Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 212/2009. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 212
Ședința publică din data de 6 martie 2009
PREȘEDINTE: Gherghina Niculae
JUDECĂTORI: Gherghina Niculae, Constanța Ștefan Violeta Stanciu C -
- - -
Grefier - - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul, domiciliat în,-, jud.P împotriva deciziei civile nr.674 pronunțată la data de 4 decembrie 2008 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul pârât, domiciliat în,-, jud.
Prezența și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 27 februarie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 6 martie 2009, când, în urma deliberării, a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să dispună ieșirea din indiviziune asupra bunurilor succesorale ce au aparținut defunctei decedata la 15.06.1999 si decedat la 12.08.2004.
În motivarea acțiunii, reclamantul a susținut ca masa succesorală rămasă de pe urma defunctei se compune din cota indiviză de din terenul în suprafață de 140 mp. situat în,- și cota indiviză de 4/8 din partea din imobil construcție, constituit din 2 camere, baie, bucătărie, vestibul, verandă și pivniță, restul de 4/ 8 fiind dreptul propriu al soțului supraviețuitor, suprafața de 9500 mp. situat în, reconstituită prin 93395/2002, terenul de 2800 mp. situat în, sat și terenul de 6ooo mp. situat în, Cartier, reconstituit prin P nr. 95274/2002, moștenitorii defunctei fiind - soț supraviețuitor cu o cota de din teren și 1/8 din imobilul cumpărat situat pe teren, cota de 2/ 8 din celelalte terenuri, si - fii, fiecare cu o cota de 3/32 din teren.
In dovedirea acțiunii, reclamantul a solicitat proba cu acte, martori.
.//.
-2-
Prin sentința civilă nr.1906/10.06.2008 Judecatoria Campina a admis în parte acțiunea completată și cererea reconvențională formulata de pârât și a dispus ieșirea din indiviziune asupra masei succesorale, potrivit variantei D, din raportul de expertiză refacere- lotizare, reținând la pronunțarea soluției că lățimea la stradă a terenului reclamantului în această variantă va permite executarea unor porți pentru asigurarea accesului direct spre locuință, iar suprafața mare a curții va face posibilă mutarea și amplasarea pe acest lot, cu costuri minime, a garajului reclamantului care este o construcție improvizată.
Împotriva sentinței pronunțate și a încheierii interlocutorii din 20.02.2007, a declarat apel reclamantul, susținând că sunt nelegale și netemeinice, întrucât din probele administrate în cauză rezultă că din anul 1972 în condițiiile art. 1846, 1947 cod civil, rezultă că stăpânit cele două camere numerotate 15, 16 pe schița de plan aferentă procesului-verbal de cercetare locală și expertizei construcții, în actul de vânzare-cumpărare aut. la nr. 1446/1972. prin care apelantul, împreună cu defuncții părinți și au dobândit în indiviziune imobilul în litigiu, alcătuit din 5 camere, baie, bucătărie antreu, verandă și pivniță, nu există și o schiță de plan din care să rezulte care sunt aceste spații în mod efectiv, martorul audiat în cauză arătând că apelantul a locuit de la cumpărarea casei în partea din față a imobilului, iar pârâatul în partea din spate a acestuia.
S-a mai susținut în motivarea cererii de apel d e către reclamant, că această folosire a imobilului a fost și in concordanta cu dorința defuncților, si a fost aceeași de la cumpărare in timpul vieții acestora si in prezent, cu ocazia cercetării la fața locului părțile fiind de acord cu împărțirea casei in doua unități locative, apelantul in partea din fata a imobilului, iar pârâtul în partea din spate a aceluiași imobil așa cum au stăpânit mai bine de 30 ani.
Dezvoltând motivul de apel, reclamantul a susținut că martora a precizat ca are cunoștință că din anul 1972 de când s- cumpărat casa reclamantul folosea camerele din față notate cu punctele 5,6,7,8,11,15 și 16 pe schița de plan anexă la procesul-verbal de cercetare locală, martora a arătat că are cunoștință că de la început bătrânii au stabilit ca partea din față a imobilului să fie a reclamantului, iar cea din spate a lor, iar martora arată că după ce a cumpărat casa reclamantul locuit împreună cu soția în partea din față a imobilului în timp ce pârâtul a locuit în partea din spate.
Criticând sentința, reclamantul a susținut că în mod greșit prima instanță a omologat varianta din raportul de expertiza care este cea mai dezavantajoasă dintre toate variantele, deoarece imobilul este fragmentat necorespunzător între cele doua părți, intimatul având 2 camere la capătul de Nord - al construcției, camerele 15-16 și restul camerelor din partea de Sud -, în mijlocul acestora, fragmente de construcție, apelantului revenindu- 2 încăperi 13-14 având pereții comuni, intimatul beneficiază de 3 anexe și celelalte două spre calea de acces, camerele 13 si 14 atribuite apelantului au ferestrele spre hotar, dormitoarele 13 si 14 rămân fără sursa de lumină naturală, iar apelantul nu poate ajunge la garajul proprietatea sa, fragmentarea excesiva a imobilului în aceasta variantă creînd o serie de inconveniente in situațiile de reparații curente sau capitale la imobil.
Se mai susține de către apelant că prin omologarea variantei A și s-ar elimina aceste neajunsuri, imobilul s-ar împărți numai în 2 unități locative, părțile au
-3-
acces la garajele proprietatea lor, iar omologarea variantei ar asigura posibilitatea ca apelantul să utilizeze ferestrele la camerele atribuite spre calea de acces, rămânând insa fragmentarea imobilului.
Prin decizia civilă nr.674/2008, tribunalul a constatat că apelul este nefondat reținând următoarele:
In ceea ce privește critica prin care se susține de către apelantul parat că în mod greșit, nu s-a reținut că a stăpânit in condițiile art. 1846- 1847 cod civil camerele numerotate cu 15 si 16 pe schița de plan aferente imobilului, se retine ca este neîntemeiata, deoarece martorele și propuse de pârât, au relatat că în discuțiile pe care le-au avut cu defunctul arătat că după moartea sa imobilul va rămâne ambilor fii in cote de
Susținerea apelantului conform căruia martorii audiați au arătat ca apelantul a locuit de la cumpărare in partea din fata a imobilului, nu poate fi reținută deoarece, chiar dacă martorele și au susținut că din anul 1970 când s-a cumpărat casa, reclamantul folosea camerele din față, martorii audiați la solicitarea pârâtului au relevat că autorul părților a intenționat ca după moartea sa imobilul să rămână în proprietatea succesorilor.
Referitor la critica prin care se susține că în mod greșit prima instanță a omologat varianta D din expertiză, se constată că este neîntemeiată, deoarece potrivit probelor administrate în cauză, în toate variantele terenul atribuit reclamantului în pct.Acasă are o suprafață mai mare decât cea atribuita pârâtului, oferind o deschidere directă la strada -, iar lățimea la stradă a terenului atribuit reclamantului în varianta D omologată de instanță, creează posibilitatea executării unor porți pentru asigurarea accesului direct spre locuință.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul -, arătând că în mod greșit au fost respinse criticile din apel referitoare la încheierea interlocutorie, nefiind avute în vedere probele administrate în cauză, din care rezultă că din anul 1972 recurentul a stăpânit în condițiile art.1846 - 1847 Cod civil cele două camere numerotate 15 și 16 pe schița de plan aferentă raportului de expertiză constructor.
Se arată în acest sens că în actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1446/1972 prin care recurentul împreună cu părinții săi au dobândit în indiviziune imobilul din litigiu, nu există și o schiță de plan din care să rezulte cum sunt amplasate camerele în mod efectiv, iar martorii audiați în cauză au arătat că recurentul a locuit de la cumpărarea casei în partea din fața imobilului, iar intimatul în partea din spate a acestuia.
O altă critică a recurentului se referă la varianta de lotizare omologată de instanța de fond, arătând că varianta D este cea mai dezavantajoasă dintre toate variantele întrucât imobilul este fragmentat necorespunzător între cele două părți, această fragmentare excesivă creind o serie de inconveniente în situațiile de reparații curente sau capitale la imobil.
De asemenea, se arată că în această variantă camerele 13 și 14 atribuite recurentului vor avea ferestrele spre hotar, către lotul repartizat intimatului, care nu respectă distanța de 1,90. putând fi motiv de un eventual proces pentru închiderea acestora și recurentul nu mai poate ajunge la garajul proprietatea sa, care nu face parte din masa succesorală și care este situat la capătul căii de acces.
.//.
-4-
În concluzie, a solicitat recurentul admiterea recursului și modificarea în parte a hotărârii recurate cu omologarea variantei A, B sau C, iar în subsidiar modificarea în parte atât a încheirii interlocutorii în ceea ce privește dobândirea dreptului de proprietate asupra camerelor 15 și 16 prin uzucapiune, cât și a sentinței civile nr.1906/2008 prin omologarea variantei A sau
Față de recursul formulat, intimatul-pârât a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat întrucât recurentul a stăpânit o cotă-parte dintr-un imobil aflat în stare de indiviziune și nu anumite camere așa cum a susținut, iar cu privire la varianta de lotizare a arătat că în varianta D recurentul are o unitate locativă compactă, nu este nevoie să iasă prin curte pentru a avea acces la alte încăperi și în toate variantele propuse părțile au pereți comuni, astfel încât sunt nefondate criticile sub acest aspect.
Curtea, examinând decizia recurată prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și dispozițiile legale incidente, reține următoarele:
Prima critică a recurentului referitoare la dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra camerelor 15 și 16, este nefondată având în vedere că în principiu coproprietarii sunt presupuși că stăpânesc bunul moștenit în stare de indiviziune, unii pentru ceilalți, astfel că posesia lor are un caracter echivoc, nefiind aptă de a fundamenta dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.
Stăpânirea de către unul din coproprietari a unui bun indiviz poate duce la dobândirea prin uzucapiune a dreptului de proprietate numai dacă a intervenit o manifestare exterioară de voință a acestuia, care să demonstreze că a înțeles să transforme posesia din posesie comună în posesie exclusivă, producându-se o intervertire în fapt a posesiei.
Cum în speță, din probele administrate nu rezultă că s-a făcut dovada unei posesii exclusive și sub nume de proprietar de către reclamant asupra acestor camere, în mod corect instanța de fond a respins capătul de cerere privind dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.
Conform dispozițiilor art.741 Cod civil, la formarea și compunerea loturilor trebuie să se aibă în vedere, pe cât posibil, respectarea principiului atribuirii în natură a bunurilor succesorale, evitându-se însă fărâmițarea excesivă a imobilelor.
Din analiza rapoartelor de expertiză topo și constructor întocmite la instanța de fond și a schițelor anexă la acestea, se observă că în varianta D omologată de instanța de fond se produce o fărâmițare excesivă a imobilului construcție atribuit părților prin inserarea camerelor 15 și 16 atribuite intimatului în partea de imobil atribuit recurentului, intimatul primind restul camerelor în partea de sud-est a imobilului.
De asemenea, Curtea constată ca fiind întemeiată și critica formulată de recurent în ceea ce privește garajul proprietatea sa, care, în această variantă a fost inclus în lotul intimatului, recurentul fiind astfel nevoit să-l demoleze și să-l reconstruiască în altă parte, ceea ce ar implica o obligație costisitoare în sarcina sa.
Referitor la critica formulată de recurent în sensul că în această variantă camerele 13 și 14 ce i-au fost atribuite, au ferestrele către lotul repartizat intimatului,
-5-
din analiza acelorași schițe anexe la rapoartele de expertiză, se constată că și această critică este întemeiată, amplasarea ferestrelor nerespectând distanța legală de 1,90.
stabilită de art.612 Cod civil, astfel încât prin omologarea acestei variante de lotizare se crează posibilitatea unor eventuale litigii între părți.
Față de aceste considerente, Curtea constată că prin varianta de lotizare omologată de instanța de fond s-au încălcat dispozițiile legale prevăzute de art.741 cod civil, 612 cod civil, situație în care devin incidente disp. art.304 pct.9 Cod pr.civilă, astfel încât în baza art.312 Cod civil va admite recursul, va modifica în tot decizia Tribunalului Prahova în sensul că va admite apelul și va schimba în parte sentința Judecătoriei Câmpina în sensul că va dispune ieșirea din indiviziune conform variantei B din raportul de expertiză-refacere lotizare.
Întrucât recurentul a solicitat omologarea variantei A, B sau C, Curtea a avut în vedere varianta B, întrucât în această variantă sulta ce urmează a fi achitată este cea mai mică.
În baza disp. art.274 Cod pr.civilă, Curtea va obliga intimatul să plătească recurentului suma de 1220 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul -, domiciliat în,-, jud.P împotriva deciziei civile nr.674 pronunțată la data de 4 decembrie 2008 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul pârât, domiciliat în,-, jud.
Modifică în tot decizia Tribunalului Prahova în sensul că admite apelul.
Schimbă în parte sentința nr.1906/2008 pronunțată Judecătoria Câmpina în sensul că dispune ieșirea din indiviziune conform variantei B din raportul de expertiză-refacere lotizare (fila 255 dosar fond), astfel:
Lotul 1 - reclamantul - primește:
-suprafața de 437 mp. ce face parte din suprafața de 1485 mp.(din care suprafața 10,48 mp. reprezintă cota proprie) situată în,-, respectiv cel din perimetrul punctelor 1-2-3-24-18-17-16-15-14-13-12-11-7-8-9-10-1 conform planului de situație nr.5 anexă, în valoare de. 9177,00 lei
-suprafața de 28 mp. situată în,-, respectiv cel din perimetrul punctelor 20-21-22-23-20 conform planului de situație nr.5 anexă, în valoare de.588,00 lei
-suprafața de 69 mp. indiviz din 138 mp.- cu pârâtul -reprezentând servitute de trecere, situată în,-, respectiv cel din perimetrul punctelor 3-4-5-21-20-19-18-24-3 conform planului de situație nr.5 anexă, în valoare de.1449,00 lei
-încăperile 3-4-5-6-7-8-10 parțial-11-17 beci-19 magazie sub rampă, conform expertizei, învaloare de.-,00 lei
-se scade cota de din construcție în valoare de 89776,00 lei.
-încăperile 15-16 conform exp. în valoare de 25934,00 lei
-6-
-suprafața de 3000 mp. situată în, 36, 1193/24, respectiv cel din perimetrul punctelor 3-4-5-6-73 conform planului de situație nr.2 anexă în valoare de.2400,00 lei
-6-
-suprafața de 1400 mp. indiviz din 2800 mp. -cu pârâtul -situată în, 10, 27/7 conform planului de situație nr.3 anexă, în valoare de. 560,00 lei
-suprafața de 4750 mp. situat în, 39, 804/84, respectiv cel din perimetrul punctelor 1-2-5-6-1 conform planului de situație nr.4 anexă în valoare de.1900,00 lei
-TOTAL VALOARE BUNURI PRIMITE. 59256,00 LEI
-ARE DREPTUL LA.60882,00 LEI
-ARE DE PRIMIT ÎN VALOARE DE.1616,00 LEI DE
LA
Lotul 2 - pârâtul primește:
-suprafața de 445 mp. ce face parte din suprafața de 477 mp.(din care suprafața de 32 mp. reprezintă cota proprie) situată în,-, respectiv cel din perimetrul punctelor 11-12-13-14-15-16-17-18-19-20-23-22-6-11 conform planului de situație anexă nr.5 în valoare de.9345,00 lei
- suprafața de 69 mp. indiviz din 138 mp.- cu reclamantul - -reprezentând servitute de trecere, situată în,-, respectiv cel din perimetrul punctelor 3-4-5-21-20-19-18-24-3 conform planului de situație nr.5 anexă, în valoare de.1449,00 lei
-încăperile 1-2-9-10 parțial-12-13-14-18 conform expertizei, în valoare de.72528,00 lei
- suprafața de 3000 mp. situată în, 36, 1193/24, respectiv cel din perimetrul punctelor 1-2-3-7-8-1 conform planului de situație nr.2 anexă, în valoare de.2400,00 lei
-suprafața de 1400 mp. indiviz din 2800 mp. -cu reclamantul -, situată în, 10, 27/7 conform planului de situație nr.3 anexă, în valoare de.450,00 lei
- suprafața de 4750 mp. situat în, 39, 804/84, respectiv cel din perimetrul punctelor 2-3-4-5-2 conform planului de situație nr.4 anexă în valoare de.1900,00 lei
-anexele gospodărești (magazie, bazin apă) conform expertizei, în valoare de.260,00 lei
TOTAL VALOARE BUNURI PRIMITE.88442,00 LEI
ARE DREPTUL LA.60882,00 LEI
SE SCADE C/ . 15-16 în valoare de -25934,00 lei
ARE DE.1616,00 LEI
CĂTRE RECLAMANTUL -
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Obligă intimatul să plătească recurentului suma de 1220 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
.//.
-7-
Pronunțată în ședința publică azi, 6 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Gherghina Niculae, Constanța Ștefan Violeta Stanciu
- - C - - -
GREFIER,
- -
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3120
Tehnored.VS/VM
2 ex./06.04.2009
f- Judec.Câmpina
a- Trib.
Președinte:Gherghina NiculaeJudecători:Gherghina Niculae, Constanța Ștefan Violeta Stanciu