Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 251/2008. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECTIA CIVIL ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr-

DECIZIA CIVIL NR. 251/

Ședința public din 7 octombrie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Roxana Trif

Judector - -

Judector - -

Grefier șef secție

Pentru astzi a fost amânat pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanții și în contradictoriu cu intimatul pârât Municipiul B prin Primar și cu intimații intervenienți, și (), împotriva deciziei civile nr. 131/Ap din 22 aprilie 2008 pronunțat de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr-.

La apelul nominal fcut în ședința public se constat lipsa prților.

Procedura îndeplinit.

Dezbaterile în cauza de faț au avut loc în cadrul ședinței de judecat din 30 septembrie 2008, când prțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședinț din acea zi, care face parte integrant din prezenta decizie, iar instanța, în vederea deliberrii a amânat pronunțarea la 7 octombrie 2008.

CURTEA

Asupra recursului civil de faț;

Prin decizia civil nr. 131/Ap/2008 a Tribunalului Brașov s-a admis excepția de netimbrare a apelului formulat de apelanta reclamant și continuat de și, împotriva sentinței civile 6486/2007 a Judec toriei Brașov și, în consecinț a anulat apelul. S-au admis apelurile formulate de apelanții intervenienți, și împotriva aceleiași sentințe pe care a desființat-o și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Pentru a pronunța aceast decizie, instanța de apel a reținut urmtoarele:

Potrivit art. 49 alin. 2 cod procedur civil, intervenția este în nume propriu când cel care intervine invoc un drept al s

Pentru a se pronunța asupra admisibilitții în principiu, instanța trebuie s verifice dac terțul justific un interes și pretinde un drept propriu.

Prin încuviințarea în principiu a cererilor de intervenție s-a apreciat astfel c intervenienții pretind un drept propriu.

Calitatea procesual presupune existența unei identitți între reclamant și cel care este titularul dreptului din raportul juridic dedus judecții.

Soluțiile de încuviințare în principiu a cererilor de intervenție și ulterior de admitere a excepției lipsei calitții procesuale a intervenienților sunt contradictorii.

Faț de pretențiile formulate prin cererea de intervenție, intervenienții justific calitatea procesual.

Cererea de constatare a dobândirii dreptului de proprietate de ctre intervenienți asupra imobilului în litigiu, grefat pe contractul de vânzare cumprare, în care intervenienții au figurat în calitate de cumprtori, poate fi formulat de ctre aceștia, aspectele legate de valabilitatea vânzrii în funcție de rezultatul partajului și cele legate de înscrierea dreptului în cartea funciar fiind chestiuni de fond care nu justific admiterea excepției invocate.

Intimatul pârât Municipiul B figureaz în cartea funciar ca proprietar al cotei de ½ parte din imobilul în litigiu. În aceast calitate a încheiat cu intervenienții contracte de vânzare cumprare.

Intervenienții nu și-au înscris dreptul dobândit prin cumprare în cartea funciar, îns sunt creditori ai pârâtului Municipiul B faț obligațiile contractuale.

În litigiul privind sistarea indiviziunii pârâtul și-a invocat lipsa calitții procesuale pasive și nu a formulat nici un punct de vedere cu privire la modul de partajare a imobilului.

Cererea intervenienților de sistare a strii de indiviziune constituie o acțiune oblic la care intervenienții, în calitate de creditori ai pârâtului, sunt îndreptțiți raportat la prevederile art. 974 cod civil.

S-a reținut faț de aceste considerente, c prima instanț în mod greșit a admis excepția lipsei calitții procesuale active a intervenienților.

Cererea de intervenție a fost soluționat fr a se intra în cercetarea fondului, astfel c în conformitate cu prevederile art. 297 alin. 1 cod procedur civil se impunea desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Se impunea desființarea în totalitate a sentinței deoarece cererea de chemare în judecat și cererea de intervenție vizeaz sistarea strii de indiviziune asupra aceluiași imobil, numai modalitatea partajrii fiind diferit.

Pentru soluționarea unitar a cauzei, atât a cererii de chemare în judecat cât și a cererii de intervenție, instanța a admis apelurile declarate de apelanții intervenienți, a desființat sentința atacat și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Cu ocazia rejudecrii se va analiza fondul cererilor de intervenție și se va solicita expertului s propun o variant de partajare a imobilului construcție în natur, având în vedere acesta este ocupat de dou familii, fiecare folosind câte un apartament compus din trei camere și dependințe.

Faptul c imobilul are o singur baie nu justific concluzia c imobilul nu poate fi partajat în natur deoarece, conform raportului de expertiz nr. 3124/2006 întocmit de expert, imobilul cuprinde dou WC și o baie iar din schițele atașate contractelor de vânzare cumprare rezult c au fost amenajate și dou buctrii, spațiul identificat de expert ca verand închis la pct. 1 din schița de la fila 255 dosar fond fiind identificat ca buctrie în anexa contractului de vânzare cumprare aflat la fila 54 dosar fond.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții și considerând-o nelegal.

Se c instanța a schimbat temeiul juridic al acțiunii introductive într-o acțiune oblic conform art. 974 Cod civil, fr aop une în discuția prților.

În motivul doi se arat c Municipiul B este proprietar tabular pentru cota de ½ - a parte și nu intervenienții, ori coproprietarul nu a solicitat atribuirea imobilului, se arat c intervenienții nu au formulat cereri de atribuire a terenului aferent construcției, nu pot solicita cote de proprietate întrucât n-au avut un petit în cererea de intervenție, Municipiul B în calitate de coporprietar nu a declarat apel.

Se arat c nu exist contradicție între admiterea în principiu și respingerea cererii de intervenție care impune analize diferite.

În final se arat c instanța de apel nu a avut în vedere c imobilul nu este comod partajabil în natur, iar intervenienții nu au criticat acest aspect în apel.

Intervenienții au depus întâmpinare prin care au combtut motivele de recurs.

Recursul nu este fondat.

Faț de soluția de desființare cu trimitere spre rejudecare din apel, în recurs se impune doar analiza legalitții msurii raportat la respingerea pe excepție a cererii de intervenție.

Legal instanța de apel a stabilit c intervenienții nu pot acționa decât pe baza acțiunii oblice, subrogatorii, reglementat de art. 974 Cod civil, faț de pasivitatea debitorului lor, Municipiul Instanța nu este ținut de textul de lege, ci de cauza acțiunii care în speț rezid din contractele de vânzare cumprare încheiate în baza art. 9 din Legea nr. 112/1995. Prin urmare intervenienții au dobândit dreptul de proprietate prin efectul legii, și drept opozabil tuturor, fr înscrierea în cartea funciar, conform art. 26 alin. 2 din Legea nr. 7/1996.

Pasivitatea de care a dat dovad transmițtorul dreptului a dat dreptul intervenienților la acțiune, iar mijlocul procedural este acțiunea oblic.

Faț de contradicția din dispozitivul sentinței cu privire la soluția de respingere a cererii de intervenție, respectiv atât pe excepție cât și pe fond, legal s-a dispus desființarea cu trimitere pentru recercetarea fondului, întrucât cele dou soluții se exclud devenind prioritar cea prin care s-a admis excepția lipsei de calitate procesual activ a acestora.

Susținerea c intervenienții nu au dreptul înscris în cartea funciar nu poate avea relevanț cât timp art. 26 alin. 2 din Legea nr. 7/1996 dispune în sensul opozabilitții dreptului, iar pe de alt parte în partaj nu se constituie drepturi pentru a fi necesar publicitatea, ci se declar drepturi preexistente. De aceea prima instanț în mod greșit a admis excepția lipsi de calitate procesual activ a intervenienților, soluția din apel impunându-se, urmând s se hotrasc asupra modului de partaj de prima instanț, astfel c orice critic în acest sens din recurs nu poate fi primit.

Faț de considerentele expuse se reține c motivele de recurs invocate, ale punctelor 5,8 și 9 ale art. 304 Cod de procedur civil nu se regsesc în cauz, astfel c decizia va fi menținut conform art. 312 alin. 1 Cod de procedur civil, ca fiind legal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr. 131/Ap din 22.04.2008, a Tribunalului Brașov, pe care o menține.

Irevocabil.

Pronunțat în ședinț public azi 07.10.2008.

PREȘEDINTE: Roxana Trif

- -

Judector,

- -

Judector,

- -

Grefier șef sectie,

Red. -/04.11.2008

Dact. /06.11.2008

Președinte:Roxana Trif
Judecători:Roxana Trif, Dorina Rizea, Mihail Lohănel

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 251/2008. Curtea de Apel Brasov