Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 253/2010. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr- (106/2010)
Completul 1
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 253
Ședința publică de la 22.02.2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Daniela Adriana Bînă
JUDECĂTOR 2: Ioana Buzea
JUDECĂTOR 3: Doinița
GREFIER - I
Pe rol se află pronunțarea recursului formulat de recurentul - pârât MUNICIPIUL B PRIN PRIMAR GENERAL, împotriva deciziei civile nr. 1204 din 10.11.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - reclamanți, și intimatul - pârât PRIMARUL SECTORULUI 1.
are ca obiect - partaj judiciar.
Dezbaterile cauzei au avut loc în ședința publică de la 15.02.2010, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie și când curtea - pentru a da posibilitate părților să depună note scrise și în vederea deliberării - a amânat pronunțarea cauzei la 22.02.2010, hotărând următoarele:
CURTEA,
Prin acțiunea înregistrată la 12.09.2008, sub nr-, pe rolul Judecătoriei sectorului 1 B, reclamanții și au chemat în judecată pe pârâții Municipiul B prin Primarul General și Primarul Sectorului 1 B, solicitând instanței, pronunțarea unei sentințe prin care să se dispună ieșirea din indiviziune a părților cu privire la terenul în suprafață de 620,22 mp. situat în B,- A, sector 1 prin atribuirea acestui teren în proprietate exclusivă reclamanților, cu obligarea lor la plata unei sulte corespunzătoare către pârâți și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Motivându-și acțiunea, reclamanții au susținut că autorii lor au cumpărat în anul 1939 un teren în suprafață de 631,15 mp. situat în B, fostă str.-.-., nr.26 (actualmente- A) sector 1, pe care au ridicat ulterior o casă.
Ulterior, în baza Decretului nr.224/1951, Statul a preluat din acest imobil garsoniera situată la etajul 2 și teren în suprafață de 200 mp. iar prin contractul de vânzare - cumpărare nr- a înstrăinat numiților și garsoniera împreună cu 10,93 mp. teren situat sub construcție.
S-a ajuns astfel ca imobilul să fie deținut în prezent de reclamanți în indiviziune, în calitate de succesori ai foștilor proprietari și de pârâți în calitate de reprezentanți ai statului.
Pârâta Primăria Sectorului 1 Bad epus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, cu motivarea că, nu este succesor al beneficiarului confiscării și nu are personalitate juridică, neputând fi coproprietar al terenului în cauză.
Prin sentința civilă nr.2877 din 19.02.2009, Judecătoria Sectorului 1 Baa dmis excepția invocată de pârâtul Primarul sectorului 1 B, a respins acțiunea reclamanților față de acest pârât pentru lipsă calitate procesuală pasivă și față de pârâtul Municipiul B, reprezentat prin Primarul General, ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că sectoarele Municipiului B nu au, potrivit legii, patrimoniu propriu ci doar administrează bunurile proprietate publică sau privată a municipiului, de pe raza sectorului, pe baza hotărârii
Pe fondul cauzei s-a reținut că autorii reclamanților au cumpărat prin contractul de vânzare - cumpărare încheiat la 20.05.1939, terenul în litigiu, situat în prezent în B,- A, sector 1, pe care au edificat ulterior o construcție.
Datorită neplății taxei succesorale la decesul autorului reclamanților, statul a sechestrat și apoi a trecut în proprietatea sa garsoniera situată la etajul 2 al imobilului și o suprafață de 200 mp. din teren. Ulterior, a vândut garsoniera împreună cu o suprafață de teren de 10,93 mp. situați sub construcție, în baza Legii nr.112/1995.
S-a apreciat de instanță că deși în actele de preluare suprafața de teren preluată de stat nu a fost delimitată în mod concret, aceasta nu înseamnă că între părți există o stare de coproprietate care să poată fi sistată prin partaj judecătoresc, delimitarea făcându-se prin alte instrumente procesuale.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții susținând că în mod nelegal instanța de fond a reținut că nu există între părți o stare de coproprietate cu privire la teren.
Prin decizia civilă nr.1204 din 10.11.2009, Tribunalul București - Secția a V-a Civilă a admis apelul, a schimbat în parte sentința instanței de fond, în sensul că, a admis acțiunea împotriva pârâtului Municipiul B, reprezentat prin Primarul General, a dispus sistarea stării de indiviziune a reclamanților și pârâtului asupra terenului în suprafață de 609,50 mp. situat în B,- sector 1, prin atribuirea întregului teren reclamanților și cu obligarea acestora la plata unei sulte de 36069 euro (echivalent în lei la data executării hotărârii), menținând dispozițiile sentinței privind lipsa calității procesuale pasive a Primarului sectorului 1
Pentru a decide astfel, instanța de apel a considerat că reclamanții și pârâtul sunt coproprietari ai terenului menționat în acțiune, primii deținând, conform expertizei efectuată în cauză o suprafață de 423,70 mp. iar pârâtul o suprafață de 185,80 mp.
S-a apreciat că deși în doctrină s-a stabilit că proprietatea comună pe cote părți este fracționată, fiecare coproprietar având o cotă ideală, abstractă din dreptul asupra bunului respectiv, iar expertul a stabilit întinderea dreptului fiecărei părți asupra terenului, proprietatea are același regim juridic, părțile neputând fi obligate să rămână în coproprietate conform art.728 Cod civil.
Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs pârâtul Municipiul B prin Primarul General susținând că aceasta a fost pronunțată cu interpretarea și aplicarea greșită a legii, invocând în drept dispozițiile articolului 304 pct.9 Cod Procedură Civilă.
În dezvoltarea acestui motiv de nelegalitate a susținut că nu este de acord cu atribuirea terenului în exclusivitate reclamanților și nici cu cuantumul sultei stabilită de instanța de apel.
La termenul de judecată din data de 15.02.2010, cu ocazia dezbaterii recursului, reprezentantul recurentului pârât a invocat nelegalitatea deciziei instanței de apel pentru faptul de a fi partajat un teren asupra căruia părțile nu se află în stare de indiviziune, susținând că acesta reprezintă un motiv de recurs de ordine publică ce se impune a fi analizat de instanță chiar dacă a fost invocat cu depășirea termenului legal de motivare a recursului.
Analizând decizia instanței de apel în raport de criticile formulate de recurentul pârât, Curtea va reține că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Din probele administrate a rezultat că recurentul pârât Municipiul B prin Primarul General și intimații sunt coproprietari asupra terenului în suprafață de 609,50 mp. situat în B,-, sector 1, recurentul deținând în proprietate 185,80 mp. iar intimații reclamanți 423,15 mp.
Prin acțiune intimații reclamanți au solicitat instanței ieșirea din indiviziune cu privire la acest teren, situație în care având în vedere dispozițiile articolului 728 Cod Civil, potrivit cărora nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune și dispozițiile articolului 673 indice 1 Cod Procedură Civilă privind procedura împărțelii judiciare, instanța de fond dispus efectuarea unei expertize de specialitate care să stabilească dacă terenul poate fi partajat în natură, iar în caz de răspuns afirmativ să propună lotizări.
Concluziile acestui raport de expertiză au fost în sensul imposibilității partajării terenului în natură și nu au fost contestate de părți, nici în fond și nici în apel.
În condițiile în care, niciuna dintre părți nu a contestat concluziile expertizei, în mod corect instanța de apel a reținut că terenul nu poate fi partajat în natură și a dispus ieșirea din indiviziune a părților prin atribuirea întregului teren către intimații reclamanți.
Soluția a fost pronunțată cu aplicarea corectă a legii, respectiv a dispozițiilor art.6739Cod procedură civilă, care prevede ca și criteriu principal de care instanțele sunt obligate să țină seama la atribuire, întinderea dreptului de coproprietate al părților.
În cauza de față intimații reclamanți sunt cei care dețin o suprafață de teren mai mare decât cea deținută de recurentul pârât și sunt îndreptățiți, conform textului menționat anterior, la atribuirea în totalitate a terenului ce nu poate fi partajat în natură, cum în mod corect a apreciat și instanța de apel.
Critica formulată verbal de reprezentantul recurentului pârât la ultimul termen de judecată din recurs, prin care s-a susținut nelegalitatea deciziei instanței de apel pentru faptul de a fi partajat un teren asupra cărora părțile nu se află în indiviziune, nu reprezintă un motiv de ordine publică,care să poată fi invocat de parte sau de instanță din oficiu, după expirarea termenului legal de motivare a recursului, motiv pentru care nu va fi analizată în prezenta decizie.
Pentru toate aceste considerente, Curtea va reține că motivele de recurs invocate în termen de recurent sunt nefondate și pe cale de consecință va dispune, în baza art.312 Cod procedură civilă, respingerea recursului ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul - pârât MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL împotriva deciziei civile nr.1204 din 10.11.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații - reclamanți și și cu intimatul - pârât PRIMARUL SECTORULUI 1
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 22.02.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
I
Red.
Tehnodact.
Ex.2/24.02.2010
Secția a V-a Civ. -
-
Jud. sector. -
Președinte:Daniela Adriana BînăJudecători:Daniela Adriana Bînă, Ioana Buzea, Doinița