Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 242/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR.242/
Ședința publică din 23 Iunie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Paula Andrada Coțovanu
JUDECĂTOR 2: Ion Rebeca
JUDECĂTOR 3: Georgiana
Grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de pârâta, cu domiciliul ales la mandatar, din B, sector 2,-, bloc 21, scara B, apartament 106, împotriva încheierii de ședință din data de 22 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns avocat, în baza delegației de împuternicire avocațială nr.38/2008, emisă de Uniunea Națională a Barourilor din România-Baroul B, pentru recurenta-pârâtă lipsă, și avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.84 din 19.06.2008, emisă de Baroul A-Cabinet individual, pentru intimata-reclamantă lipsă.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat, prin anularea timbrului judiciar în valoare de 0,15 lei, precum și a chitanței nr.- din 12.09.2007, emisă de Primăria Municipiului Pitești, din care rezultă că a fost achitată taxa judiciară de timbru în sumă de 4 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează că la dosar s-a depus, prin serviciul de registratură, din partea recurentei-pârâte, o cerere intitulată "dezvoltarea motivelor de recurs".
Avocat, având cuvântul pentru recurenta-pârâtă, precizează că cererea de la filele 91-93 intitulată "dezvoltarea motivelor de recurs", reprezintă de fapt o întregire a motivelor de recurs. De asemenea, solicită a se avea în vedere și faptul că numerotarea dosarului este greșită, întrucât dosarul Tribunalului Argeș conține un număr de 40 file, iar dosarul aceste instanțe începe cu numerotarea de la fila 61.
Precizează că nu mai are alte cereri de formulat în cauză.
Avocat, având cuvântul pentru intimata-reclamantă, precizează că deși nu i-a fost comunicată cererea formulată de recurenta-pârâtă, privind întregirea motivelor de recurs, nu înțelege să solicite termen în acest sens. De asemenea, arată că nu mai are cereri de formulat în cauză.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Avocat, având cuvântul pentru recurenta-pârâtă, susține oral apelul așa cum a fost motivat, solicitând admiterea acestuia și să se dispună ca Tribunalul Argeș să sesizeze Curtea Constituțională în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate.
Din conținutul încheierii de ședință din data de 22 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, rezultă că, în ceea ce privește disp.art.37.39 Cod procedură civilă, nu se justifică legătura și incidența acestor dispoziții cu soluționarea cauzei de față, însă fără ca instanța să motiveze în mod expres că aceste dispoziții nu au legătură cu fondul cauzei.
De asemenea, apreciază că sunt străine de natura pricinii considerentele din motivare, motivarea în fapt fiind în contradicție cu motivarea în drept.
Nu a fost reținută cu exactitate conținutul excepției de neconstituționalitate, în sensul menționării dispozițiilor din Constituția României și din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în raport cu care a fost invocată excepția de neconstituționalitate.
Solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Avocat, având cuvântul pentru intimata-reclamantă, solicită respingerea recursului ca nefondat, întrucât acest pretext de lege a fost analizat de Curtea Constituțională.
Precizează că sentința instanței de fond a fost pusă deja în executare, fiind definitivă, motivele de recurs vizează doar lotizarea, iar cererea de strămutare are termen de judecată în noiembrie 2008, situație față de care solicită respingerea recursului.
Avocat, pentru recurenta-pârâtă, în replică, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, apreciind că garanțiile procesuale nu sunt în tot respectate.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată că:
Prin încheierea de ședință pronunțată de Tribunalul Argeș la data de 22.05.2008 a fost respinsă ca inadmisibilă sesizarea intimatei privind neconstituționalitatea dispozițiilor art.40 alin.2 și art.244 alin.1 pct.1 Cod pr.civilă, cu argumentul că asupra acestor excepții, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin decizia nr.92/1996, decizia nr.56/2002, respectiv decizia nr.262/2002.
Împotriva încheierii a formulat recurs intimata, criticând-o pentru motivele prevăzute de art.304 pct.5,7 și 9 Cod pr.civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a arătat că tribunalul a făcut o interpretare greșită dispozițiilor art.29 din Legea nr.47/1992 privind Curtea Constituțională atunci când a apreciat asupra condițiilor admisibilității sesizării privind excepția de neconstituționalitate.
Potrivit art.29 pct.3 din Legea nr.47/1992, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă atunci când Curtea s-a mai pronunțat asupra ei și a admis-o considerând neconstituțional textul de lege, nu și atunci când instanța constituțională a apreciat că excepția constituțională este nefondată.
În cursul cercetărilor judecătorești, intimata și-a completat motivele de recurs și pentru cauzele prevăzute de art.304 pct.5 și 7 Cod pr.civilă, în sensul că încheierea nu ar fi motivată și că la pronunțarea ei au fost încălcate forme procedurale prevăzute sub sancțiunea nulității de art.105 alin.2 Cod pr.civilă.
Depunerea motivelor de recurs trebuie să fie făcută în termenul prevăzut de lege, respectiv în termenul de declarare a căii de atac potrivit art.303 Cod pr.civilă, acest interval de timp urmând să curgă de la comunicarea hotărârii fiindcă numai în această situație partea interesată poate lua cunoștință de conținutul actului procedural.
Încheierea prin care s-a respins ca inadmisibilă sesizarea este susceptibilă de calea de atac a recursului în termen de 48 de ore de la pronunțare, numai că motivarea recursului se face de la comunicarea încheierii în același termen sub sancțiunea nulității.
Încheierea din 20.05.2008 a fost comunicată intimatei la data de 3.06.2008, însă, motivele dezvoltate de recurs au fost depuse la data de 12.06.2008 depășind termenul special de 48 de ore, astfel că, motivele suplimentare prevăzute de art.304 pct.5 și 7 cod pr.civilă nu se vor analiza.
Analizând recursul numai în limita motivului prevăzut de art.304 pct.9 Cod pr.civilă, se apreciază ca nefondat pentru argumentele ce urmează.
Recurenta a criticat încheierea pentru interpretarea greșită a dispozițiilor art.29 alin.3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
Potrivit textului de lege enunțat nu pot face obiectul excepției de neconstituționalitate prevederile constate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.
Atunci când a analizat această condiție de admisibilitate, tribunalul a apreciat că nu pot face obiectul excepției nici acele prevederi constatate tot printr-o decizie ca fiind constituționale, apreciere considerată de recurentă ca fiind contrară regulilor normative evocate.
Anterior sesizări, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art.40 alin.2 Cod pr.civilă și art.244 alin.1 pct.1 din același cod, considerând regulile legale ca fiind în concordanță cu cele constituționale.
Legiuitorul prin dispozițiile art.29 alin.3 din Legea nr.47/1992 a intenționat să restrângă sfera sesizărilor privitoare la excepția de neconstituționalitate pentru acele cazuri când curtea s-a mai pronunțat.
Este adevărat că în textul de lege condiția inadmisibilității sesizării este condiționată de existența unei decizii anterioare a Curții Constituționale prin care excepția a fost admisă.
În interpretarea textului de lege folosind argumentulper a contrarioar rezulta că sesizarea este admisibilă doar în ipoteza în care Curtea Constituțională s-a mai pronunțat cu privire la aceiași excepție printr-o decizie anterioară,pe care a respins-o considerând textul de lege în concordanță cu normele constituționale.
Prin operațiunea juridică a interpretării normelor de drept, de lămurire și explicare a aplicării acestora, trebuie să se țină cont de scopul urmărit de legiuitor la editarea regulilor de conduită, norma urmând să fie interpretată în sensul în care aceasta să se aplice și nu în sensul înlăturării ei.
Scopul urmărit de legiuitor la reglementarea condițiilor de admisibilitate a sesizării privind excepția de neconstituționalitate a fost acela de a se evita încărcarea inutilă a agendei Curții Constituționale cu cereri care au mai fost deja soluționate printr-o decizie.
Ar fi lipsit de sens textul de lege dacă s-ar referi numai la acele situații în care Curtea a admis excepțiile de neconstituționalitate nu și în acele cazuri în care excepțiile au fost respinse, fiindcă reiterarea unei astfel de cereri ar fi de natură să contravină scopului urmărit.
De altfel, în interpretarea logică a textului de lege nu se poate folosi argumentul per a contrario ca unul exclusiv fiindcă nu întotdeauna tăcerea legii poate fi luată ca echivalentă cu o soluție contrară celei prevăzute în mod expres, ci la această operațiune rațională și logică trebuie avut în vedere scopul urmărit de legiuitor.
Interpretarea textului de lege, în sensul apărării recurentei, ar fi de natură să contravină scopului urmărit de legiuitor, atunci când a înțeles să restrângă sfera sesizărilor, cu privire la excepția de neconstituționalitate, doar la acele cazuri în care Curtea Constituțională nu s-a mai pronunțat.
O astfel de interpretare ar pune în discuție însuși interesul recurentei în invocarea apărării, atâta timp cât, cu privire la constituționalitatea textelor de lege enunțate, Curtea Constituțională, s-a mai pronunțat în urma unei alte sesizări. Drepturile procedurale trebuie să fie valorificate de către părțile în favoarea cărora sunt recunoscute, potrivit principiilor și regulilor prevăzute în art.57 din Constituția României în sensul exercitării acestora cu bună - credință precum și art.3 alin.2 din Decretul nr.31/1954, care limitează exercitarea drepturilor la scopul economic și social pentru care au fost prevăzute, evitându-se săvârșirea unui abuz de drept,in acest caz,efectul constand in tergiversarea judecatii.
Pronunțându-se încheierea de respingere a sesizării ca inadmisibilă, tribunalul a ținut cont de scopul urmărit de legiuitor la edictarea normelor cuprinse în art.29 alin.3 din Legea nr.47/1992, privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, astfel că pentru toate aceste argumente în baza art.312 Cod pr.civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul civil declarat de pârâta, cu domiciliul ales la mandatar, din B, sector 2,-, bloc 21, scara B, apartament 106, împotriva încheierii de ședință din data de 22 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimată fiind reclamanta, cu domiciliul în, jud.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 iunie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - ecția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
/2ex/25.06.2008
jud.;;
Președinte:Paula Andrada CoțovanuJudecători:Paula Andrada Coțovanu, Ion Rebeca, Georgiana
