favoarea pârâtului G, care în calitatea lui de soț al descendentei de gradul 1, deci de afin de gradul 1, este o persoană străină de succesiunea examinată în litigiul pendente, care, pe cale de consecință, nu are nicio obligație legală de a raporta liberalitatea primită irevocabil. Numai față de acesta și respectiv pentru cota de din suprafața de teren de 400.p situată în municipiul R,-, care face parte din suprafața totală de 1619.p teren înscris în titlul de proprietate nr-, 58, parcela 508/1 și pentru cota de dintr-o casă de locuit construită din vălătuci compusă din 4 camere, bucătărie, baie, două holuri, antreu și verandă, două magazii, o bucătărie de vară și un grajd - construcții situate pe terenul descris mai sus, cotă care îi revine conform prevederilor art.30 alin.1 din Codul Familiei aplicabile în cauză, tribunalul va respinge cererea de raport a donației formulate de reclamantul pârât reconvențional prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr.1702/2001.

Tribunalul va menține, însă, obligarea pârâtei-reclamante reconvențional la raportarea în natură a cotei de din terenul și construcțiile anterior menționate, întrucât sunt întrunite condițiile imperative ale art.765 alin.1 Cod Civil, și anume există un act juridic civil unilateral prin care de cujus a transmis, în mod gratuit, descendentei sale de gradul 1 - dreptul de proprietate asupra unei cote de din construcții și terenul aferent acestora.

mutandis, tribunalul constată că instanța de fond a inclus, în mod greșit, în masa partajabilă suprafața de 1673.p înscrisă în certificatul de moștenitor (fila 193 dosar fond), dar neidentificată ori atribuită în loturile vreunei părți, deși în cuprinsul considerentelor încheierii de admitere în principiu a menționat expressis verbis - fila 192 - că instanța nu a reținut în compunerea masei succesorale a defuncților și această suprafață - teren curți construcții cu motivarea că "certificatul de moștenitor nu este titlu de proprietate, el constată masa succesorală, moștenitorii și cotele acestora". Pentru a înlătura eroarea relevată, tribunalul va dispune, în consecință, rectificarea compunerii masei succesorale supuse partajului.

Tot eronată este și includerea în masa succesorală a suprafeței de 1515.p situată în 12, parcela 694/1 teren inclus în titlul de proprietate nr.2/1035/6.07.1995 eliberat în nume propriu moștenitorului lui de cujus, fără a fi identificat ori evaluat prin expertiză topografică, ori justificată în fapt și drept apartenența acestui teren la masa de împărțit rămasă de pe urma defunctului.

Pentru aceste considerente, tribunalul va modifica în mod corespunzător componența masei partajabile, urmând a da eficiență contractelor de vânzare-cumpărare încheiate de reclamantul-pârât reconvențional cu, și, prin care acesta a dobândit proprietatea cotelor lor succesorale de 1/5 din suprafața de 4292.p teren intravilan diminuat corespunzător cu 100.p suprafață de teren obiect al donației făcută soților, care revine donatarului nemoștenitor

Tribunalul va opera cuvenitele modificări și în loturile atribuite părților cu corectarea corespunzătoare din punct de vedere valoric a acestora ca urmare a includerii unor suprafețe de teren din masa partajabilă. În aceste condiții, tribunalul va îndrepta și eroarea de calcul matematic - aritmetic pe care instanța de fond a făcut-o cu privire la lotul nr.1 atribuit reclamantului pârât reconvențional, care este de 350.035 lei, în loc de 65.455 lei.

În ceea ce privește modalitatea de realizat în natură a partajului, conform variantei a treia din expertiza de lotizare, tribunalul o constată echitabilă, prin raportare la art. 741 Cod Civil, cu o singură mențiune și anume că urmează a atribui pârâtei reclamante reconvențional bunurile enumerate în lotul nr. doi - atribuit de instanța de fond, cu excepția imobilului compus dintr-o casă de locuit cu 4 camere, bucătărie, baie, două holuri, antreu și verandă, bucătărie de vară în valoare de 49216 lei, precum și a suprafeței de teren aferente de 439.p curți construcții, 58, parcela 508/1 situată în R,- în valoare de 47410 lei - care se atribuie în indiviziune pârâților reclamanți reconvențional și

HG

Sub acest aspect, tribunalul constatând imposibil de realizat partajul în natură al construcțiilor care au făcut parțial obiectul contractului de donație autentificat sub nr.293/30.01.1986 încheiat între decujus și pârâții-reclamanți reconvențional coroborat cu raportarea în natură doar a cotei de din bunurile donate, cotă pentru care acest contract este afectat de o condiție rezolutorie, consideră că, în cauză, aceasta nu este în interesul părților a se îndeplini, în condițiile în care reclamantul pârât reconvențional a primit în lotul său, în natură, bunuri de valoare din masa succesorală, iar atribuirea construcțiilor în lotul pârâților reclamanți reconvențional îi garantează acestuia o continuitate a posesiei și folosinței exercitate încă de la momentul încheieri donației. Se asigură, așadar, respectarea principiului stabilității raporturilor juridice civile prin consolidarea retroactivă a actului de donație ca efect a neîndepliniri condiției rezolutorii menționate.

Pentru considerentele enunțate, s-a respins pe cale de consecință, ca nefondat, apelul formulat de reclamantul-pârât reconvențional cu privire la modalitatea de atribuire a loturilor conform variantei a III modificată a expertizei de lotizare.

În vederea echilibrărilor potrivit cotelor valorice cuvenite tribunalul a obligat pe pârâta reclamantă și pe pârâții, și - să plătească reclamantului pârât sulte. De asemenea, și pârâtul a fost obligat a plăti sulte pârâților și. Tribunalul a înlăturat, așadar, obligarea părților la sulte în modalitatea reținută greșit de instanța de fond.

Împotriva deciziei civile mai sus menționate, au declarat în termen legal recurs; reclamantul și pârâții,.-

Recurentul reclamant, a criticat decizia recurată, pentru următoarele motive:

- s-a încălcat dreptul la apărare, prin faptul că la termenul din 19 mai 2009, când s-a judecat în fond cauza la apel, a fost în imposibilitate de a se prezenta în instanță;

- la judecarea cauzei în fond, nu s-a avut în vedere cererea accesorie de anulare a contractului de donație autentificat sub n 293 din 30 ianuarie 198, nefiind astfel soluționat fondul cauzei;

- instanța de apel a stabilit greșit masa de partaj și cotele ce revin fiecărui moștenitor incluzând și bunuri care au aparținut lui decujus;

- - greșit s- a constatat că nu pot fi partajate construcțiile, având în vedere că prin raportul de expertiză, s-a menționat că imobilul compus din 10 încăperi poate fi împărțit în două imobile distincte cu încăperi separate.-

Pârâții - recurenți G și au criticat decizia recurată pentru următoarele motive:

- greșit s - a dispus respingerea excepției renunțării la succesiune de către, și dând o interpretare greșită dispozițiilor art.13 din Legea nr.18/1991 ( de repunerea în termen nu beneficiază și moștenitorii care au renunțat expres la moștenire).-

- greșit s-a stabilit calitatea de moștenitori cu vocație succesorală, masa succesorală și loturile cuvenite fiecărui moștenitor.-

Analizând decizia civilă recurată, sub aspectul motivelor de recurs, Curtea de Apel, reține următoarele:

Potrivit certificatului de moștenitor nr.418/1967 din 20 ianuarie 1968, fila 77 dosar fond, s-a certificat că după defunctul fac parte din masa de partaj imobilele: 800. teren curte situat în- din localitatea R,iar lasuccesiunea acestuia au renunțat:, An, iar a fost decăzută din dreptul de a moșteni nefăcând dovada că a acceptat moștenirea în termen de 6 luni, potrivit art.700 Cod Civil. Singurul moștenitor legal care a acceptat succesiunea fiind M,cu cota de 1/1, potrivit art.669 Cod Civil. -

Textul legal al art.13 din Legea nr.18/1991, republicată, arată "calitatea de moștenitor se stabilește pe baza certificatului de moștenitor sau a hotărârii judecătorești definitive, ori în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moștenirii."

Aliniatul 2 al aceluiași articol precizează imperativ " moștenitorii care nu-și pot dovedi această calitate întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiți repuși de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparținut autorului lor. Ei sunt considerați că au acceptat moștenirea prin cererea pe care o fac comisiei".-

Prin decizia nr. XI din 5.02.1997 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a soluționat recursul în interesul legii, privind dispozițiile art.13 din Legea nr.18/1991, și s-a stabilit că " beneficiază de repunerea în termenul de acceptare a succesiunii numai moștenitorii care nu au acceptat succesiunea în termenul prevăzut de art.700 Cod Civil,iar nu și cei care au renunțat la succesiune".

Instanța a interpretat astfel, greșit dispozițiile legale anterior precizate și a considerat acești moștenitori ca fiind repuși în termenul de acceptare a succesiunii, invocând existența acelor hotărâri judecătorești de modificare titlu de proprietate deși în condițiile art.392 alin.3 Cod procedură civilă, deciziile prin care se soluționează recursul în interesul legii sunt obligatorii și de imediată aplicare.

Hotărârile pronunțate cu privire la modificarea titlului de proprietate, au rămas definitive mai înainte de Decizia nr. XI din 05.02.1997 a ICCJ, iar la data soluționării în fond a partajului succesoral, interpretarea unitară a textului legal al art.13 din Legea nr.18/1991 era clarificată prin recursul în interesul legii.-

Așa fiind, acest motiv de recurs (care este și motiv de ordine publică) susținut de pârâții recurenți G și este fondat, Curtea de Apel apreciază că, instanța a interpretat eronat dispozițiile legale astfel că prin constatarea lipsei calității de moștenitori a unor pârâți se schimbă fundamental: cotele cuvenite părților care au vocație succesorală, loturile cuvenite fiecăruia și valoarea acestora, ceea ce echivalează cu nesoluționarea fondului cauzei.

Pe de altă parte, reclamantul a solicitat anularea contractului de donație autentificat sub nr.293 din 30.01.1986, transcris sub nr.37 din 30.ian.1986 ( fila 180 - 181 dosar fond), însă instanța nu s-a pronunțat asupra acestui capăt de cerere, pentru a se lămuri dacă bunurile ce fac obiectul contractului pot face parte din masa de partajat. -

Față de cele mai sus reținute, Curtea de Apel, în temeiul art.312 pct.3 Cod procedură civilă, va admite recursurile, va casa încheierea de admitere în principiu, sentința civilă nr.2852/8.10.2008 și decizia civilă nr.133/AC/2009, și va trimite cauza spre rejudecare la prima instanță Judecătoria Roman, urmând ca instanța să aibă în vedere la soluționarea cauzei în fond și celelalte susțineri ale recurenților care vizează compunerea masei succesorale, calitatea părților, cotele cuvenite, loturile și valoarea acestora. -

Asupra cheltuielilor de judecată se va pronunța instanța de rejudecare.-

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursurile promovate de reclamantul, și pârâții G și, împotriva deciziei civile nr.133 din 2 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.

Casează încheierea de admitere în principiu, sentința civilă nr.2852/08.10.2008 și decizia civilă nr.-133/AC/2009 și trimite cauza spre rejudecare la Judecătoria Roman.

Asupra cheltuielilor de judecată se va pronunța instanța de rejudecare.-

Pronunțată în ședință publică azi 22 februarie 2010.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

- - - - -

Red.sent.

Red.dec.apel.,

Red.dec.recurs- /17-19.03.2010

Tehn.red.EG/22.03.2010.

Președinte:Doru Octavian Pîrjol Năstase
Judecători:Doru Octavian Pîrjol Năstase, Camelia Liliana

Vezi şi alte speţe de drept civil: