Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 338/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 338
Ședința publică din data de 10 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Violeta Stanciu
JUDECĂTORI: Violeta Stanciu, Gherghina Niculae Constanța Ștefan
- C -
Grefier - - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta, domiciliată în comuna, sat, județul D împotriva deciziei civile nr. 6 pronunțată la data de 14 ianuarie 2009 de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-pârâtă, cu domiciliul ales la Cabinet de av. - -B,-,.24 A,.1,.22, și intimații-pârâți și, domiciliați în comuna, sat, jud.
Prezența și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 3 aprilie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta, când instanța pentru a da posibilitatea apărătorului recurentei și intimatei să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 10 aprilie 2009 când, în urma deliberării, a pronunțat următoarea decizie:
Curtea:
Examinând recursul civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Răcari sub nr-, reclamantele și au chemat în judecată pe pârâții și, solicitând ca, prin sentința ce se va pronunța, să se constate deschisă succesiunea defunctului, decedat la 29.03.1974, cu ultim domiciliu în comuna, satul, județul D, să se constate calitatea de moștenitori a numitului -, fiu, să se constate deschisă succesiunea defunctului și calitatea de moștenitori legali a reclamantei, în calitate de fiică și a reclamantei, în calitate de soție supraviețuitoare, să fie constatată întinderea masei succesorale și să fie partajată aceasta masă conform cotelor succesorale.
În motivarea acțiunii reclamantele au arătat că la data de 29.03.1974, născut în comuna, județul D la data de 19.01.1905, a decedat, lăsând în urma drept succesibili doi fii- - și și soția supraviețuitoare.
S-a mai arătat că - s-a născut la data de 06.03.1932, în vreme ce tatăl său se afla pe front, mama acestuia, nefiind căsătorită legal cu, căsătoria având loc abia la
- 2 -
întoarcerea acestuia acasă, un an mai târziu, la data de 02.02.1933; că este de notorietate faptul că defunctul era tatăl lui -, în ciuda faptului că în certificatul de naștere seria - nr.-, eliberat de Sfatul Popular al comunei este înregistrat pe numele mamei; că această calitate de moștenitor legal al lui -, ca fiu al lui reiese și din fișa de recensământ, care îl consemnează pe - cu inițiala tatălui "L" de la; că pârâtul este fiul defunctului, rezultat din cea de-a doua căsătorie a acestuia cu (fostă ) iar cel de-al doilea pârât, este fiul lui dintr-o căsătorie anterioară, acesta venind la succesiunea mamei sale decedată în anul 1983 și dobândind din cota acesteia de, cota care i-a revenit acesteia în calitate de soție supraviețuitoare a defunctului; că a decedat la data de 18.02.1999, în comuna, lăsând în urma drept succesibili pe fiica (născută ) și soția supraviețuitoare.
De asemenea, s-a arătat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului este compusă din bunul imobil constând în teren arabil în suprafață de 3 ha. și 1000 mp. situate pe raza comunei, județul D, cotele părților fiind potrivit disp. art.1 din Legea nr.319/1944; că pentru soțul supraviețuitor atunci când vine în concurs cu descendenții defunctului ( clasa I de moștenitori legali ) cota este de din moștenire.
S- susținut că defunctul a lăsat ca succesibili pe fii săi - și și soția supraviețuitoare, masa succesorală urmează a fi împărțită conform cotelor legale astfel: cota de urmează a fi împărțită în mod egal de către cei doi descendenți - - și, cotele acestora urmând a fi de 3/8 pentru - și 3/8 pentru, iar cota de revenindu-i soției supraviețuitoare; că reclamantelor, în calitate de moștenitoare legale ale defunctului - urmează să le revină cota de și respectiv din cota de 3/8 moștenită de către acestea de acesta de la; că, la rândul său, defuncta lasă moștenire fiilor săi și, cota de din masa succesorală a defunctului, pe care aceștia urmează să o împartă în cote egale de câte .
S-a depus întâmpinare de către pârât prin care s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.
La 22.05.2008, cu observarea principiului contradictorialității, instanța, prin încheiere, a admis excepția privind lipsa calității procesuale în ceea ce privește cea de a doua succesiune și, totodată, a dispus continuarea judecății, unind excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei cu fondul, cu motivația acolo reținută.
În cauză nu s-au administrat alte probe.
Prin sentința civilă nr. 2671/18.09.2008, Judecătoria Răcaria admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor în ce privește prima succesiune și a respins cererea formulată de reclamante împotriva pârâților pentru lipsa calității procesuale active în privința primei succesiuni.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că reclamantul fiind cel care inițiază procedura judiciară, trebuie să justifice atât propria calitate (activă), cât și cea pasivă, prin indicarea obiectului cererii și a motivelor de fapt și de drept pe care își întemeiază cererea sa; că, în mod evident, după ce a fost
- 3 -
sesizată, instanța trebuie să verifice atât calitatea procesuală activă cât și cea pasivă, fie înaintea începerii dezbaterilor, fie în cadrul dezbaterilor asupra fondului cauzei (ceea ce s-a întâmplat în speță); că excepția lipsei calității procesuale active este o excepție de fond, absolută și peremptorie; că potrivit art.137 alin.1 și 2 Cod procedură civilă "Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și fond care fac de prisos, în totalitate sau în parte, continuarea în fond a pricinii. Excepțiile nu vor putea fi unite cu fondul decât dacă pentru judecarea lor este nevoie să se administreze dovezi în legătură cu dezlegarea în fond a pricinii."; că analiza masei succesorale rămase la decesul numitului relevă incidența, în cauză a dispozițiilor art.13 din Legea fondului funciar nr.13/ 1991; că prin efectul repunerii în termenul de acceptare a succesiunii, cei interesați puteau și trebuiau să facă dovada calității de moștenitor; că deși sentința civilă nr.3212/ 22.11.2007, pronunțată de Judecătoria Răcari în dosarul nr- nu are autoritate de lucru judecat în raport cu acțiunea pendinte, instanța observă totuși că - a fost înlăturat din calitatea de moștenitor în raport cu defunctul și că reclamantele nu justifică calitatea procesuală față de succesiunea primului defunct.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamantele care au criticat-o pentru nelegalitate solicitând reținerea cauzei spre rejudecare și schimbarea în totalitate a sentinței în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost ea formulată arătând că în mod greșit s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor în raport de prima succesiune; că prin petitul acțiunii solicitaseră tocmai constatarea calității de moștenitor al defunctului a numitului -; că au făcut dovada cu martorii audiați în cauză că autorul lor a fost fiul lui și că în mod greșit instanța de fond le-a respins proba cu expertiza ADN.
Prin întâmpinarea formulată, intimații pârâți au solicitat respingerea apelului ca nefondat.
În ședința publică din data de 14.01.2008, instanța, din oficiu, a invocat excepția netimbrării apelului.
Prin decizia civilă nr. 6 din 14 ianuarie 2009 Tribunalul Dâmbovițaa anulat ca netimbrat apelul declarat de reclamantele și împotriva sentinței civile nr.2671/18.09.2008 pronunțată de Judecătoria Răcari în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți și.
Pentru a pronunța această hotărâre Tribunalul a reținut următoarele:
Potrivit art.20 alin.1 și 2 din Legea nr.146/1997, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar dacă taxa nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării cererii, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată.
Având în vedere că apelantele nu au achitat taxa judiciară de timbru, deși au fost înștiințate să îndeplinească această cerință, după cum rezultă din dovezile de îndeplinire a procedurii de citare (filele 10-11), în temeiul art. 20 alin. 3 din Legea nr.146/1997 care prevede sancționarea cu anularea cererii pentru neîndeplinirea obligației de plată a taxei până la termenul stabilit.
Impotriva deciziei a declarat recurs în în legal reclamantul considerând-o nelegală susținând că instanța de apel a soluționat cauza fără să fie
- 4 -
legal citată la domiciliul său sau la domiciliul ales, sens în care apreciază că recursul său se încadrează în cazul înscris la art. 304 pct. 5 Cod pr.civilă.
Intimații pârâți au depus întâmpinare solicitând respingerea recursului întrucât recurenta a fost citată la domiciliul pe care l-a ales la cabinetul avocatului său.
Curtea, analizând decizia atacată în raport cu criticile formulate, față de actele și lucrările dosarului și de normele legale incidente în soluționarea cauzei constată că recursul este fondat și va fi admis în baza disp. art. 312 (1), (2) și (5) raportat la disp. art. 304 pct. 5 Cod pr.civilă cu motivarea de mai jos:
Potrivit art. 85 Cod pr.civilă judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfățișarea părților, afară numai dacă legea nu dispune altfel.
Aceste dispoziții sunt de natură să asigure respectarea principiului contradictorialității și al dreptului la apărare.
In speță, prin decizia recurată Tribunalul reține că apelantele nu au achitat taxa judiciară de timbru, deși au fost înștiințate să îndeplinească această cerință după cum rezultă din dovezile de îndeplinire a procedurii de citare existente la dosarul cauzei și în consecință, făcând aplicarea disp. art. 20 din Legea nr.146/1997 a anulat apelul pentru netimbrare.
Soluția tribunalului s-a dat însă cu încălcarea formelor de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 (2) Cod procedură civilă, deoarece:
Atât în fața primei instanțe cât și în apel reclamantele și-au ales domiciliul la Cabinet de avocat,-, cu sediul în B,-,. 24,.1,.22, sector 1.
In atare situație având în vedere dispozițiile înscrise în art. 90 coroborate cu art. 91 Cod pr.civilă înmânarea citațiilor și a tuturor actelor de procedură urma să se facă la sediul pe care-l are, așezarea profesională, indicată respectiv, atunci când actul urmează a fi înmânat unui avocat sau notar public se va face funcționarului sau persoanei însărcinate cu primirea corespondenței, care își va arăta în clar numele și prenumele precum și calitatea, iar apoi, va semna dovada,
Prin urmare, citarea părții în aceste condiții era legal îndeplinită dacă pe dovada de citare se consemnau numele, prenumele și semnătura persoanei desemnate de cabinetul de avocatură, respectiv cu primirea corespondenței.
Or, așa cum rezultă din dovezile aflate la dosar în apel ( filele 20-21) procesul verbal de îndeplinire a procedurii poartă doar mențiunea că citația s-a afișat pe ușa principală a locuinței destinatarului, situație în care, față de considerentele amintite mai sus este evident că procedura de citare nu a fost îndeplinită legal, astfel încât Curtea va admite recursul declarat de reclamantă și va casa decizia atacată cu trimiterea cauzei la același tribunal pentru soluționarea pe fond a apelului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta, domiciliată în comuna, sat, județul D împotriva deciziei civile nr. 6 pronunțată la data de 14 ianuarie 2009 de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-pârâtă, cu domiciliul ales la Cabinet de av.-
- 5 -
-B,-,.24 A,.1,.22, și intimații-pârâți și, domiciliați în comuna, sat, jud.D și în consecință:
Casează decizia sus-menționată și trimite cauza la același tribunal pentru soluționarea pe fond a apelului.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 10 aprilie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Violeta Stanciu, Gherghina Niculae Constanța Ștefan
- - - - C -
Grefier,
- -
Operator de date cu caracter
personal Nr.notificare 3120
red. CS/tehnored.OC
2 ex./14.04.2009
f- Judec.
a- Trib.
Președinte:Violeta StanciuJudecători:Violeta Stanciu, Gherghina Niculae Constanța Ștefan
