Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 359/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 359
Ședința publică de la 30 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Văleanu
JUDECĂTOR 2: Cristiana Angelescu
JUDECĂTOR 3: Viorica Olariu
Grefier: - -
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de împotriva deciziei civile nr. 356 din 08 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași,în contradictoriu cu intimații, și,având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul asistat de avocat și avocat pentru intimata,lipsă fiind intimații, și.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este la al treilea termen de judecată; nu se solicită judecata în lipsă.
Avocat pentru recurentul depune la dosar adresa nr. 43176 din 25.09.2009 emisă de Direcția Economică și Finanțe Publice Locale,Hotărârea nr. 292 din 30 mai 2003 Consiliului Local al municipiului I,anexa 1 hotărârii,Hotărârea nr. 462 din 28 decembrie 2006 și copia contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 882 din 03 aprilie 2000.
Verificând înscrisurile depuse la dosar de apărătorul recurentului,instanța constată că acestea se referă la terenul din-,iar terenul în litigiu este situat în-.
Recurentul susține că valoarea terenului situat în- este asemănătoare cu valoarea terenului situat în-.
Precizează că deși a făcut demersuri la Direcția Economică și Finanțe Publice Locale nu i s-a emis certificat cu valoarea de impunere a terenului în litigiu. Susține că terenul în litigiu este situat în extravilanul localității și valoarea acestuia este mică.
Având în vedere că înscrisurile depuse la dosar la termenul de astăzi,înscrisuri ce emană de la Direcția Finanțelor Publice Locale I,fac referire la-,iar terenul în litigiu este situat în-,instanța a procedat la interpelarea recurentului în legătură cu valoarea terenului în litigiu,punându-i-se în vedere recurentului aspectele ce decurg din precizarea acestei valori,respectiv timbrajul și admisibilitatea recursului.
La interpelarea instanței,recurentul,legitimat cu seria - nr. - eliberat de Poliția municipiului I la 28 februarie 2002,fiul lui și,declară că deși inițial în ședința publică din 01 iulie 2009 arătat că valoarea terenului în litigiu din - - nr. 15 este de 1800 lei,astăzi arată că terenul situat în extravilanul municipiului I,în litigiu,este de 8 milioane lei ROL. Declară că a arătat această valoare având în vedere contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu din 03 aprilie 2000. În schimb,în acel contract parte din teren se află în intravilanul localității,928 mp,iar terenul în litigiu se află în extravilanul localității. De aceea,apreciază că terenul în litigiu din - - nr. 15 are valoarea de 8 milioane lei ROL. La această valoare a achitat taxa de timbru în cuantum de 142 lei RON,deși instanța prin încheierea din 01 iulie 2009 i-a pus în vedere să achite 64,98 lei taxă de timbru.
Declarația recurentului a fost consemnată în procesul verbal atașat la dosar.
Avocat pentru recurentul având cuvântul,arată că recurentul a precizat acea valoare având în vedere doar timbrajul și nu valoarea terenului ce atrage o cale de atac sau alta. Adresa emisă de Direcția Finanțelor Publice Locale I nu este clară și nu menționează o valoare a terenului situat în extravilan și solicită acordarea unui termen de judecată pentru a face demersuri la Direcția Finanțelor Publice Locale I pentru a i se comunica valoarea terenului.
Instanța pune în vedere apărătorului recurentului că avea obligația să indice valoarea terenului pentru termenul de astăzi.
Avocat pentru intimata se opune cererii de amânare formulată de apărătorul recurentului,având în vedere că instanța i-a pus în vedere recurentului la termenele anterioare să depună înscrisuri cu privire la terenul din - - nr. 15.
Având în vedere precizările formulate la termenul de astăzi de recurentul și împrejurarea că intimata,prin apărător se opune cererii de amânare formulată de apărătorul recurentului,întrucât obligația depunerii de înscrisuri în legătură cu valoarea de impunere a terenului trebuia realizată pentru termenul de astăzi,instanța respinge cererea de amânare formulată de recurentul,prin apărător.
Instanța,din oficiu,pune în discuția părților excepția privind admisibilitatea recursului,având în vedere valoarea obiectului pricinii dedusă judecății.
Avocat pentru recurentul având cuvântul,susține că valoarea litigiului la data judecării fondului și apelului era aceea ce a dat competența Curții de Apel Iași de a judeca recursul. În cauza de față este vorba despre un certificat de moștenitor și de un testament și în raport de această calificare sentința instanței de fond s-a dat cu drept de apel,iar decizia Tribunalului Iași cu drept de recurs.
Apărătorul susține că în prezent valoarea imobilelor este în scădere și atunci,față de împrejurarea ivită,calea de atac este aceea în baza căreia au judecat litigiul Judecătoria Iași și Tribunalul Iași. Arată că recurentul s-a judecat pentru anularea testamentului și certificatului de moștenitor și la momentul introducerii acțiunii căile de atac în cazul acestor litigii nu se apreciau în raport de valoare.
Dacă ulterior a intervenit o modificare a legii și există o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție potrivit căreia și aceste litigii ce au ca obiect anularea testamentului și certificatului de moștenitor se evaluează,nu este posibil ca pricinile a căror judecată a început anterior apariției legii să fie judecate în baza legii noi,întrucât ar retroactiva legea nouă,ori legea nu retroactivează.
Consideră că decizia pronunțată de Tribunalul Iași este supusă căii de atac a recursului și arată că în termenul de pronunțare va depune acte emise de Direcția Finanțelor Publice I cu privire la valoarea reală a terenului.
Avocat pentru intimata arată că în situația în care recurentul a declarat că aceasta este valoarea terenului urmează a se avea în vedere această valoare declarată la termenul de astăzi.
La interpelarea instanței cu privire la poziția procesuală în legătură cu valoarea precizată de recurentul,avocat susține că are mandat pentru a susține că terenul are o valoare apropiată cu a terenului pentru care a depus acel contract la dosar.
La interpelarea instanței,avocat susține că poziția procesuală a clientei sale,respectiv a intimatei este în sensul contestării valorii precizată la termenul de astăzi de recurent.
Având în vedere poziția procesuală a apărătorului intimatei,având în vedere că nu s-au produs dovezi în sensul celor susținute de apărătorul intimatei,având în vedere gradul de jurisdicție a cauzei de față și raportat la faptul că intimata nu a exercitat calea de atac a recursului,instanța pune în discuție excepția privind admisibilitatea căii de atac și acordă cuvântul la dezbateri pe acest aspect.
Avocat pentru intimata având cuvântul,susține că având în vedere dispozițiile art. 282 indice 1 Cod procedură civilă și față de faptul că recurentul a avut acces la o cale de atac prin apelul formulat,solicită respingerea recursului ca inadmisibil,cu cheltuieli de judecată.
Avocat pentru recurentul având cuvântul,susține că își menține concluziile în sensul că în cauza de față recurentul are dreptul la calea de atac a recursului față de obiectul pricinii și apreciază că nu sunt aplicabile dispozițiile legale referitoare la evaluarea obiectului pricinii ce are ca obiect anularea testamentului și a certificatului de moștenitor. Precizează că la data când s-a introdus acțiunea și s-a judecat în fond nu exista acest criteriu și căile de atac sunt acelea în vigoare la data pronunțării. Solicită a se da cuvântul pe fond și a se repune cauza pe rol pentru a se face dovada valorii reale a terenului din intravilan și extravilan.
Apărătorul susține că recurentul a declarat acea valoare tocmai pentru a nu plăti o taxă de timbru mai mare,fără a realiza ca de fapt s-a înșelat.
Solicită a se analiza actele și lucrările dosarului,apreciind că nu trebuie interzis accesul unei persoane la o cale de atac. Arată că atât calea de atac a apelului,cât și calea de atac a recursului au fost exercitate în mod legal,în raport de dispozițiile legale ce erau în vigoare.
Solicită repunerea pe rol a cauzei pentru a face dovezi cu privire la valoarea reală a terenului.
Declarându-se dezbaterile închise,după deliberare,
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului civil de față.
Prin sentința civilă 8471 din 7.07.2008 a Judecătoriei Iașis -a admis excepția lipsei calității procesual active în cererile având ca obiect constatare nulitate absolută testament și certificat de moștenitor. Respinge acțiunea reclamantului în contradictoriu cu pârâta pentru lipsa calității procesuale active. Disjunge cererea de partaj succesoral formulată de în contradictoriu cu, și.
Obligă reclamantul la cheltuieli judiciare către pârâta în sumă de 3000 lei.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a susținut că:
Față de excepția lipsei calității procesual active a reclamantului ce are prioritate în soluționare față de excepția prescrierii dreptului la acțiune, instanța o apreciază ca întemeiată.
În speță, reclamantul în calitate de legatar cu titlu particular, dobândește de la data deschiderii succesiunii, un drept care însă nu este înscris în titlul de proprietate emis la un an după decesul lui, situație față de care reclamantul nu a făcut dovada proprietății bunului ce a făcut obiectul legatului, nejustificându-și astfel calitatea procesual activă în cauza de față.
Pe de altă parte reclamantul în calitate de legatar cu titlu particular nu și-a valorificat drepturile în cadrul procedurii succesorale notariale cu obținerea unui certificat de moștenitor ca dovadă a calității sale de legatar în temeiul testamentului, iar prin prisma legii speciale a fondului funciar reclamantul în invocarea calității sale de moștenitor testamentar după ar fi trebuit să ceară reconstituirea dreptului de proprietate prin includerea sa în titlul de proprietate alături de ceilalți moștenitori.
Pe cale de consecință cererea reclamantului urmează a fi respinsă ca fiind promovată de o persoană fără calitate procesuală cu disjungerea cererii de partaj succesoral.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamantul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, motivat de faptul că în mod greșit s-a stabilit lipsa calității sale procesual active în cauza de față, atâta timp cât după decesul lui a formulat mai multe cereri de reconstituire a dreptului de proprietate și a făcut mai multe demersuri la comisiile de fond funciar, și care au interes în a solicita constatarea nulității absolute a testamentului autentificat sub nr. 31937/1993 și are și calitate procesual activă deoarece testamentul din 1992 prin care s-a testat în favoarea sa este de fapt ultimul act întocmit de defunctă și deci unicul valabil.
Prin decizia civilă 356 din 8.04.2009 a Tribunalului Iașis -a respins apelul formulat de împotriva sentinței civile 8471 din 7.07.2008 a Judecătoriei Iași pe care o păstrează.
Respinge cererea intimaților de acordare a cheltuielilor de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut că:
Reclamantul nu are calitate procesual activă în cauză pentru că nu și-a manifestat dorința de a accepta succesiunea în termenul de 6 luni de la moartea lui de cujus și nici nu a făcut dovada acceptării exprese sau tacite pentru a putea cere anularea actelor succesorale emise în favoarea pârâtei.
Cu probele administrate în cauză rezultă că terenul din actul sub semnătură privată și cel din testament este unul și același, reclamantul cerându-i promitentei -vânzătoare întocmirea și a unui testament care să-i garanteze transmiterea proprietății.
Din declarațiile martorilor audiați în cauză rezultă că după moartea defunctei pârâta a încredințat terenul moștenit de la aceasta, reclamantului pentru a-l cultiva, primind în schimb produse agricole.
Se mai reține că reclamantul niciodată nu a cules moștenirea lăsată prin testament, între părți intervenind ulterior un contract de vânzare -cumpărare autentificat sub nr. 882 din 3.04.2000 pentru 5500 mp, iar pentru restul de 1,33 ha reclamantul fiind împuternicit de pârâtă să-l administreze conform procurii autentificate nr. 883 din 3.04.2000.
Ca atare hotărârea pronunțată de instanța de fond fiind temeinică și legală va fi păstrată în totalitate.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul criticând-o pentru nelegalitate potrivit art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă în sensul că motivarea deciziei este contradictorie și că hotărârea pronunțată este nelegală pentru că instanța de apel a aplicat greșit legea în rezolvarea excepțiilor invocate, reținând astfel greșit că nu ar fi acceptat succesiunea deși terenul în suprafață de 5500. a fost predat și, se află în stăpânirea sa și în prezent și că prin acceptarea sa voluntară tacită, testamentul său este în vigoare nefiind revocat, defăimând cel de al doilea testament autentificat ca fiind un fals sens în care a formulat plângere penală, și ca atare și certificatul de moștenitor întocmit în baza acestui testament fals este lovit de nulitate absolută și în consecință acțiunea sa este întemeiată, motive pentru care recursul său este fondat.
Recursul este inadmisibil.
Verificând actele și lucrările dosarului, instanța de recurs reține că:
Articolul 2821Cod procedură civilă stipulează că nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță iar cererile introduse pe cale principală privind litigii al cărui obiect are o valoare de până la 5 miliarde lei inclusiv, în materie civilă.
Termenul de litigiu folosit de legiuitor desemnează toate acțiunile cu caracter patrimonial, calificate ca atare de doctrină și jurisprudență în materie prin raportare la obiectul acestuia.
Or, litigiul de față dedus judecății are ca obiect ieșirea din indiviziune ca urmare a dezbaterii succesiunii, acțiune care privește un drept real, fiind de necontestat caracterul său patrimonial.
Interpelat fiind recurentul declară că valoarea bunului contestat, respectiv a terenului în litigiu este de 8 milioane lei vechi potrivit contractului de vânzare -cumpărare încheiat cu intimata la 3.04.2000, valoare la care a înțeles să și timbreze în prezenta cauză.
Prin urmare în raport de valoarea litigiului patrimonial, hotărârea dată în prezenta cauză este supusă unei singure căi de atac cea a recursului la tribunal.
Indicarea greșită a căii de atac de către instanța de apel nu poate conduce la înfrângerea principiului legalității cu privire la căile de atac prevăzute de lege în diferite materii.
De aceea, văzând că un recurs împotriva sentinței instanței de fond a fost deja soluționat de Tribunalul Iași chiar sub denumirea greșită de "apel" prezentul recurs apare ca inadmisibil.
Pentru toate aceste considerente raportate la motivele invocate și care nu pot fi analizate neavând deschisă calea de atac a recursului la curte, urmează a se respinge ca inadmisibil recursul formulat de împotriva deciziei civile 356/8.04.2009 a Tribunalului Iași.
Conform art.274 Cod procedură civilă urmează a se resping e cererea intimatei de acordare a cheltuielilor de judecată în recurs ca nedovedită.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil recursul formulat de împotriva deciziei civile nr. 356/08.04.2009 a Tribunalului Iași.
Respinge cererea intimatei de acordare a cheltuielilor de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 30 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
Grefier
- -
Red.
Tehnored.
2 ex.
22.10.2009
Tribunalul Iași:
-
-
Președinte:Cristina VăleanuJudecători:Cristina Văleanu, Cristiana Angelescu, Viorica Olariu
