Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 370/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECIZIA NR. 370
Ședința publică din data de 24 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Constanța Ștefan C -
JUDECĂTORI: Constanța Ștefan, Violeta Stanciu Gherghina Niculae
- - -
Grefier - - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul G, domiciliat în comuna, județul D împotriva deciziei civile nr. 504 pronunțată la data de 15 decembrie 2008 de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, domiciliat în comuna, județul D și intimata-pârâtă, domiciliată în comuna, județul
Prezența și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 17 aprilie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 24 aprilie 2009 când, în urma deliberării, a pronunțat următoarea decizie:
Curtea:
Prin sentința civilă nr.231/31.03.2008, Judecătoria Morenia admis acțiunea, formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții G și; s-a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul G; s-a dispus partajarea averii succesorale rămasă de pe urma defuncților și, conform raportului de expertiză tehnică judiciară, lotizare finală, întocmit de expert, în variantă unică, a obligat pârâta să plătească reclamantului și pârâtului G câte 166 lei reprezentând cheltuieli efectuate cu înmormântarea și pomenile autoarei, a obligat pârâții să plătească reclamantului câte 207 lei fiecare reprezentând cheltuieli de judecată (onorariu expert, taxă de timbru și timbru judiciar ) și a compensat onorariile de avocat.
Instanța pe baza analizei întregului material probator administrat în cauză, a reținut că la data de 12.11.2007 a pronunțat o încheiere de partaj prin care a admis în principiu acțiunea și în parte cererea reconvențională, constatând deschisă succesiunea autorilor, decedat la data 11.09.1993, cu ultim domiciliu în com. și, decedată la 12.04.2002, cu ultim domiciliu în com. jud.
De asemenea, a constatat că moștenitori ai defuncților sunt reclamantul și pârâții G și, toți în calitate de fii, fiecare cu cota de 1/3 din masa succesorală și că masa succesorală se compune din terenurile ce se regăsesc în titlul de proprietate nr. 29723/14.01.1994 emis de Comisia Județeană D pentru stabilirea dreptului de proprietate.
Prin aceeași încheiere s-a constatat că pasivul succesoral este de 1000 lei fiind suportat în cote egale de și G și că reclamantul are un drept de creanță față de masa succesorală prin edificarea unei fundații pe terenul situat în intravilanul com. din titlul de proprietate.
S-a dispus efectuarea unei expertize topografice pentru identificarea, evaluarea și măsurarea terenurilor reținute la masa de partaj.
Expertiza a fost efectuată de expert ing. care având în vedere modul de stăpânire al bunurilor de către părți, a propus o singură variantă de lotizare, cu care părțile au fost de acord.
Instanța văzând disp. art.673 ind.9 pr.civ. cu privire la criteriile ce vor fi avute în vedere de instanță la atribuirea loturilor a omologat raportul de expertiză-lotizare finală, efectuat de expert, în variantă unică, având în vedere și cuantumul sultelor ce se acordă ca și posesia și folosința bunurilor după decesul autorilor lor.
Având în vedere că pasivul succesoral în cuantum de 1000 lei a fost suportat în cote egale de și G, instanța a obligat pârâta să plătească reclamantului și pârâtului G câte 166 lei reprezentând cheltuieli efectuate cu înmormântarea și pomenile autoarei.
De asemenea, a obligat pârâții să plătească reclamantului câte 207 lei fiecare reprezentând cheltuieli de judecată (onorariu expert, taxă de timbru și timbru judiciar) și a compensat onorariile de avocat.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul G, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că în mod greșit a fost inclusă la masa succesorală construcția rămasă de pe urma defuncților săi părinți, ce a fost demolată de reclamant care și-a însușit și materialele rezultate din imobil, fără acordul lor, situație recunoscută de către reclamant în întâmpinarea depusă la cererea revonvențională, recunoaștere ce se coroborează cu declarațiile martorilor audiați.
De asemenea greșit s-a reținut că a suportat în mod egal pasivul succesoral, întrucât în realitate, el a suportat în întregime cheltuielile pentru înmormântare și parastasele ulterioare, motiv pentru care solicită admiterea apelului, schimbarea în parte a încheierii de partaj în sensul includerii în masa succesorală a construcției demolate și a pasivului succesoral de 10.000 lei.
Prin întâmpinarea formulată reclamantul a solicitat respingerea apelului ca nefondat, menținerea ca temeinică și legală a sentinței instanței de fond, care în mod corect nu a introdus la masa de partaj contravaloarea imobilului, întrucât din toate probele administrate a reieșit că această construcție era foarte veche și că demolarea ei se impunea, iar materialele refolosibile nu au existet întrucât aceasta era din paiantă, lucru reieșit atât din declarațiile martorilor audiați cât și din răspunsul la interogatoriu al pârâtei.
De asemenea și cu privire la al doilea motiv, instanța în mod corect a reținut că pasivul succesoral a fost suportat în cote egale de către apelant și ea și că aceasta este în cuantum de 1000 lei și nu 10.000 lei.
Prin decizia civilă nr.504 pronunțată la data de 15 decembrie 2008, Tribunalul Dâmbovițaa respins apelul declarat de apelantul pârât G, împotriva sentinței civile nr.231/31.03.2008 pronunțată de Judecătoria Moreni în dosarul nr-,în contradictoriu cu intimatul reclamant și cu intimata pârâtă; a păstrat sentința atacată și a obligat apelantul la 700 lei cheltuieli de judecată către intimatul.
Pentru a pronunța această decizie Tribunalul a reținut că în mod corect a apreciat instanța de fond că nu poate fi reținută la masa de partaj contravaloarea imobilului rămas de pe urma defuncților și deoarece acest imobil era foarte vechi, demolarea acestuia se impunea, iar materialele rezultate nu se puteau folosi deoarece casa era construită din paiantă.
Că este așa a rezultat atât din declarațiile martorilor audiați cât și din răspunsul la interogator al pârâtei.
De asemenea, instanța în mod corect a considerat că pasivul succesoral este în cuantum de 1000 lei, că a fost suportat în cote egale de G și de, aceste aspecte rezultând de asemenea din depozițiile martorilor și răspunsurile la interogatorii a părților.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs apelantul pârât G criticând-o pentru nelegalitate motivat de faptul că nu s-a reținut la masa de partaj contravaloarea materialelor rezultate din demolarea casei bătrânești, materiale prin căror însușire acesta a primit o parte din contravaloarea părții ce i se cuvenea din succesiune,aspecte ce rezultă din declarațiile martorilor audiați în cauză.
Un alt motiv de recurs se referă la pasivul succesoral despre care recurentul afirmă că se ridică la suma de 10.000 lei și nu la 1000 lei cum a reținut instanța de fond, sumă ce a fost dovedită cu declarațiile martorilor audiați în cauză, iar celelalte părți nu au făcut vorbire în cererile lor despre vreo sumă.
Față de recursul formulat intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat întrucât ambele instanțe au reținut corect că imobilul era într-o avansată stare de degradare și nu au existat materiale refolosibile, iar pasivul succesoral solicitat de recurent este exagerat și nedovedit.
Curtea, examinând decizia recurată prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și dispozițiile legale incidente, reține următoarele:
Critica recurentului referitoare la includerea la masa de partaj a contravalorii materialelor bătrânești rezultate din demolarea casei bătrânești este nefondată față de probele administrate în cauză din care rezultă starea de degradare avansată a casei bătrânești, care era o construcție de paiantă, neexistând materiale care să poată fi refolosite.
Astfel, chiar martorul Belet, audiat la propunerea pârâtului a relatat că imobilul era în,stare avansată de prăbușire, iar materialele rezultate din vechea casă nu mai puteau fi folosite, lemnele fiind folosite ca lemne de foc, aspecte învederate și de ceilalți martori, dar și de pârâta care la interogatoriu a precizat că vechea casă bătrânească era din paiantă și se impunea demolarea.
Nefondată este și critica referitoare la cuantumul pasivului succesoral, având în vedere că pârâta a recunoscut la interogatoriu că parastasele defunctei au fost suportate de reclamantul și nu s-a făcut dovada că s-a cheltuit mai mult decât suma reținută.
Totodată, declarația martorului belet nu poate fi luată în considerare întrucât pe de o parte, afirmă că de înmotmântarea lui s-a ocupat pârâtul G, chiar el ajutându-l cu autoturismul, iar, pe de altă parte, afirmă că nu a fost la înmotmântarea lui Rucăr.
Față de aceste considerente, Curtea constată că recursul este nefondat, urmând să-l respingă în consecință.
In baza art. 274 Cod pr.civilă va obliga recurentul să plătească intimatului suma de 800 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul G, domiciliat în comuna, județul D împotriva deciziei civile nr. 504 pronunțată la data de 15 decembrie 2008 de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, domiciliat în comuna, județul D și intimata-pârâtă, domiciliată în comuna, județul
Obligă recurentul să plătească intimatului suma de 800 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 24 aprilie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Constanța Ștefan, Violeta Stanciu Gherghina Niculae
C - - - - -
Grefier,
- -
Operator de date cu caracter
personal Nr.notificare 3120
red.VS /tehnored.VM
2 ex./19.05.2009
f- Judec.
a- Trib.
Președinte:Constanța ȘtefanJudecători:Constanța Ștefan, Violeta Stanciu Gherghina Niculae
