Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 335/2008. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 335/

Ședința publică din 27 Mai 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Irina Alexandra Boldea judecător

JUDECĂTOR 2: Viorica Mihai Secuianu

Judecător - - -

Grefier -

La ordine fiind soluționarea recursului civil declarat de către pârâta, împotriva deciziei civile nr. 687 din 17.12.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta -, în acțiunea civilă având ca obiect partaj judiciar.

La apelul nominal au răspuns, pentru recurenta-pârâtă avocat ta, în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosarul cauzei și intimata-reclamantă, personal și asistată de avocat, în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosarul cauzei.

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei, după care;

Av. ta și av., având cuvântul pe rând, precizează că nu au cereri de formulat în cauză.

Curtea, având în vedere că în cauză nu mai sunt cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Av. ta, precizează că oral începe susținerea motivelor de recurs cu cel de-al doilea, referitor la înlăturarea pârâtei de la succesiunea defunctului. Astfel, arată că intimata-reclamantă nu a anunțat-o pe fiica defunctului de decesul acestuia, aspect dovedit cu răspunsul intimatei la întrebarea nr. 2 din interogatoriu; au făcut dovada cu martorii și - că aceștia au făcut cunoscut pârâtei de decesul tatălui său în anul 2005, moment la care pârâta s-a prezentat la notar pentru a obține certificatul de moștenitor; arată faptul că, tatăl pârâtei, și soția acestuia, intimata-reclamantă, aveau pe rol acțiune de divorț care a rămas fără efecte întrucât până la rămânerea irevocabilă a sentinței a intervenit decesul acestuia; au fost încălcate dispozițiile legale la acceptarea succesiunii și nimeni nu poate invoca propria culpă de neanunțarea decesului, astfel că recurenta-pârâtă are calitatea de moștenitor, este succesoare alături de soția supraviețuitoare.

C de-al doilea motiv de recurs, se referă la masa succesorală ce a aparținut defunctului respectiv un apartament, trei hectare și 6900 teren situat în extravilanul satului, dreptul de concesiune asupra locului de veci situat în cimitirul Eternitatea

Instanța de fond în mod greșit a reținut că între cei doi soți au existat relații de concubinaj, relație care presupune locuirea și gospodărirea în comun a veniturilor realizate. Or, din probele administrate rezultă că acest concubinaj nu a existat, respectiv contractul de închiriere depus de reclamantă din care rezultă că în perioada 1999 - 2000 reclamanta a locuit cu chirie la numita în G,-, - 5,. 30 iar defunctul locuia în G, str. - 165, - 3,. 48, părțile căsătorindu-se la 05.03.2001 dată la care apartamentul nr. 4 din blocul era cumpărat la data de 06.06.2000, astfel că apartamentul este bun propriu a defunctului. De asemenea, în masa de partajat urmează a fi incluse aragazul, patul, șifonierul, TV-ul color, fotoliu modul cu două cuburi, bunuri comune deși intimata-reclamantă susține că ar fi fost cumpărate cu credite, când aceștia erau căsătoriți neavând nicio relevanță pe numele cui s-au cumpărat.

Un alt motiv de recurs de referă la faptul că instanța de fond reține un drept de creanță de la apartament contribuție personală a intimatei dar având în vedere că s-a făcut dovada că nu a existat nici o relație de concubinaj nu se mai pune problema; cel de-al patrulea motiv de recurs se referă la suprafața de teren extravilan care provine de la tatăl defunctului astfel că urmează ca instanța să rețină că această suprafață de teren este bunul personal al defunctului asupra căreia recurenta-pârâtă are o cotă de iar intimata de ; al cincilea motiv de recurs se referă la bunurile mobile la care recurenta are o cotă de 3/8 iar intimata de 5/8; al șaselea motiv de recurs vizează locul de veci care este bun personal al defunctului, achitat în anul 1993, la care recurenta are o cotă de iar intimata de 1/4 iar cel de-al șaptelea motiv de recurs se referă la suma de 50 milioane lei, reprezentând cheltuieli de înmormântare, sumă exagerată în raport de probele administrate, respectiv declarația martorului și - G, care au declarat că au participat un număr de 25 persoane, a fost o înmormântare modestă.

Revenind la susținerea că recurenta-pârâtă are calitatea de moștenitoare a defunctului său tată, arată faptul că dacă eu existat legături mai puțin strânse cu unul dintre părinți asta nu înseamnă că, copilul, trebuie înlăturat de la moștenire.

În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea ambelor soluții și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond. Nu solicită cheltuieli de judecată.

Av., în combaterea recursului formulat, arată faptul că instanța de fond s-a pronunțat pe excepție în sensul admiterii acesteia și ca o consecință a constatat că recurenta-pârâtă nu a acceptat în termen succesiunea și astfel nu a trecut la cercetarea fondului, respectiv masa partajabilă, cotele părților și modalitatea de împărțire a bunurilor succesorale.

Mai mult, recurenta-pârâtă nu a solicitat repunerea în termen cu privire la exercitarea dreptului său de opțiune succesorală sens în care invocă disp.art. 700 alin. 2 Cod civil. Prin decizia de îndrumare nr.7 din 28.03.1963 Plenul fostului Tribunal Suprem a stabilit că termenul de 6 luni pentru acceptarea succesiunii este un termen de prescripție, susceptibil de suspendare și de repunere în termen, însă nici una dintre aceste cereri nu au fost formulate la instanța de fond, astfel că nu se putea da o altă soluție.

În raport de actele dosarului, solicită respingerea recursului ca nefondat fără cheltuieli de judecată.

Av. ta, în replică, arată că la momentul la care a aflat de decesul tatălui său, recurenta-intimată s-a prezentat la notar solicitând eliberarea unui certificat de moștenitor.

Av., în replică, arată că cererea de repunere în termen cu privire la opțiunea succesorală se formulează la instanța de judecată și nicidecum la notar.

CURTEA

Asupra recursului civil de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele;

Prin cererea înregistrată sub nr. 12158 din 22 noiembrie 2005 la Judecătoria Galați, reclamanta - a solicitat, ca în contradictoriu cu pârâta, să se dispună anularea certificatului de moștenitor nr. 72/23.09.2005 emis de BNP, stabilirea moștenitorilor defunctului, a cotelor acestora și a masei succesorale, a pasivului succesoral cât și ieșirea din indiviziune a moștenitorilor pentru bunurile ce fac parte din masa succesorală și din pasiv conform cotelor ce le revin.

Reclamanta a mai solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată pe care le va face cu soluționarea prezentului litigiu.

În motivarea în fapt a cererii de chemare în judecată reclamanta precizează că s-a căsătorit cu la data de 5 martie 2001.

În anul 2004, a formulat pe rolul Judecătoriei Galați acțiune de divorț, admisă în prima instanță, la care a depus apel. Apelul a formulat obiectul dosarului nr.757/C/2005 pe rolul Tribunalului Galați. În timpul soluționării litigiului a decedat, și s-a constatat încetarea căsătoriei prin decesul acestuia.

Reclamanta mai menționează că pârâta este fiica defunctului dintr-o căsătorie anterioară, iar după decesul tatălui său, cu care nu mai era în bune relații de mai mult timp, a procedat la dezbaterea succesiunii de pe urma def. său tată. S-a prezentat la BNP, a declarat că este singura moștenitoare a lui și a obținut CM 72/2005 prin depunerea sentinței de divorț pronunțată de Judecătoria Galați care însă nu era definitivă și irevocabilă prin înregistrarea apelului.

Pentru acest considerent a solicitat să se constate nulitatea absolută a CM nr. 72/2005 emis de BNP.

În ceea ce privește stabilirea moștenitorilor reclamanta a invocat excepția lipsei calității de moștenitoare a pârâtei, motivat de faptul că aceasta nu a acceptat în termen de 6 luni de la decesul lui D succesiunea rămasă de pe urma acestuia, nici expres și nici tacit, prin efectuarea unor acte de administrare a bunurilor succesorale.

Pentru acest considerent a solicitat ca să se constate că este singura moștenitoare a averii rămase de pe urma def..

Reclamanta a mai precizat ca masa succesorală rămasă de pe urma defunctului este formată din:

- apartamentul cu o cameră și dependințe situat în G,- -.4 conf. cvc aut. sub nr. 2293/2000 de BNP as. și, 3 ha și 6900. Teren arabil situat în extravilanul satului, Jud. G conf. TP 14724-51/1995 eliberat de G, dreptul de concesiune asupra locului de veci situat în Cimitirul Eternitatea din mun. G în suprafață totală de 3,75. Identificat în P 83, rând 1 loc 5, conf. adeverinței nr. 2125/22.09.2005 eliberată de

În ce privește apartamentul situat în G reclamanta a solicitat să se constatate că are un drept de creanță asupra cotei de din prețul de achiziție al imobilului deoarece aceasta cota a fost achitată la cumpărarea imobilului din veniturile ei proprii. Precizează că anterior căsătoriei a trăit în concubinaj cu mai mulți ani.

Reclamanta a mai precizat că la succesiunea rămasă de pe urma defunctului trebuie inclus și un pasiv în sumă de 50.000.000 lei rol compus din contravaloarea cheltuielilor pe care le-a efectuat singură cu tratamentul defunctului, înmormântarea și pomenirile ulterioare.

În dovedirea acțiunii reclamanta a depus înscrisuri și a solicitat administrarea probei cu interogatoriu reclamantei, expertize, martori.

În drept cererea reclamantei a fost întemeiată pe disp. art. 685 și urm. art.700, art. 673 ind.1 și urm. cod civil și ale legii nr.319/1994.

Legal citată și prezentă în instanță prin apărător pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat în principal respingerea acțiunii formulate de reclamanta ca neîntemeiată.

Referitor la excepția invocată de reclamanta, respectiv a lipsei calității sale de moștenitoare prin neacceptarea în termen în mod expres a succesiunii rămase de pe urma def. D. nici în mod tacit, solicită a fi respinsă deoarece reclamanta, care știa că fostul său soț are un copil dintr-o căsătorie anterioară, nu a informat-o despre decesul acestuia.

În ce privește bunurile succesorale solicită ca instanța să constate ca aceste bunuri sunt ale defunctului, că are o cotă de din întreaga masa succesorală iar reclamanta de din aceeași masă.

În ce privește pasivul succesoral precizează că cuantumul acestuia indicat de reclamanta este prea mare, că s-au făcut cheltuieli modeste, iar defunctul avea cumpărate lucruri de înmormântare și sume de bani tot pentru aceleași cheltuieli.

Prin încheierea de admitere în principiu din 7.06.2007, Judecătoria Galația admis în principiu acțiunea, a anulat certificatul nr. 72/23.09.2005 emis de BNP pentru defunctul, decedat la 21.01.2005, a declarat deschisă succesiunea rămasă de pe urma defunctului, a constatat că activul succesoral este format din apartament cu o cameră și dependințe, 3 ha și 6900. teren situat în extravilanul satului județul conf. TP 14724 -51/1995 eliberat de G, dreptul de concesiune asupra locului de veci situat în cimitirul Eternitatea din mun. G în suprafață de 3,75. P 83, rândul 1,locul 5, conf. adeverinței 2125/2005 eliberat de S-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive și s-a constatat că pârâta nu a acceptat succesiunea în termen fiind străină de succesiunea defunctului. S-a constatat că reclamanta - are un drept de creanță asupra cotei de din prețul imobilului ce reprezintă contribuția sa personală. S-a constatat că reclamanta - este unica moștenitoare a defunctului în calitate de soție supraviețuitoare.

S-a constatat că pasivul succesoral este format din suma de 50.000.000 lei Rol compus din c/v cheltuielilor efectuate de reclamantă cu tratamentul medical al defunctului, înmormântarea și pomenirile ulterioare.

Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că fiica defunctului. pârâta nu a acceptat în termen moștenirea tatălui său. Plata impozitului la apartament nu este un act de administrare și nu echivalează cu acceptarea tacită a succesiunii. Instanța a mai reținut că la data deschiderii succesiunii reclamanta mai avea calitatea de soție supraviețuitoare întrucât hotărârea de divorț nu era definitivă și irevocabilă.

Prin sentința civilă 5212/15.06.2007 Judecătoria Galația admis acțiunea, a anulat certificatul de moștenitor 72/2006 BNP, a declarat deschisă succesiunea defunctului, a constatat că activul succesoral rămas de pe urma defunctului este format din:

- apartamentul cu o cameră și dependințe situat în G,- -.4 conf. contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2293/2000 de BNP asociații și.

- 3 ha și 6900. teren arabil situat în extravilanul satului, Jud. G conf. TP 14724-51/1995 emis de G;

- dreptul de concesiune asupra locului de veci situat în Cimitirul Eternitatea din municipiul G în suprafață totală de 3,75. identificat în parcela 83, rândul 1 locul 5, conf. adeverinței nr. 2125/22.09.2005 eliberată de

A constatat că pârâta este străină de succesiunea rămasă de pe urma def. prin neacceptarea în termen legal.

A constatat că moștenirea defunctului D este afectată de un pasiv în sumă de 50.000.000 lei ROL compus din contravaloarea cheltuielilor efectuate de reclamantă cu tratamentul medical, înmormântarea și pomenile ulterioare ale defunctului.

A constatat că reclamanta este unica moștenitoare rămasă de pe urma defunctului.

A constatat că reclamanta are un drept de creanță asupra cotei de din prețul de achiziție al imobilului din G ce reprezintă contribuția sa personală.

A dispus ca după rămânerea definitivă și irevocabilă a prezentei să se comunice un exemplar din prezenta sentință la Camera Notarilor Public, BNP, Oficiul de cadastru G, Biroul de Carte funciară și publicitate imobiliară pentru efectuarea cuvenitelor mențiuni în registrele succesorale și în cărțile funciare ale imobilelor.

A obligat pârâta să achite reclamantei suma de 1537,6 lei RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentința a declarat apel pârâta, considerând netemeinică și nelegală soluția instanței de fond sub următoarele aspecte:

- instanța nu a arătat ce bunuri mobile fac parte din masa succesorală.

- s-a constatat în mod greșit că pârâta nu a acceptat succesiunea defunctului întrucât aceasta nu acceptat pentru că nu a cunoscut că tatăl său a decedat aspect imputabil reclamantei, consideră apelanta.

- instanța în mod greșit a reținut că reclamanta are un drept de creanță asupra cotei de din apartament, iar cei doi soți nu au trăit înainte de încheierea căsătoriei în concubinaj.

- terenul extravilan este bun personal al defunctului moștenire de la asupra căreia apelanta consideră că are o cotă de .

- de asemenea, apelanta susține că au o cotă de 3/8 din bunurile mobile și o cotă de din locul de veci.

- cheltuielile de înmormântare de 50 mil. lei nu au fost dovedite.

Prin decizia civilă nr. 687 din 17.12.2007, Tribunalul Galația respins ca nefondat apelul declarat de pârâta, reținând următoarele:

Dintre toate motivele de apel invocate, s-a impus a se stabili cu întâietate calitate de moștenitor a apelantei, dacă aceasta a acceptat sau nu în termen moștenirea tatălui său. Apelanta recunoaște prin toate cererile formulate la dosar că nu acceptat această moștenire în termen dar că acest lucru s-a datorat aspectului obiectiv și scuzabil că nu a cunoscut decesul tatălui său.

Acest aspect nu justifică repunerea în termenul de acceptare a moștenirii sau calcularea termenului de acceptare a succesiunii de la data aflării de deces de către moștenitori. Practica judiciară și literatura a fost constantă în acest sens și același punct de vedere l-a însușit și instanța de apel. Relația de rudenie tocmai acest lucru presupune, păstrarea legăturii cu părinții, iar dacă această legătură nu se păstrează aceasta nu înseamnă că este o împrejurare scuzabilă. Tocmai aici este vorba de propria culpă, anume apelanta -pârâtă nu ține legătura cu tatăl său și această atitudine și-o asumă cu toate consecințele ce derivă de aici, inclusiv neacceptarea moștenirii în termenul legal.

Împotriva acestei decizii civile, în termen legal, a declarat recurs pârâta, criticând-o pentru nelegalitate prin prisma motivelor prev. de art. 304 pct. 9 pr.civ. hotărârea fiind dată cu aplicarea greșită a disp.art. 700 civ. referitoare la prescrierea dreptului de manifestare a opțiunii succesorale.

Susține recurenta că depășirea termenului de 6 luni - socotit de la deschiderea succesiunii, în care trebuia să-și manifeste dreptul de acceptare a succesiunii rămase în urma decesului tatălui său, trebuie imputată reclamantei care a refuzat să o înștiințeze cu privire la decesul autorului său.

Atât timp cât aceasta, reclamanta, a recunoscut că nu a informat-o cu privire la deces, în mod greșit instanța de fond și cea de apel au apreciat total eronat că reclamanta este singura moștenitoare a defunctului.

Cum instanța de apel s-a limitat doar la verificarea criticilor referitoare la calitatea sa de comoștenitoare, recurenta solicită admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare - urmând ca pe baza probelor administrate, să se stabilească întinderea corectă a masei succesorale, precum și cota cuvenită - de din bunurile personale ale defunctului și de 3/8 din cele comune - realizate împreună cu reclamanta.

În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâta înțelege să reitereze apărările făcute pe fondul cauzei ( chiar dacă le clasifică în 7 motive), astfel că instanța de recurs nu consideră oportună verificarea deciziei și prin prisma acestora; cel mult, criticile astfel formulate - vizează interpretarea greșită a probelor conform art. 304 pct. 10 pr.civ. - text de lege abrogat prin Legea nr. 219/2005.

Recursul declarat este nefondat.

Potrivit art. 700 civ. dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii.

Atât timp cât pârâta recunoaște că a depășit acest termen, dar nu a înțeles să se prevaleze de disp. alin. 2 art. 700 civ. în sensul formulării unei cereri de repunere în termen - cu motivarea că ar fi fost împiedicată de a se folosi de dreptul său, din motive de forță majoră, orice critică privind înlăturarea sa greșită de la moștenirea tatălui său, apare ca fiind total nejustificată.

Corect surprinde și instanța de apel că, apărarea pârâtei în sensul necunoașterii datei decesului, ca urmare a lipsei de comunicare cu tatăl său, nu poate justifica repunerea în termen, nefiind una de forță majoră.

În acest context, apreciind corect că pârâta este străină de moștenire, nemanifestându-și dreptul de obține succesorală în termenul legal, prev. de art. 700 alin. 1 civ. în mod nejustificat Tribunalul a considerat inoportună cenzurarea criticilor vizând stabilirea masei și a cotelor succesorale în speță.

Așa fiind, Curtea va respinge ca nefondat recursul, criticile formulate nefiind justificate.

În drept sunt aplicabile disp.art. 312 pct. (1) pr.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul civil declarat de către pârâta, împotriva deciziei civile nr. 687 din 17.12.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 27 Mai 2008.

Președinte,

- - -

Judecător,

- - -

Judecător,

- -

Grefier,

Red./19.06.2008

Tehnored.

2 exp./20.06.2008

Fond: Judecătoria Galați - jud.

Apel: Tribunalul Galați - jud. -

Președinte:Irina Alexandra Boldea
Judecători:Irina Alexandra Boldea, Viorica Mihai Secuianu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 335/2008. Curtea de Apel Galati