Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 264/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 264
Ședința publică din data de 20 martie 2009
PREȘEDINTE: Violeta Stanciu
JUDECĂTORI: Violeta Stanciu, Gherghina Niculae Constanța Ștefan
- C -
Grefier - - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul -, domiciliat în B, -,. 5,. C,. 42, împotriva deciziei civile nr. 303 pronunțată la 20 octombrie 2008 de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimații-pârâți și, ambii domiciliați în B,-, jud.B, domiciliat în B, sect. 2, Calea, nr. 207,. 15,. 2,. 3,. 43, domiciliată în B, str.-,. 52,. 62, jud.
Prezența și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 13 martie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, pentru a da posibilitatea recurentului să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 20 martie 2009 când, în urma deliberării, a pronunțat următoarea decizie:
Curtea:
Examinând recursul civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea introdusă la Judecătoria Buzău la data de 4.06.2003 sub nr- reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul solicitând pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună ieșirea din indiviziune asupra terenului aferent construcțiilor, case de locuit proprietatea părților, în suprafață de 522,24., situate în B,-, cu compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că,prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 17903 din 3.10.1995 a cumpărat o casă de locuit împreună cu terenul aferent în suprafață de 261,12., teren indiviz dintr-o suprafață totală de 522,24. situat în B,-.
Vânzătoarea a înstrăinat în anul 1975 și celălalt corp de casă numiților și prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 695/1975 însă la acea dată nu se transmitea în proprietate și terenul deoarece erau în vigoare dispozițiile Legii 58/1974.
S-a mai arătat că, ulterior și familia a vândut acest imobil cumpărătorilor și prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2780/1976 însă în cuprinsul contractului se face vorbire că s-a
- 2 -
înstrăinat și suprafața de 160,61.p teren aferent.Ulterior, familia vinde același imobil actualilor proprietari respectiv pârâții din această cauză.
Din conținutul contractului de vânzare cumpărare rezultă că reclamantul a cumpărat imobilul corp de casă nr. 1 împreună cu suprafața de 261,12. teren aferent indiviz din totalul de 522,24. astfel că solicită în baza art.728 cod civil ieșirea din indiviziune asupra acestui teren.
La termenul de judecată din 3.09.2003 reclamantul, prin apărător a precizat că a formulat plângere împotriva Ordinului Prefectului iar la termenul din 10.09.2003 apărătorul reclamantului a depus o cerere de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții și, cerere ce a fost încuviințată în principiu potrivit art.52 Cod proc.civ.
Prin această cerere intervenienții au arătat că sunt moștenitorii legali ai defunctei, respectiv soțul supraviețuitor și fiica și că din totalul de 522,24. teren intravilan autoarea a înstrăinat în anul 1975 familiei un corp de casă din cele 2, iar familia a înstrăinat familiei acest corp de casă și 150. teren.
Ulterior, în anul 1995 defuncta a înstrăinat și celălalt corp de casă către reclamant împreună cu suprafața de 261,12. așa încât din totalul suprafeței de 522,24. s-a vândut suprafața de 411, 12. rezultând că în activul succesoral se mai găsește suprafața de 111,12. pe care înțeleg să o revendice de la părțile în litigiu, dorind să o partajeze conform cotelor ce le revin.
La termenul de judecată din 8.10.2003 reclamantul a depus la dosar certificatul de grefă nr. 8780/2003 emis de Judecătoria Buzău din care rezulta că pe rolul acestei instanțe este înregistrată cererea formulată de reclamanții, și prin care se solicita anularea în parte a Ordinului Prefectului nr. 23 din 29.02.1996.
Ca urmare,în baza art.244 /1 Cod proc.civ. s-a dispus suspendarea cauzei apreciind că dezlegarea prezentei pricini atârnă de existența unui drept care face obiectul altei judecăți.
Dosarul a fost repus pe rol la cererea reclamantului la data de 12.04.2006 când s-a dispus introducerea în cauză și a numitei în calitate de pârâtă.
Totodată instanța a dispus că este utilă cauzei atașarea dosarului civil nr. 8780/2003 al Judecătoriei Buzău.
Judecătoria Buzău prin sentința civilă nr. 5270 din 3.11.2006 a respins acțiunea reținând în esență că spațiile în litigiu nu sunt în indiviziune și că din eroare în actul notarial de vânzare.cumpărare nr. 17903 din 3.10.1995 s-a înscris suprafața de 261,12. teren aferent indiviz din totalul suprafeței de 522,24. situat în B,-.
S-a mai reținut că anularea parțială a Ordinului Prefectului nr. 23/1996 dispusă prin decizia civilă nr. 454/2005 nu are nici un efect privind proprietatea de 298.p, teren deținut de pârâți.
Tribunalul Buzău prin decizia civilă nr. 179 din 25.05.21007 a respins ca nefondat apelul formulat reținând că părțile nu se află în indiviziune dat fiind că prin actele de proprietate au dobândit câte o suprafață determinată de teren și nu o cotă abstractă sub forma unei fracțiuni matematice.
- 3 -
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul iar prin decizia civilă nr. 1045 din 19.10.2007 pronunțată de Curtea de Apel Ploieștis -a admis recursul declarat de reclamant împotriva deciziei civile nr. 179/2007 a Tribunalului Buzău în contradictoriu cu intimații pârâți. și intimații intervenienți și, s-a casat decizia civilă cu nr. de mai sus,precum și sentința civilă nr. 5270 din 3.11.2006 pronunțată de Judecătoria Buzău și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond cu motivarea că, starea de indiviziune în care se află părțile rezultă indubitabil din actele de proprietate ale acestora și pentru ieșirea din indiviziune expertul tehnic desemnat în cauză trebuia să delimiteze cele două suprafețe de teren aflate în indiviziune prin crearea a două loturi distincte pentru fiecare parte.
S-a reținut de asemenea că instanța de apel prin soluția pronunțată nu a exercitat controlul judiciar menținând o hotărâre nelegală.
Cauza a fost reînregistrată la Judecătoria Buzău sub nr. 9155/200/20.11.2007
iar prin sentința civilă nr. 2852 din 16.05.2008 față de considerentele deciziei de casare a Curții de Apel Ploiești, instanța de fond a admis acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții și, a respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de și și a dispus ieșirea din indiviziune prin confirmarea variantei "planul M " din completarea la raportul de expertiză tehnică întocmit de expert cu schița anexă ce face parte integrantă din hotărâre atribuind părților loturile propuse.
S-a atribuit reclamantului imobilul în suprafață de 258,5.p, identificat prin coordonate 1-101-109-513-512-511-510-507-508-11-10-9-8-7-6-5-4-3-2-1 pe schița intitulată" plan de situație " imobil situat în- din municipiul
S-a atribuit pârâților imobilul în suprafață de 258,5.p, identificat pe aceeași schiță prin coordonatele 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-604-606-605-103-1, situat pe- din municipiul
În această variantă urmează ca pârâții să-și demoleze construcția C5, după obținerea în prealabil a autorizației de demolare.
S-au compensat cheltuielile de judecată.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut în considerentele sentinței că prin varianta confirmată a avut în vedere atât respectarea principiului partajării în natură consacrat conform art.741 Cod Civil cât și dispoz.art.673/10 Cod proc.civ.care interzic împărțeala în natură a unui bun în condițiile în care i-ar cauza o scădere importantă a valorii, or, i-ar modifica în mod păgubitor destinația economică.
În ce privește cererea de intervenție s-a reținut că în cauză nu s-a dovedit uzucaparea vreunei suprafețe de teren, iar pe de altă parte terenul care formează obiectul cererii de intervenție este cel pentru care instanța de control judiciar a dispus anularea parțială a Ordinului Prefectului nr. 23 din 29.02.1996.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamantul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și susținând în esență în motivele scrise de apel că greșit instanța de fond a omologat raportul de expertiză în varianta descrisă de planul "M" și propusă în completarea la raportul de expertiză în condițiile în care varianta descrisă de planul"C" din cadrul completării raportului de expertiză era cea echitabilă întrucât în urma împărțelii ambele suprafețe de teren ar fi beneficiat
- 4 -
de o lățime egală, creându-se o echitate deplină între cele două proprietăți din punct de vedere al valorificării terenului necesar amplasării unor construcții.
De asemenea, s-a susținut că, în mod greșit instanța de fond a dispus obligarea pârâților să-și demoleze construcția C5, după obținerea autorizației de construcție în condițiile în care nimeni nu a formulat astfel de cerere.
În concluzie,s-a solicitat admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței și omologarea raportului de expertiză în varianta descrisă de planul "C" descrisă în cadrul" completării la raportul de expertiză".
Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâții intimați au solicitat respingerea apelului ca nefondat precizând că varianta de partajare omologată de instanță deși le aduce și proprietății lor serioase prejudicii totuși este singura în care aceste prejudicii sunt mai mici și nu modifică păgubitor destinația economică a bunului.
S-a susținut însă că varianta propusă de apelant s-ar aduce un grav prejudiciu proprietății intimaților constând în aceea că traseul conductelor ce aprovizionează casa cu utilități- gaze, apă canalizare- s-ar afla în mare parte în curtea pârâtului, punându-i în imposibilitatea de a interveni cu lucrări de întreținere și reparații.
Prin decizia civilă nr.303 pronunțată la data de 20 octombrie 2008 Tribunalul Buzău a respins ca nefondat apelul declarat împotriva sentinței civile nr. 2852 pronunțată la data de 16.05.2008 de Judecătoria Buzău și cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată către intimații și ca nedovedită.
Pentru a pronunța această decizie Tribunalul a reținut următoarele:
Soluția de ieșire din indiviziune a părților conform variantei "planul M" din completarea la raportul de expertiză tehnică întocmit de expert și confirmată de instanța de fond este mai judicioasă corespunzând în mai mare măsură intereselor părților având în vedere și dispozițiile art.741 Cod Civil și art.673/10 Cod proc.civ.
Varianta de ieșire din indiviziune solicită de apelant nu putea fi confirmată de instanță întrucât așa cum rezultă din actele și lucrările dosarului prin aceasta se impunea desființarea instalației de gaze naturale, apă, canalizare, demolarea tuturor anexelor înșiruite în paralel cu linia de hotar prin desființarea fundațiilor și a pereților acestora ceea ce evident impunea și alte cheltuieli și de asemenea presupunea scăderea valorii economice a amplasate și imposibilitatea continuării culturilor prin includerea acesteia în perimetrul proprietății reclamantului.
Prin varianta "M" confirmată de instanță se asigură o împărțeală justă în natură a proprietății indivize respectându-se și posesia exercitată de părți de-a lungul timpului astfel cum corect a reținut și instanța de fond.
Este adevărat că prin această variantă se impune demolarea unor construcții anexă ( C5) de către pârâți însă, motivul al doilea invocat de apelant în sensul că nu s-a solicitat acest lucru prin cererea de chemare în judecată apare ca fiind neîntemeiat atât timp cât demolarea nu-l afectează pe acesta iar pârâții intimați au acceptat această variantă și prin urmare nu au formulat apel împotriva soluției.
Impotriva deciziei a declarat recurs în termen legal reclamantul considerând-o nelegală și netemeinică sub aspectul greșitei omologări a raportului de expertiză întocmit de expert în varianta descrisă de planul,M, propusă în completarea la raportul de expertiză în condițiile în care varianta descrisă în planul,C, reprezintă cea mai echitabilă variantă de lotizare.
- 5 -
Susține recurentul că prin varianta omologată este profund prejudiciat deoarece terenul atribuit deși are suprafața corectă lățimea sa este foarte mică făcând astfel imposibilă obținerea unei autorizații în vederea ridicării unei construcții pe acest teren.
In plus, arată recurentul instanța de apel motivează hotărârea pe baza unor elemente prezentate de intimații pârâți pentru prima dată în apel și neconforme cu realitatea în sensul că li s-ar crea noi neajunsuri prin omologarea variantei cerută de reclamant pentru că ar fi nevoiți să desființeze fundații, instalații de canalizare, instalații de gaze, pereți.
Deși la dosarul cauzei nu s-au depus dovezi în sensul celor susținute instanța de apel reține stereotip că aceste aspecte ar rezulta din,actele și lucrările dosarului, preluând fără nicio verificare apărările intimaților.
Mai arată recurentul că în mod greșit instanța de fond dispune obligarea pârâților să-și demoleze construcția C 5 după obținerea autorizației de construcție în condițiile în care nimeni nu a formulat o atare cerere. Mai mult, această obligație nu este circumscrisă vreunui termen de executare astfel că este lăsată la latitudinea pârâtului, lucru inadmisibil în cadrul unei hotărâri judecătorești ducând la imposibilitatea executării hotărârii.
Se solicită pentru motivele invocate admiterea recursului, modificarea deciziei și pe fond omologarea raportului de expertiză în varianta descrisă de planul C cuprinsă în,completare la raportul de expertiză,
Curtea, analizând decizia atacată în raport cu criticile formulate, față de actele și lucrările cauzei constată că recursul este nefondat și va fi respins în baza disp. art. 312 (1) Cod pr.civilă cu motivarea de mai jos:
In speță, după ce litigiul dintre părți a parcurs mai multe cicluri procesuale s-a stabilit irevocabil existența stării de indiviziune între acestea în cadrul căreia reclamantul a dobândit corpul de casă nr.1 și terenul aferent de 261,12. în anul 1995 iar pârâții au dobândit prin contract de vânzare-cumpărare din anul 1998 corpul nr.2 compus din casă și teren indiviz de 261. din totalul de 522.
Expertul desemnat să întocmească lucrarea a propus mai multe variante de ieșire din indiviziune având în vedere actele de proprietate ale părților raportate la situația din teren.
Respectându-se principiul împărțelii în natură înscris în art. 7419și 67310Cod pr.civilă, instanța fondului a cărei soluție este confirmată în apel dă eficiență variantei,M, propusă în completarea la raportul de expertiză întocmită inițial prin care, deși se impune demolarea unor construcții deprecierea proprietăților pârâților este redusă și se asigură o împărțeală justă în natură a proprietății indivize avându-se în vedere și posesia exercitată de-a lungul timpului.
Instanțele au înlăturat corect solicitarea reclamantului pentru omologarea variantei înscrisă în planul,C, din același raport de expertiză deoarece într-adevăr s-ar impune demolarea tuturor anexelor înscrise în paralel cu linia de hotar astfel cum rezultă cu evidență din schița aferentă expertizei întocmită (fila 36 dosar fond).
In acest context nu poate fi primită susținerea recurentului în sensul că instanțele ar fi avut în vedere doar argumentele prezentate de pârâți fărpă suport în probele cauzei, motiv pentru care critica înscrisă în primul motiv de recurs va fi respinsă ca nefondată.
- 6 -
Cât privește susținerea recurentului vizând prejudicierea sa prin atribuirea unui teren având o lățime insuficientă pentru ridicarea unei eventuale construcții este de reținut pe de o parte că reclamantul nu a făcut dovada respingerii demersului său în vederea obținerii autorizației se construcție iar pe de altă parte în cauză delimitarea terenurilor s-a făcut prin omologarea variantei care presupune o cât mai mică scădere a valorii economice a bunului în litigiu.
Și în fine, apare nefondată și critica referitoare la condiționarea demolării construcției C 5 proprietatea pârâților de obținerea autorizației de demolare atâta timp cât nu s-a solicitat acest lucru deoarece, așa cum corect a reținut și instanța de apel demolarea construcției îi afectează pe pârâți care au acceptat varianta propusă de expert și nu au formulat apel împotriva sentinței.
Față de considerentele ce preced, Curtea constată că recursul declarat de reclamant este nefondat și va fi respins ca atare, în speță nefiind incident niciunul din cazurile de casare sau modificare înscris, limitate cu art. 304 Cod pr.civilă.
Se va lua act că intimații nu au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul -, domiciliat în B, -,. 5,. C,. 42, împotriva deciziei civile nr. 303 pronunțată la 20 octombrie 2008 de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimații- pârâți și, ambii domiciliați în B,-, jud.B, domiciliat în B, sect. 2, Calea, nr. 207,. 15,. 2,. 3,. 43, domiciliată în B, str.-,. 52,. 62, jud.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 20 martie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Violeta Stanciu, Gherghina Niculae Constanța Ștefan
- - - - C -
Grefier,
- -
Operator de date cu caracter
personal Nr.notificare 3120
red. ȘC/tehnored.OC
2 ex./01.04.2009
f- Judec.
a- Trib.
I
Președinte:Violeta StanciuJudecători:Violeta Stanciu, Gherghina Niculae Constanța Ștefan
