Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 315/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 315
Ședința publică de la 18 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Costinela Sălan
JUDECĂTOR 2: Maria Cumpănașu
Grefier - -
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din data de 11 2009 privind judecarea apelului declarat de apelanta reclamantă - prin mandatar - Com. SRL reprezentat legal de Cabinet Avocat " " cu sediul în B,-, -. 25, sector 2 împotriva sentinței civile nr. 101 din 23 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă - SRL cu sediul în Tg. J,-, jud.
La apelul nominal, au lipsit părțile.
Procedură legal îndeplinită.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 11 2009, care face parte integrantă din prezenta decizie, și când instanța, față de complexitatea actelor și lucrărilor de la dosar, având nevoie de timp pt. deliberări, a amânat pronunțarea pentru data de azi 18 2009.
CURTEA
Asupra apelului de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj - Secția Comercială sub nr-, reclamanta, - 42,A 7423 PRIN MANDATAR - COM SRL a chemat în judecată pârâta - SRL Tg. J, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se constate că s-a încălcat dreptul de folosire exclusivă ce îi aparține titularei mărcii & nr.-, să se dispună obligarea pârâtei la încetarea imediată a activităților de fabricare, oferire spre vânzare, publicitate sau a oricăror alte activități de comercializare a unui produs având reprodusă marca, sub sancțiunea de daune cominatorii de 1000 EURO pe zi de întârziere.
A mai solicitat reclamanta, să se dispună obligarea pârâtei să retragă de pe piață toate produsele ce aduc atingere mărcii și să distrugă pe cheltuiala sa toate ambalajele ce poartă reproducerea grafică a mărcii, precum și să dispună publicarea în presă a dispozitivului hotărârii judecătorești pronunțată în cauză.
În motivarea acțiunii, reclamanta a precizat că atât aceasta prin filiala sa din România, cât și pârâta, sunt producători și comercianți de materiale termoizolante, fiind competitori pe piața din România, iar ea este titulara unei mărci internaționale cu țara desemnată România, având numărul -, fiind protejată încă din anul 2005, marca combinată constând în elementul verbal și un element grafic constând în reproducerea grafică a 4 dungi paralele înclinate în partea dreaptă, având culorile negru, albastru, roșu și galben.
A susținut reclamanta că recent a constatat că pârâta produce și comercializează produsul polistiren expandat ignifugat având un ambalaj ce imită în mod evident ambalajele folosite de reclamantă, în calitate de titular exclusiv al mărcii anterior menționate, astfel, elementul verbal este similar cu marca, iar elementul grafic constă în reprezentarea a trei dungi paralele și echidistante în culorile galben, albastru și roșu, culori preluate din reprezentarea grafică a mărcii reclamantei.
A precizat că există astfel o imitare frauduloasă a mărcii, de natură să inducă în eroare consumatorii pe baza asemănărilor de ansamblu.
Prin încheierea din 28.10.2008 Secția Comercială a Tribunalului Gorj, în baza art.99 alin.2 din Regulamentul de organizare judiciară, a scos cauza de pe rol și a înaintat-o spre soluționare Secției Civile a Tribunalului Gorj.
Împotriva încheierii a declarat recurs pârâta - SRL Tg. J, iar prin decizia nr.95 din 21.01.2009 a Curții de APEL CRAIOVA, recursul a fost respins ca tardiv formulat.
Primind cauza spre competentă soluționare, s-a format dosarul nr-, procedându-se la administrarea de probe.
Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, cu motivarea că nu sunt îndeplinite prevederile art.35 alin.2 lit. a din Legea nr.84/1998, neexistând contrafacere propriu-zisă, care ar fi trebuit să se realizeze prin reproducerea identică a semnelor mărcii protejate, pentru produse identice cu acela pentru care marca reclamantei a fost înregistrată.
A susținut că astfel, nu există identitate între elementele "verbal" și "grafic", neexistând între acestea nici similaritate din punct de vedere vizual, fonetic și conceptual.
A menționat pârâta că nu există similitudine nici între siglele părților, astfel sigla sub care reclamanta comercializează plăci de polistiren cu caracter expandat este, iar sigla sub care pârâta comercializează polistiren expandat ignifugat este, existând astfel diferență și între denumirile celor două produse.
Prin sentința civilă nr.101 din 23 aprilie 2009, pronunțată d Tribunalul Gorj în dosarul nr-, s-a respins ca nefondată acțiunea civilă formulată de reclamanta, - 42,A 7423 PRIN MANDATAR - COM SRL, în contradictoriu cu pârâta - SRL.
S-a reținut că reclamanta, - 42,A 7423 PRIN MANDATAR - COM SRL este titulara unei mărci internaționale cu țara desemnată România, având numărul -, marca combinată constând în elementul verbal și un element grafic constând în reproducerea grafică a patru dungi paralele, înclinate în partea dreaptă, având culorile negru, albastru, roșu și galben, ultimele trei dungi fiind reprezentative grafic.
Că, această marcă este folosită pentru producerea și comercializarea plăcilor de polistiren cu caracter expandat, sigla sub care reclamanta comercializează în România acest produs, fiind.
S-a mai reținut că, în același timp, pârâta - SRL produce și comercializează în România produsul polistiren expandat ignifugat, având sigla, iar marca combinată constând în elementul verbal și un element grafic compus din trei dungi paralele echidistante, mai ușor înclinate spre dreapta, deasupra și puțin mai accentuat înclinate spre dreapta, dedesubtul denumirii produsului, dispunerea dungilor nerealizându-se prin alipire, ci prin lăsarea unui spațiu distinctiv între acestea.
Comparând elementul verbal component al mărcii celor două părți, se poate observa că între acestea nu există similitudine fonetică, fiind clară diferența între prima componentă, respectiv austro - pentru reclamantă și euro - pentru pârâtă, făcând posibilă în viziunea consumatorilor diferența între cei doi producători și neputând să-i inducă în eroare prin preluarea vreunui element esențial al mărcii uzurpate.
Instanța de fond a mai reținut că nu există posibilitatea de confuzie între cele două elemente verbale total distincte, care nu sunt similare, cu atât mai mult cu cât produsele comercializate sub această marcă sunt distincte, iar ele sunt specificate cu siglele de asemenea distincte, pe ambalajul oricărui produs și a oricărei facturi.
Pe de altă parte, cel de-al doilea element verbal - therm, există pe piață în componența mai multor mărci, el reprezentând o caracteristică a produselor comercializate, ca fiind produse termoizolante și în consecință, nu se poate invoca sub acest aspect o eventuală mutare a mărcii.
Referitor la elementul grafic, instanța a reținut că marca reclamantei este compusă din patru dungi paralele: negru, albastru, roșu și galben, ultimele trei culori fiind echidistante, culoarea negru având o reprezentare mai mică decât celelalte trei culori, iar înclinarea dungilor este oblic dreapta, în timp ce elementul grafic al pârâtei este compus din trei dungi paralele: galben, albastru, roșu, echidistante, înclinate oblic spre dreapta, cu existența unui spațiu suficient între ele pentru a se distinge fiecare culoare, acestea fiind culorile într-o altă dispunere a drapelului României, dispunere care nu imită pe cea folosită de marca reclamantei.
De altfel, chiar și pe ambalajul produselor respective siglele reclamantei și pârâtei au un alt amplasament format și dispunere, astfel încât să nu existe riscul unor confuzii.
Că, în conformitate cu art.35 alin.1 și 2 din Legea nr.84/1998, înregistrarea mărcii conferă titularului său un drept exclusiv asupra mărcii, titularul mărcii putând cere instanței judecătorești competente să interzică terților să folosească în activitatea lor comercială fără consimțământul titularului, un semn identic cu marca pentru produse sau servicii identice cu acela pentru care marca a fost înregistrată.
În speță, nu există identitate între semnele folosite de părți, nici în privința elementului fonetic și nici în privința elementului grafic, acestea fiind ușor distinctive și neputând determina inducerea în eroare a consumatorilor.
Împotriva acestei sentințe în termen legal a declarat apel reclamanta -, prin mandatar COM SRL, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
A susținut că instanța de fond nu a analizat aprofundat probatoriul administrat prin raportare la normele legale incidente, pronunțându-se în mod eronat în sensul respingerii cererii introductive.
A arătat că atât reclamanta, cât și intimata - SRL sunt producători și comercianți de materiale termoizolante, fiind deci competitori pe piața din România.
A mai arătat că reclamanta este titulara unei mărci internaționale cu țara desemnată România, având nr.-, fiind protejată încă din anul 2005, intimata încălcând prin utilizarea denumirii drepturile de proprietate industrială aparținând reclamantei, ca titulară asupra mărcii.
Că, în cauză sunt îndeplinite dispozițiile art. 35 alin. 2 lit. b din Legea nr.84/1998, între marca și denumirea existând un grad ridicat de similaritate.
Apelanta a arătat că riscul de confuzie, incluzând și riscul de asociere, este determinat de elementele "- ro" și "- therm" care intră în componența semnelor aflate în conflict, dar și de faptul că produsele și serviciile pentru care este înregistrată marca sunt identice cu cele promovate de intimata pârâtă.
A mai susținut că instanța de fond a apreciat greșit că din punct de vedere vizual nu există asemănare între marca și denumirea.
Contrar acestei aprecieri, apelanta a arătat că gradul de similaritate vizuală este foarte ridicat, fiind creat riscul de confuzie în rândul consumatorilor prin percepția vizuală de ansamblu, determinată de literele comune, precum și de modul identic de folosire a semnului față de modul în care este folosită marca.
Apelanta a conchis, în sensul că între marca protejată și denumirea intimatei pârâte există similaritate atât din punct de vedere fonetic, cât și vizual, iar aceasta a fost realizată cu rea voință în scopul deturnării clientelei și inducerii în eroare.
A susținut că în mod evident intimata a avut în vedere în momentul utilizării denumirii riscul de confuzie pe care îl creează în rândul consumatorilor.
În ceea ce privește aprecierea confuziei create în rândul consumatorilor, a susținut că atât instanțele naționale, cât și Curtea de Justiție a Comunităților Europene au statuat că, "dacă o marcă are un caracter distinctiv accentuat și este reprodusă aproape exact sau conține o parte din elementele identice, este mult mai ușor de confundat".
A precizat că în cazul mărcii în mod evident în percepția consumatorului sunt reținute elementele comune, respectiv - "rotherm", creându-se astfel riscul de confuzie cu denumirea utilizată de intimată,.
Totodată, a arătat că, crearea unei idei de asociere între cele două societăți nu face decât să producă apelantei reclamante un prejudiciu, prin acreditarea ideii unei legături între acestea și produsele promovate.
A mai arătat că intimata a fost de rea credință la alegerea denumirii, fiind conștientă de notorietatea și de renumele mărcii atât la nivel național, cât și internațional, urmărind crearea unui risc de confuzie prin utilizarea unor expresii similare care să conțină elementele determinante din cadrul mărcii aparținând apelantei reclamante.
A concluzionat solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinței, iar pe fondul cauzei admiterea cererii de chemare în judecată, în sensul de a se constata încălcarea drepturilor de folosire exclusivă ce aparțin apelantei reclamante în calitate de titulară a mărcii; să se dispună obligarea intimatei la încetarea imediată a activităților de fabricare, oferire spre vânzare, publicitate sau a oricăror alte activități de comercializare a unui produs având denumirea; să se dispună obligarea intimatei să își retragă și să distrugă toate produsele care poartă denumirea și care aduc atingere apelantei reclamante.
Prin concluziile scrise depuse la data de 11 2009, apelanta reclamantă a reluat susținerile formulate prin motivele de apel și a solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinței și admiterea acțiunii cu privire la aceleași capete de cerere menționate în finalul motivelor de apel.
Intimata - SRL a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței pronunțată de prima instanță, ca legală și temeinică.
A arătat că în cauză nu sunt îndeplinite dispozițiile art.35 alin. 1 și 2 din Legea nr.84/1998, întrucât nu există posibilitatea de confuzie între elementele verbale și grafice ale celor două mărci.
A mai arătat că în România sunt produse și comercializate produse similare de agenți economici diverși, care au în conținutul lor cuvântul "therm" cum ar fi " eurotherm", "carbotherm" sau "stirotherm".
Cuvântul "therm" inclus în denumirea produselor similare, cât și cele realizate de societatea intimată, nu face decât să asocieze produsul cu izolația termică pe care produsul fabricat o are ca destinație.
În ceea ce privește cuvântul "euro" asociat cuvântului "therm", a arătat că acesta a fost un element pe care reprezentanții - SRL l-au asociat odată cu intrarea României în Uniunea Europeană.
În calea de atac a apelului a fost administrată proba cu înscrisuri.
Apelul este fondat.
Examinând materialul probator administrat în cauză prin prisma motivelor de apel și a apărărilor formulate de intimată, Curtea constată că sentința primei instanțe este nelegală și netemeinică, pentru următoarele considerente:
Acțiunea promovată de reclamanta prin mandatar - COM SRL, a fost întemeiată pe dispozițiile art. 35 alin. 2 lit. b din Legea nr.84/1998, reclamanta susținând că intimata - SRL, ca urmare a utilizării denumirii "", încalcă drepturile de proprietate industrială aparținând reclamantei, în calitate de titulară a mărcii "".
Potrivit dispozițiilor art. 35 alin. 2 lit. b din Legea nr.84/1998, titularul mărcii poate cere instanței să interzică terților să folosească în activitatea lor comercială, fără consimțământul titularului un semn care, dată fiind identitatea sau asemănarea cu marca ori, dată fiind identitatea sau asemănarea produselor sau serviciilor cărora li se aplică semnul cu produsele sau serviciile pentru care marca a fost înregistrată, ar produce în percepția publicului un risc de confuzie, incluzând și riscul de asociere a mărcii cu semnul.
Din interpretarea acestor prevederi legale, rezultă că pentru a fi în prezența unei mărci contrafăcute, este necesar să se demonstreze că pârâta folosește în activitatea sa comercială un semn similar cu marca din punct de vedere vizual, auditiv, fonetic, conceptual și al elementului dominant.
Pe de altă parte, trebuie demonstrat că pârâta produce și comercializează produse identice sau asemănătoare cu produsele pentru care marca a fost înregistrată, existând astfel riscul de confuzie și riscul de asociere a mărcii cu semnul.
În speță, este cert demonstrat că produsele și serviciile pentru care este înregistrată marca sunt identice cu produsele promovate de intimata pârâtă, în acest sens deosebit de relevante fiind recunoașterile pârâtei în cuprinsul întâmpinării formulată în cauză.
Față de această situație, problema similarității, ca factor pertinent în aprecierea riscului de confuzie, îl reprezintă doar gradul de similaritate a semnului cu marca anterioară.
Or, similaritatea dintre cele două mărci este evidentă atât sub aspectul elementului verbal, cât și sub aspectul elementului grafic.
În ceea ce privește elementele verbale ale celor două mărci, Curtea constată că există mai multe elemente de asemănare, decât de deosebire.
Astfel, semnele aflate în conflict - și au în componența prefixului elementul comun "- ro" având de asemenea comun și sufixul "-therm".
Sub aspect auditiv, dată fiind identitatea celui de-al doilea element verbal, dar și ca urmare a semnelor comune din cuprinsul primului element verbal, se creează un risc de confuzie, consumatorul obișnuit fiind pus în situația de a nu putea să deosebească cele două semne.
dintre semnele aflate în conflict este evidentă și sub aspectul elementului grafic ce intră în componența celor două mărci.
Astfel, în timp ce reclamanta folosește alături de elementul verbal "" și un element figurativ constând în patru dungi paralele oblice având culorile negru, albastru, roșu și galben, reproduse deasupra și dedesubtul elementului verbal "", semnul folosit de pârâtă este însoțit de un element grafic constând în trei dungi paralele și echidistante în culorile galben, albastru și roșu, reproduse de asemenea deasupra și dedesubtul elementului verbal "".
Alăturarea elementului verbal și a elementului grafic, conduce la o similaritate evidentă a celor două mărci, existând riscul de confuzie și implicit riscul de asociere a mărcii cu semnul.
Prin folosirea denumirii "" pârâta a urmărit crearea în percepția consumatorului obișnuit a unei legături între cele două societăți, cunoscut fiind că un astfel de consumator nu compară mărcile una lângă alta, nu recunoaște diferențele dintre mărci, imaginea vizuală de ansamblu fiind cea decisivă.
În cazul de față, cele două mărci sunt mult mai ușor de confundat, întrucât produc și comercializează produse identice, iar consumatorul neavizat poate confunda cu ușurință produsele și serviciile pentru care este înregistrată marca "" cu produsele promovate de intimata pârâtă sub denumirea "".
Prin utilizarea denumirii "", intimata pârâtă a urmărit inducerea în eroare și crearea unei false impresii consumatorului cu privire la propriile produse și servicii, cu scopul evident de a determina un risc de confuzie și de asociere cu marca reclamantei.
Prin activitatea desfășurată de intimata pârâtă se aduce implicit un prejudiciu apelantei reclamante, prejudiciu ce poate consta în pierderea clienților, scăderea profitului și chiar diluarea mărcii în percepția consumatorului potențial.
Apărarea intimatei pârâte, în sensul că elementul "therm" se găsește în componența altor denumiri ( "aurotherm", "carbotherm", "stirotherm") și că deci, nu ar exista similaritate între mărci, nu este întemeiată.
În privința mărcii "" s-a depus în apel decizia civilă nr.80 A din 21 aprilie 2009, pronunțată de Curtea de Apel București, în dosarul nr-, prin care s-a respins apelul declarat împotriva sentinței civile nr.1534/14 octombrie 2008 Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă, reținându-se că pârâtele - INDUSTRIES GRUP SRL B și - TRIB SRL, au încălcat drepturile de folosire exclusivă ale reclamantei cu privire la marca & și că deci, sunt incidente prevederile art. 35 din Legea nr.84/1998.
S-a reținut că există similaritate între mărci, cu atât mai mult cu cât, pârâtele produc și comercializează produse identice cu cele ale reclamantei.
Referitor la celelalte mărci date cu titlul de exemplu de către intimata pârâtă, se constată că susținerea nu poate fi primită, câtă vreme nu s-au făcut nici un fel de dovezi sub aspectul produselor comercializate, a elementelor grafice, etc. ca părți componente ale semnelor respective.
În același timp, Curtea constată că susținerea intimatei în sensul că apelanta - prin mandatar - COM SRL, urmărește prin formularea prezentei acțiuni eliminarea unui competitor de pe piață, este nefondată.
Intimata pârâtă poate să-și desfășoare activitatea de producere și comercializare a produselor prin folosirea unui semn propriu care să fie astfel ales, încât să nu creeze riscul de confuzie sau de asociere cu semnul unui alt comerciant.
Față de considerentele expuse, apelul declarat de reclamantă este fondat și în baza art. 296 Cod pr. civilă, urmează a fi admis.
Va fi schimbată sentința instanței de fond, urmând a fi admisă acțiunea, astfel cum aceasta a fost precizată prin motivele de apel și concluziile scrise.
Se va constata că pârâta a încălcat dreptul de folosire exclusivă al rclamantei cu privire la marca & nr.-/2005.
Va fi obligată pârâta să înceteze fabricarea, oferirea spre vânzare, publicitate sau orice alte activități de comercializare a produselor având reprodusă marca &, să retragă de pe piață toate produsele ce aduc atingere mărcii reclamantei și să distrugă pe cheltuiala sa toate ambalajele ce poartă reproducerea grafică a mărcii &.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelanta reclamantă - prin mandatar - COM SRL reprezentat legal de Cabinet Avocat " ", împotriva sentinței civile nr. 101 din 23 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă - SRL.
Schimbă sentința, în sensul că admite acțiunea astfel cum a fost precizată.
Constată că pârâta a încălcat dreptul de folosire exclusivă a reclamantei cu privire la marca & nr.-/2005.
Obligă pârâta să înceteze fabricarea, oferirea spre vânzare, publicitate sau orice alte activități de comercializare a produselor având reprodusă marca &, să retragă de pe piață toate produsele ce aduc atingere mărcii reclamantei și să distrugă pe cheltuiala sa toate ambalajele ce poartă reproducerea grafică a mărcii &.
Cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 18 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.Judec.-
Tehn./ 4 ex.
26.11.2009
Jud.apel FL.
Președinte:Costinela SălanJudecători:Costinela Sălan, Maria Cumpănașu
