Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 358/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 358
Ședința publică de la 16 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Stela Popa
JUDECĂTOR 2: Maria Cumpănașu
JUDECĂTOR 3: Costinela Sălan
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului formulat de pârâții și împotriva deciziei civile nr.656 din 09 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații reclamanți și, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal, făcut în ședință publică,au răspuns recurenta pârâtă personal și asistată de avocat care reprezintă și pe recurentul pârât și intimatul reclamant personal și asistat de avocat care reprezintă și pe intimata reclamantă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință care a învederat netimbrarea recursului cu 23 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar, după care:
Avocat, pentru recurenții pârâți a depus chitanța nr.-/05.03.2009 și timbru judiciar pentru a face dovada achitării taxei de timbru. A solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri pentru a face dovada că pârâți au imobilul intabulat la Cartea Funciară.
Avocat, pentru intimații reclamanți, nu s-a opus încuviințării probei cu înscrisuri.
Instanța, în baza art.305 cod. proc. civ. a admis proba cu înscrisuri solicitată de recurenții pârâți, prin apărător.
Avocat, pentru recurenții pârâți, a depus înscrisurile respectiv: încheierea nr.11028/24.09.2001 emisă de Biroul de carte funciară - Judecătoria Craiova. și certificatul de atestare fiscală pentru persoane fizice emis de Primăria Mun. C la 05.03.3009.
Avocat, pentru intimații reclamanți, a precizat că a observat înscrisurile depuse și nu solicită termen în acest sens.
Constatând că nu mai sunt cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat, pentru recurenții pârâți, a susținut oral motivele scrise, precizând că acestea se încadrează în dispozițiile art. 304, pct.9. A solicitat, admiterea recursului, modificarea deciziei în sensul respingerii apelului și menținerii sentinței civile ca legale și temeinice, cu cheltuieli de judecată.
Avocat, pentru intimații reclamanți, a susținut că nu au fost formulate motive de recurs privind nelegalitatea deciziei ci numai motive de netemeinicie, solicitând, în principal, respingerea ca inadmisibil a recursului, iar în subsidiar respingerea, ca nefondat a recursului.
Avocat, pentru recurenții pârâți, cu privire la inadmisibilitatea recursului, a pus concluzii de respingere a acestei excepții, precizând că recursul este întemeiat de dispozițiile art.304, pct.9 Cod.proc.civ.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
La data de 20.03.2008 reclamanții și au chemat în judecată pe pârâții și, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună ieșirea din indiviziune cu privire la imobilele deținute de reclamanți și pârâți în C,-, respectiv 96, grănițuirea celor două proprietăți precum și rectificarea intabulării din Cartea Funciară a dreptului de proprietate al reclamanților.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că terenul lor se află în indiviziune cu cel al pârâților, întrucât din contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 1837/28.04.1961 de notariatul de Stat Regional Oltenia și din Autorizația pentru înstrăinare sau împărțeală de teren cu sau fără construcții nr. 22608/20.04.1961 eliberată de Consiliul Popular al orașului C, reiese că terenul putea fi înstrăinat de către, doar în indiviziune cu terenul deținut de, autorul reclamanților.
Au mai arătat că numitul a înstrăinat terenul numitului, care la rândul său l-a înstrăinat reclamanților care au formulat acțiune în constatare admisă prin sentința civilă nr. 1951/08.02.1996 pronunțată de Judecătoria Craiova.
Pârâții au formulat de asemenea, acțiune în constatare în contradictoriu cu moștenitorii lui și, obținând sentința civilă nr. 5718/03.04.2000 pronunțată de Judecătoria Craiova.
Au precizat reclamanții că acest teren a rămas în indiviziune și ulterior anului 1961, întrucât nici autorii părților și nici părțile nu au solicitat ieșirea din indiviziune.
La data de 28.05.2008 pârâții au depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă, având în vedere că terenurile pe care le dețin părțile nu se găsesc în indiviziune, iar atât reclamanții cât și pârâți sunt proprietarii unor suprafețe de teren distincte în baza unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.
Prin sentința civilă nr.9126 din 04.06.2008, pronunțată de Judecătoria Craiovaa fost admisă excepția inadmisibilității acțiunii.
A fost respins capătul de cerere având ca obiect ieșirea din indiviziune.
A fost disjunsă acțiunea în grănițuire și acțiunea în rectificarea cărții funciare privind pe reclamanții și, în contradictoriu cu pârâții și.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că reclamanții sunt proprietarii imobilului situat în C,- (în prezent - - nr. 98), compus din casă și teren în suprafață de 228 mp, astfel cum rezultă din sentința civilă nr. 1951/08.02.1996 pronunțată de Judecătoria Craiova, prin care s-a constatat valabilitatea convenției încheiate cu vânzătorul (filele 19-20), iar pârâții sunt proprietarii imobilului situat în C,- (în prezent - - nr. 96) compus din casă cu o cameră și teren în suprafață de 238 mp. astfel cum rezultă din sentința civilă nr. 5718/03.04.2000 pronunțată de Judecătoria Craiova (filele 32-33).
Existența indiviziunii presupune doi sau mai mulți proprietari asupra bunului, dreptul de proprietate al fiecăruia fiind determinat în mod abstract sub forma unei fracțiuni matematice, dar bunul nu este divizat corespunzător acestor cote părți.
În speță, deși reclamanții au invocat existența stării de indiviziune s-a constatat că părțile nu se află în indiviziune cu privire la imobilele situate în C,- și 96, întrucât prin convențiile încheiate a căror valabilitate a fost constatată de Judecătoria Craiova prin sentințele civile pronunțate în anul 1996 și 2000, atât reclamanții cât și pârâții au dobândit un drept exclusiv de proprietate asupra terenurilor în suprafață de 228 mp și 238 mp și nu în indiviziune.
Reținând că părțile nu se află în indiviziune cu privire la terenurile situate în C,- și 96, instanța a admis excepția inadmisibilității invocate de pârâți și a respins cererea de ieșire din indiviziune.
Soluționând cererea privind ieșirea din indiviziune, în temeiul excepției inadmisibilității, instanța, în temeiul art. 165.pr.civ. a disjuns acțiunea civilă în grănițuire și rectificarea cărții funciare formulată de reclamanți împotriva pârâților.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului, reclamanții au susținut că au făcut dovada existenței stării de indiviziune cu privire la terenurile părților, prin actul de proprietate al lui, prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 1837/28.04.1961 și autorizația pentru înstrăinare sau împărțeală de teren cu sau fără construcții nr. 22608/20.04.1961.
Au precizat că terenul a rămas în indiviziune și ulterior anului 1961, întrucât nici autorii părților și nici părțile nu au solicitat ieșirea din indiviziune.
Apelanții au mai susținut că nu li s-a constituit un drept de servitute de trecere pe terenul pârâților, ci accesul apelanților se face pe latura de sud a proprietății, pe o alee amenajată de aceștia și nu de către pârâți.
Intimații pârâți au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului declarat, susținând că atât apelanții, cât și intimații sunt proprietarii unor suprafețe de teren distincte, în baza unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, terenuri ce sunt delimitate de aceste prin aceste hotărâri judecătorești.
Că, prin sentința civilă nr. 5718/2000 au devenit cu efect retroactiv proprietarii suprafeței de 238. în mod exclusiv și că în cuprinsul chitanței de mână a apelanților din 1985, se specifică adresa imobilului acestora - 76A, imobilul intimaților, fiind situat la nr. 76, astfel că nu există stare de indiviziune în speță.
Prin decizia civilă nr.656 din 09 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a admis apelul formulat de reclamanții și, domiciliați în C,-, jud. D, în contradictoriu cu intimații-pârâți și.
S-a desființat sentința și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
S-a reținut că prin cererea de chemare în judecată reclamanții - apelanți au solicitat a se dispune ieșirea din indiviziune asupra terenului situat în- și 96, teren dobândit în indiviziune de către părți.
Că, prin sentința civilă nr.1951/1996 pronunțată de Judecătoria Craiova, s-a constatat valabilitatea convenției intervenită între reclamanți, în calitate de cumpărători și numitul, în calitate de vânzător, privind imobilul casă și teren aferent de 228. situat în-, C, în cuprinsul considerentelor făcându-se mențiunea că terenul a fost dobândit de către vânzător de la numitul, iar acesta din urmă de la numitul.
Prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 1837/1961 numitul a vândut cumpărătorului terenul în suprafață de 228., făcându-se mențiunea că terenul se va folosi în indiviziune cu.
Prin urmare, la data acestei înstrăinări terenurile au fost deținute de părți în indiviziune, iar pârâții nu au făcut dovada sistării stării de indiviziune prin partaj, procedura de împărțeală a bunurilor asupra cărora părțile au un drept de proprietate comună, impunând prezența tuturor coproprietarilor.
Constatarea prin hotărâre judecătorească a valabilității convenției de vânzare - cumpărare a terenului deținut de părți nu poate avea semnificația dobândirii de către fiecare parte a unui drept exclusiv de proprietate, dreptul fiind transmis cumpărătorului astfel cum el exista în patrimoniul vânzătorului, deci în indiviziune, atâta timp cât nu s-a făcut dovada ieșirii din indiviziune.
S-a constatat că nu prezintă relevanță apărările pârâților în sensul că imobilele deținute de părți au adrese diferite și nici cele privind deținerea în mod determinat a suprafețelor cumpărate de părți, aceasta având cel mult, semnificația unui partaj de folosință.
Că, în caz de neînțelegeri între coproprietari, ieșirea din indiviziune se face în mod valabil de către instanța de judecată, cu participarea tuturor coproprietarilor.
Prin urmare, nefiind făcută dovada îndeplinirii procedurii prevăzute de lege pentru ieșirea din indiviziune, s-a constatat că este neîntemeiată excepția inadmisibilității acțiunii formulate, părțile având un drept de proprietate în indiviziune asupra terenurilor în litigiu.
Împotriva acestei decizii în termen legal au declarat recurs pârâții și, criticând-o pentru nelegalitate, susținând că în mod greșit instanța de apel a apreciat că părțile se găsesc în indiviziune cu privire la cele două terenuri pe care le dețin în baza contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.1837/1961.
Au mai susținut că instanța de apel a apreciat eronat că faptul constatării valabilității convențiilor de vânzare - cumpărare a terenurilor în litigiu nu poate avea semnificația dobândirii de fiecare parte a unui drept exclusiv de proprietate, astfel că hotărârea pronunțată a fost dată cu aplicarea greșită a legii.
Totodată, au susținut că nu se poate reține existența unei stări de indiviziune asupra terenului în discuție, câtă vreme atât recurenții cât și intimații sunt proprietarii unor suprafețe de teren distincte, nefiind vorba de cote - părți sau fracții matematice din bunul ce formează obiectul litigiului.
Recursul este nefondat.
Examinând lucrările dosarului, se constată că în cauză nu subzistă motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă, hotărârea recurată nefiind afectată de nelegalitate.
Potrivit dispozițiilor art. 297 alin. 1 Teza I Cod pr. civilă, în cazul în care se constată că prima instanță a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului, instanța de apel va desființa hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.
În speță, în mod greșit Judecătoria Craiovaa soluționat cauza pe cale de excepție, lăsând neexaminat fondul litigiului, situație în care își găsesc aplicabilitatea dispozițiile art. 297 alin. 1 Cod pr. civilă.
Din lucrările dosarului rezultă că atât reclamanții, cât și pârâții au dobândit suprafețele de teren pe care le dețin în stare de indiviziune, neexistând nici un fel de dovezi care să demonstreze că starea de indiviziune a fost sistată prin vreuna din modalitățile prevăzute de lege.
Astfel, din contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.1837/1961 ( fila 22 dosar fond ), reiese că numitul a vândut cumpărătorului suprafața de 228., în contract făcându-se mențiunea expresă că terenul va fi folosit în indiviziune cu, suprafața totală a terenului fiind de 467,65.
Ulterior, terenul în suprafață de 228. a fost înstrăinat de cumpărătorului, care la rândul său l-a înstrăinat reclamanților prin înscris sub semnătură privată.
Prin sentința civilă nr.1951/1996 a Judecătoriei Craiova ( fila 19 dosar fond ), s-a constatat valabilitatea convenției intervenită între reclamanți, în calitate de cumpărători și numitul, în calitate de vânzător, privind imobilul casă și teren aferent de 228. situat în C,-.
În considerentele acestei hotărâri s-a reținut că terenul de 228. a fost dobândit de vânzător de la numitul, care la rândul său cumpărase imobilul de la, proprietarul inițial al terenului.
Din lucrările dosarului rezultă de asemenea, că pârâții și, au cumpărat pe bază de chitanță de mână un imobil casă și teren aferent de 238. situat în C,-, de la moștenitorii lui și că prin sentința civilă nr.5718/2000 a Judecătoriei Craiova ( fila 18 dosar fond ) s-a constatat valabilitatea convenției încheiată între părți, cu privire la acest imobil.
Chiar dacă au avut loc vânzări succesive prin înscrisuri sub semnătură privată, ce au culminat în final cu pronunțarea unor hotărâri în constatarea valabilității convențiilor de vânzare - cumpărare, fără a se face referire expresă cu privire la starea de indiviziune a terenului în litigiu, Curtea reține că această stare a persistat încă din anul 1961, de la data primei vânzări făcută de lui.
Raționamentul juridic al instanței cu privire la acest aspect se fundamentează pe faptul că în cauză nu există nici un fel de dovadă din care să rezulte că proprietarii inițiali sau dobânditorii ulteriori, au realizat ieșirea din indiviziune cu privire la terenul în discuție.
Starea de indiviziune cu privire la acest teren a existat și există și în prezent, aceasta putând fi sistată la cererea oricărui proprietar, în conformitate cu prevederile art. 728 Cod civil.
Faptul că în contractul inițial de vânzare - cumpărare, autentificat sub nr.1837/1961 au fost menționate suprafețe de teren distincte, și nu fracții matematice, nu este de natură să conducă la concluzia că părțile nu se găsesc în indiviziune și că au dobândit drepturi exclusive de proprietate.
Mențiunea referitoare la starea de indiviziune a terenurilor din- ( fostă ) a fost făcută în mod expres în contractul de vânzare - cumpărare nr.1837/1961, părțile având în vedere cu siguranță configurația terenului în discuție, dar și posibilitatea utilizării în mod funcțional a fiecărei suprafețe în parte.
În atare situație, terenul s-a transmis în starea de indiviziune în care a existat inițial, astfel că pentru ca fiecare din părți să stăpânească exclusiv suprafața dobândită, trebuie să se procedeze la ieșirea din indiviziune pe cale judecătorească, câtă vreme aceasta nu s-a realizat prin altă modalitate prevăzută de lege.
Acțiunea de ieșire din indiviziune promovată de reclamanți este deci admisibilă, așa încât în mod greșit prima instanță a soluționat pe cale de excepție, fără să cerceteze cauza pe fond.
Pentru considerentele expuse, recursul declarat de pârâți este nefondat și în baza art. 312 alin. 1 Cod pr. civilă, urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenții pârâți și împotriva deciziei civile nr.656 din 09 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți și.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Martie 2009.
Președinte, Pt.Judecător Judecător,
- - - - aflată în CO - -
Semnează Vicepreședinte instanță
-
Grefier,
- -
Red.Judec.-
Tehn./2 ex.
25.03.2009
Jud. apel
Jud.fond
Președinte:Stela PopaJudecători:Stela Popa, Maria Cumpănașu, Costinela Sălan
