Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 354/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI --SECȚIA A IX-A CIVILĂ ȘI PENTRU
CAUZE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 354
Ședința publică de la 30 iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Silvia Pană
JUDECĂTOR 2: Ileana Ruxandra Dănăilă
JUDECĂTOR 3: Mihaela
GREFIER -
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta - pârâtă împotriva deciziei civile nr. 1546/20.11.2008, pronunțată de Tribunalul București, Secția a V- Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - reclamanți G, și.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta - pârâtă, personal și asistată de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. -/09.02.2009, aflată la fila 8 din dosar și intimații - reclamanți și, reprezentați de avocat, care depune în ședință publică împuternicirea avocațială nr. 7637/05.05.2009, lipsind intimatul - reclamant
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la data de 23.06.2009, recurenta-pârâtă a depus cinci declarații de martori, în original, probă depusă extrajudiciar.
Reprezentantul recurentei - pârâte învederează instanței că la termenul de judecată anterior s-au discutat probele, nu mai are alte cereri de formulat și nici alte probe de solicitat înafară de cele depuse deja la dosar și solicită cuvântul pe cererea de recurs.
Reprezentantul intimaților - reclamanți și învederează de asemenea, că la termenul de judecată anterior s-au discutat probele, nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat și solicită cuvântul pe cererea de recurs.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, acordă cuvântul pe recursul declarat.
Reprezentantul recurentei - pârâte solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat, desființarea deciziei civile atacate ca fiind legală și temeinică, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimaților - reclamanți și pune concluzii de respingere a recursului formulat de recurenta-pârâtă, menținerea deciziei civile atacate ca fiind legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată. În dovedirea poziției sale, precizează că instanța de apel, corect a apreciat că actul încheiat între părțile în litigiu nu poate fi calificat nici ca un act de vânzare-cumpărare și nici ca un testament.
Curtea reține recursul în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 26.05.2005, pe rolul Judecătoriei Buftea, reclamanții, G și au chemat în judecată pe pârâta solicitând ieșirea din indiviziune asupra masei succesorale rămase de pe urma defunctei, decedată la data de 19.03.1998.
În motivare au arătat că defuncta a avut două fiice, pe pârâta și pe, care este decedată, și de pe urma căreia au rămas și în calitate de fii și G în calitate de soț supraviețuitor.
Reclamanții au mai arătat că masa succesorală este formată dintr-un teren intravilan de 1250 mp în tarlaua 98, parcelele 3022, 3023 și 3024, din suprafața de teren extravilan de 15.950 mp, în tarlaua 8, parcela 58/3 și tarlaua 15, parcela 72/10, ambele cuprinse în Titlul de proprietate nr.20213/12.06.1995 eliberat de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate-asupra terenurilor a Municipiul B și!. precum și o casă bătrânească compusă din trei camere, hol și bucătărie, construită din paiantă și acoperită cu tablă.
La 2.09.2005 pârâta a formulat o întâmpinare și cererere convențională (fila 22), prin care a solicitat a se înlătura de la masa de partaj casa bătrâneasca din Otopeni,-, județul I, întrucât îi aparține, fiindu-i înstrăinată de mama sa prin actul sub semnătură privată din data de 10.06.1993, în schimbul întreținerii pe care i-a acordat-o timp de 15 ani și să se constate că numai descendenții lui au calitatea de moștenitori, prin prezentarea mamei lor, decedate înaintea mamei sale.
De asemenea, a mai solicitat să fie introdusă în masa partajabilă locuința din comuna,-,. 6.. A,. 4, județul I, cu motivarea că a fost cumpărată cu banii defunctei și de asemenea să se constate că pârâta a suportat cheltuielile de înmormântare a defunctei, în sumă de 120.000.000 lei ROL.
Prin sentința civilă nr. 562/09.02.2007, pronunțată de Judecătoria Buftea în dosarul nr- (nr. dosar în format vechi 3891/2005), s-a respins acțiunea formulată de reclamantul G, pentru lipsa calității procesuale active; s-a admis acțiunea formulată de reclamanții și, în contradictoriu cu pârâta; s-a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă, împotriva reclamanților-pârâți și; s-a constatat că prin încheierea de partaj de la data 19.05.2006 a Judecătoriei Buftea, s-au stabilit bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietari a reclamanților pârâți și și a pârâtei-reclamante A asupra acestora și cotele părți cuvenite lor, în calitate de moștenitori ai defunctei, a fost omologat raportul de expertiză topografică întocmit de dl. ing. și raportul de expertiză tehnică imobiliară întocmit de dl. ing. G; s-a dispus ieșirea din indiviziune. S-au atribuit reclamanților-pârâți și, în indiviziune:
- teren intravilan nr. 1, situat în or. Otopeni,-, jud. I, cuprins în expertiza tehnică întocmită de dl. ing., în suprafață totală de 633 mp, în tarlaua 98, având următoarele vecinătăți și dimensiuni: la N-Lotul nr. 2, pe 18,27, la S-str. -, pe 17,84. la E- G, pe 35,07 fi și la V-, pe 35.06.
- teren extravilan nr. 1, situat pe raza or. Otopeni, jud. I, cuprins în expertiza tehnică întocmită de dl. ing., în suprafață totală de 7.975 mp, în tarlaua 8, parcela 58/3, având următoarele vecinătăți și dimensiuni:la -Lotul L2, pe 244, la S-lotul 2 al L3(rest proprietate), pe 249, la E-De 61, pe 33 și la V-Canal HC, pe 32,03.
S-a atribuit pârâtei-reclamante:
- teren intravilan nr. 2, situat în or. Otopeni,-. jud. I, cuprins în expertiza tehnică întocmită de dl.ing., în suprafață totală de 633. în tarlaua 98, având următoarele vecinătăți și dimensiuni:la N-str. -, pe 18,68, la S-Lotul 1, pe 18,27. la E- G, pe 34,19 și la V-, pe 34,33. și construcțiile situate pe acesta și anume: casa de locuit cu suprafața utila de 48,25. având trei camere, bucătărie, hol și prispă, precum și magazie cu suprafața utilă de 12,90 mp. Imobilul casă de locuit are valoarea de 4.079 lei.
- teren extravilan nr. 2, situat pe raza or. Otopeni, jud. I, cuprins în expertiza tehnică întocmită de dl. ing., în suprafață totală de 7.975 mp. în tarlaua 8, parcela 58/3, având următoarele vecinătăți și dimensiuni: la N- Lotul nr. 1 al L3(rest proprietate), pe 249, la S-lotul 4, pe 254. la E-De 61, pe 33 și la V-Canal HC, pe 32,03.
Au fost obligați reclamanții-pârâți și la plata sumei de 3-400 lei reprezentând J din cheltuielile de înmormântare a defunctei, suportate de către pârâta-reclamantă.
A fost obligată pârâta-reclamantă la plata sumei de 2039,50 lei către reclamanții-pârâți și, reprezentând J din valoarea imobilelor construcții, cu titlu de sultă, precum și la plata sumei de 450,85 lei cu titlu de cheltui de judecată.
Pentru egalizarea loturilor, au fost compensate datoriile reciproce ale părților și au fost obligați rec1amanții-pârâți și la plata sumei de 909,65 lei către pârâta-rec1amantă.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a pronunțat la data de 19.05.2006 o încheiere de partaj în conformitate cu disp. art. 6736. pr. civ, prin care a reținut în esență, că de pe urma defunctei, decedată la data de 19.03.1998, au rămas ca moștenitori fiica sa și nepoții săi și, care sunt copiii fiicei, decedată la 10.03.1998, ce vin la succesiune în temeiul art.665 cod civil prin reprezentarea mamei lor decedate, că în conformitate cu art.669 Cod Civil, lui i se cuvine o cotă de J din masa succesorală, iar nepoților și li se cuvine cealaltă cotă de J, adică fiecăruia câte o pătrime din masa succesorală.
S-a mai reținut că activul succesoral se compune din terenurile situate în Otopeni, județul I, cuprinse în titlul de proprietate depus la dosar și anume: 15.950 mp. extravilan în tarlaua 8, parcela 58/3, 1250 mp. teren intravilan în tarlaua 98, parcelele 3022 (600. curți-construcții), 3023 (54 mp. arabil) și 3024 (596 mp. vie), precum și casa de locuit bătrânească situată pe terenul intravilan de 1250 mp. din Otopeni,-, jud.
Au fost respinse capetele de cerere din reconvențională prin care s-a solicitat înlăturarea din masa succesorală a casei bătrânești și cererea prin care se solicita a se constata că locuința din comuna,-, b1.6, se, A,. 4, județul I ar face parte din masa succesorală.
Sub aspectul cheltuielilor de înmormântare și parastase, s-a reținut că acestea au fost în cuantum de 68.000.000 lei ROL, fiind suportate de către pârâta-rec1amantă.
Instanța a respins acțiunea formulată de rec1amantul G, pentru lipsa calității procesuale active, întrucât acesta, în calitate de soț al defunctei nu poate avea calitatea de moștenitor al soacrei sale, el având calitate de moștenitor al soției sale, care însă nu a dobândit drepturi de la mama ei, întrucât a decedat înaintea acesteia.
Pentru egalizarea loturilor, pârâta-reclamantă a fost obligată la plata sumei de 2039,50 lei către reclamanții-pârâți și, reprezentând J din valoarea imobilelor construcții, cu titlu de sultă.
Reclamanții-pârâți și au fost obligați la plata sumei de 3-400 lei reprezentând J din cheltuielile de înmormântare a defunctei, suportate de către pârâta-reclamantă.
De asemenea, pârâta-reclamantă a mai fost obligată la plata sumei de 450,85 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamanții-pârâți și.
Pentru egalizarea loturilor, au fost compensate datoriile reciproce ale părților și au fost obligați reclamanții-pârâți și la plata sumei de 909,65 lei către pârâta-reclamantă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta criticând hotărâre a pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin DC 1546/2008 Tribunalul Bar espins apelul ca nefondat.
Pentru a pronunta aceasta hotarare s-a retinut ca, in ceea ce priveste înscrisul sub semnătură privată, depus la fila 35 din dosarul de fond și intitulat "Declarație", apelanta a susținut în fața instanței de fond că acesta ar fi un contract de vânzare cumpărare, prin care defuncta a înțeles să-i înstrăineze imobilul. Instanța de fond nu a ținut însă seama de acest înscris cu motivarea că pârâții au contestat semnătura defunctei iar apelanta nu a făcut dovada că aceasta aparține defunctei.
În apel a fost efectuată o expertiză criminalistică, prin care s-a dovedit că într-adevăr semnătura de pe înscrisul sub semnătură privată din 10.06.1993 intitulat "Declarație" aparține defunctei. S-a apreciat ca nu se poate reține susținerea apelantei în sensul că acesta este în fapt un testament olograf.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 802 Cod Civil, testamentul este un act revocabil prin care testatorul dispune, pentru timpul încetării sale din viață, de tot sau parte din avutul său. Din analiza conținutului înscrisului sub semnătură privată pe care apelanta îl consideră "testament", Tribunalul a reținut însă că nu rezulta în nici un fel ca acesta ar fi un act juridic pentru cauza de moarte, respectiv că defuncta ar fi intenționat să arate în ce fel înțelege să dispună de bunul său în momentul decesului. În consecință, având în vedere că înscrisul nu poate fi considerat un "testament olograf", acesta nu este de natură a justifica înlăturarea imobilului din masa partajabilă.
S-a mai aprecait ca nu poate fi reținută nici susținerea din fața instanței de fond în sensul că acesta ar fi un contract de vânzare cumpărare, prin care defuncta a înstrăinat imobilul în timpul vieții către apelantă, deoarece lipsește unul dintre elementele esențiale ale unui contract de vânzare cumpărare, respectiv prețul. Astfel, pentru a putea vorbi de un contract de vânzare cumpărare valabil încheiat, trebuie să existe un preț, fixat în bani, determinat sau determinabil, sincer și serios. Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite, contractul este nul absolut ca vânzare cumpărare, căci îi lipsește un element esențial asupra căruia trebuie să se realizeze acordul de voință al părților, conform art. 1295 Cod Civil.
Față de aceste considerente, având în vedere că înscrisul invocat de apelantă în susținerea faptului îndepărtării din masa partajabilă a imobilului situat în-, Județul I, și terenul intravilan aferent acestuia, nu îndeplinește condițiile de valabilitate nici ale unui testament și nici ale unui contract de vânzare cumpărare, critica referitoare la includerea bunului în masa partajabilă a fost înlăturată ca nefondată.
Cu privire la al doilea motiv de apel, vizând neincluderea în masa partajabilă a imobilului din.,-, jud. I, Tribunalul a apreciat că și acesta este nefondat. Astfel, din contractul de vânzare cumpărare nr. 12019/17121 din 25.08.1994, fila 37 din dosarul de fond, a rezultat că proprietarii acestuia sunt G și (în prezent decedată), și nu defuncta. În consecință, bunul nu poate fi inclus în masa partajabilă, câtă vreme defuncta nu a fost titulara dreptului de proprietate asupra acestuia.
Referitor la susținerea apelantei în sensul că de fapt defuncta ar fi cea care a achitat prețul imobilului, Tribunalul a constatat că așa cum în mod corect a reținut și instanța de fond, aceasta ar fi dus cel mult la nașterea unui drept de creanță al defunctei. Apelanta nu a formulat însă un astfel de capăt de cerere, privind constatarea existenței dreptului de creanță, decât prin cererea de apel, însă potrivit dispozițiilor art. 294 Cod Procedură Civilă în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs parata reclamanta, criticand decizia instantei de apel pentru urmatoarele motive:
1.- Instanța de apel a pronunțat o soluție netemeinică și nelegală pentru că interpretând, greșit actul sub semnătură privată intitulat "DECLARATIE" dat de către mama paratei la data de 10.06.1993, l-a înlăturat printr-o simplă apreciere că acesta nu ar îmbrăca forma unui "testament olograf" fără a motiva pentru care considerente, situație în care imobilul din-, Otopeni jud. I, prin respingerea apelului nu a fost scos de la masa partajabilă așa cum s- solicitat atât la fond cât și la apel.
Arata recurenta ca singura aparare invocata de reclamanti în fața instanței de fond cu privire inscrisul intitulat "DECLARATIE", ce are valoarea unui testament, a fost aceea că intimații au contestat că acesta ar nu fi fost semnat de către mama paratei, lucru care a fost rezolvat la instanța de apel prin efectuarea unei expertize grafologice, care a atestat că semnătura apartine acesteia.
Prin urmare, avand in vedere valabilitatea inscrisului, recurenta apreciaza ca instanța de apel trebuia să constate că dorința defunctei a fost ca decesul său sa lase paratei reclamante casa bătrânească și terenul (curți și grădini) în suprafață de 1250 mp și pe cale de consecință să scoată din masa bunurilor de partaj acest imobil, bun propriu al recurentei sau în cel mai rău caz să atribuie în lotul sau întreaga suprafața de teren de 1250 mp cu casa bătrânească, având în vedere că aceasta a locuit aici în permanență împreună cu mama sa, pe care a îngrijit-o, iar intimaților să le fi atribuit mai mult teren extravilan care să compenseze c-val a ceea ce li se cuvenea din intravilan. Această soluție ar fi fost cea legală, corectă și nu ar fi creat nici un fel de probleme, deoarece intimații au casa lor în alta parte, nu locuiesc și nu au locuit niciodată în casa bătrânească.
Atâta vreme cat recurenta a solicitat scoaterea din masa de partaj a acestui imobil (teren și casa), cu motivarea pe de o parte că dorința defunctei a fost că după moartea sa acest imobil să rămână în proprietatea mea iar pe de altă parte că nu detine altă casă în care să locuiasca, instanța de apel, dar și instanța de fond, trebuiau să aibă în vedere nu numai dacă bunurile sunt comod partajabile ci și alte criterii de atribuire, respectiv cine a locuit și locuiește în acel imobil, dacă intimații detin o casă unde locuiesc, dacă există varianta împărțirii în natură, dar cu alt fel de lotizare, dacă recurenta mai detine o altă casă unde să locuiasca și cine a locuit și locuiește în această casa.
Niciuna dintre instanțe nu a analizat în baza rolului activ situația de fapt existentă, s-a rezumat la o soluție facilă în sensul împărțirii în mod egal a ceea ce este intravilan și extravilan, creându-i recurentei în acest fel o situație locativă foarte grea, chiar imposibilă printr-o asemenea lotizare, fără să țină seama că intimații aveau casă, iar aceasta nu detine decât această casă bătrânească, in care locuieste efectiv.
La formarea loturilor si atribuirea bunurilor instantele trebuiau să ia în considerație dacă acea "împărțire" corespunde intereselor fiecărei părți și dacă prin soluția adoptată nu înrăutățește situația vreuneia dintre părți, așa cum s-a întâmplat cu recurenta.
De asemenea, instanța de apel nu a avut în vedere nici faptul că expertizele de evaluare ale imobilului au fost efectuate în 2007, iar procesul s-a judecat în 21.11.2008 când piața imobiliară era blocată, astfel incat prețurile imobilelor scăzuseră foarte mult față de 2007.
Se mai critica hotararea in sensul ca instanta de apel nu a analizat motivele de apel formulate, ci doar INCHEIEREA DE PARTAJARE - 19.05.2006 dată de către Judecătoria Buftea preluand apoi motivările date în sentință în măsura în care i-au fost facile.
In urma analizei actelor si lucrarilor dosarului, a deciziei recurate, prin prisma si a motivelor de recurs formulate, Curtea retine urmatoarele:
Instantele de fond si apel au facut o corecta interpretare a naturii juridice a inscrisului intitulat "declaratie"aflat la fila 35 dos. de fond,cu privire la care Curtea apreciaza ca ar putea avea eventual valoare probatorie privind instituirea unui criteriu suplimentar de atribuire a bunului ce face obiectul acestuia catre recurenta, avand in vedere vointa defunctei ca bunul sa ramana in posesia fiicei sale.
Inscrisul susmentionat nu poate avea valoarea unui contract de vanzare cumparare, cata vreme nu cuprinde unul dintre elementele esentiale prevazute in cuprinsul dispozitiilor art. 1294-1295.civil, respectiv pretul, in absenta caruia actul nu are caracter oneros si nu este valabil incheiat.
De asemenea actul nu are nici natura juridica a unui testament olograf, intrucat in cuprinsul acestuia nu s-a prevazut in mod expres ca este intocmit pentru timpul incetarii din viata a autoarei sale, conform prevederilor art. 802.civil, din interpretarea sa nerezultand intentia defunctei de a dispune de bun in momentul decesului.
Faptul ca reclamantii parati nu au contestat in mod expres natura juridica a acestui inscris, ci doar valabilitatea semnaturii defunctei, nu poate avea drept consecinta validarea actului ca fiind o conventie de vanzare -cumparare sau un testament olograf, in lipsa indeplinirii de catre acesta a cerintelor legale analizate mai sus, iar stabilirea valabilitatii semnaturii prin raportul de expertiza efectuat in cauza nu poate avea drept consecinta juridica decat atestarea in sensul ca inscrisul emana de la defuncta.
Curtea apreciaza ca fiind nefondata critica privind modalitatea de atribuire a bunurilor catre parti si respectiv neatribuirea imobilului -constructie catre recurenta, intrucat la stabilirea loturilor instanta a avut in vedere criteriile prevazute in cuprinsul dispozitiilor art. 673 ind. 9.pr.civila, respectiv marimea cotei - parti ce se cuvine fiecarui mostenitor, domiciliul partilor, dand eficienta principiului atribuirii in natura a bunurilor, prin formarea unor loturi de valoare aproximativ egala si respectiv obligarea la plata sultei pentru diferenta de valoare.
Imobilul constructie, mentionat in cuprinsul inscrisului sub semnatura privata, invocat de recurenta, a fost cuprins in lotul paratei, impreuna cu o parte din terenul aferent, -se astfel eficienta criteriului de atribuire referitor la domiciliul partilor, precum si vointei defunctei privind pastrarea posesiei asupra bunului, avandu-se totodata in vedere ca manifestarea de vointa nu a fost facuta pentru cauza de moarte.
Nu va fi primita nici critica in sensul ca valoarea de circulatie a imobilului, stabilita prin raportul de expertiza nu mai corespondea cu valoarea reala pe piata a bunului la momentul partajarii, avand in vedere ca in apel intimata parata nu a solicitat efectuarea unui nou raport de expertiza privind evaluarea bunurilor, iar pe de alta parte o eventuala devalorizare a imobilelor vizeaza toate bunurile din masa partajabila, inclusiv cele atribuite reclamantilor, astfel incat nu se poate retine ca s-a produs un prejudiciu recurentei.
Se mai retine de asemenea ca instanta de apel a analizat punctual toate criticile formulate de catre apelanta parata reclamanta, atat cele privitoare la valoarea juridica a inscrisului olograf aflat la fila 35 dos. de fond, cat si cele referitoare la includerea in masa partajabila imobilului situat in com. Balotesti,-,. 6,. A,. 4, jud. I, astfel incat in cauza nu sunt incidente prev. art 304 pct. 7.pr.civila.
Pentru aceste considerente, Curtea, in temeiul disp. art. 312.pr.civila va respinge ca nefundat recursul declarat de recurenta reclamanta.
In temeiul disp. art 274 va respinge ca nefondata cererea de acordare a cheltuielilor de judecata formulata de intimati, avand in vedere ca la dosar nu s-a depus originalul chitantei nr. 20/2009 reprezentand onorariu de avocat si nici contractul de asistenta juridica, iar in cuprinsul fotocopiei nu se mentioneaza numarul contractului, sau numarul dosarului pentru care s-a achitat onorariul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de recurenta pârâtă împotriva deciziei civile nr. 1546/20.11.2008, pronunțată de Tribunalul București, Secția a V-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți G, și, ca nefondat.
Respinge ca neîntemeiată cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de intimații și.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
-
GREFIER
red. SP
.red.
2 ex./30.07.2009
Jud Apel Secția a V-a Civilă
,
Președinte:Silvia PanăJudecători:Silvia Pană, Ileana Ruxandra Dănăilă, Mihaela
