Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 389/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
completul - II/ Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR 389/R/2009
Ședința publică din data de 4 martie 2009
PREȘEDINTE: Doina Măduța | - - | - JUDECĂTOR 2: Dana Cigan |
- - | - JUDECĂTOR 3: Felicia Toader | |
- - | - judecător | |
- - | - grefier |
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenții pârâțiprin curator,domiciliată în M,-, județul B, . în nume propriu și în calitate de reprezentant al recurentului pârât jr,domiciliat în M,-, județul în contradictoriu cu intimații reclamanți, și jr., toți cu domiciliul în M,-, județul B împotriva deciziei civile nr. 241/A din 11 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor prin care a fost schimbată în parte sentința civilă nr. 428 din 2 mai 2007 pronunțată de Judecătoria Marghita; având ca obiect: partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că părțile prezente în ședința publică din 18 februarie 2009 au pus concluzii asupra recursului, consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când în vederea deliberării s-a amânat pronunțarea la data de 25 februarie 2009, apoi 4 martie 2009, dată la care s-a pronunțat prezenta hotărâre, după care:
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.428/2007 pronunțată de Judecătoria Marghitas -a admis în parte acțiunea principală înaintată de reclamanții, jr. împotriva pârâților Jr, -.
S-a admis în parte cererea reconvențională formulată de către pârâți împotriva reclamanților cu același obiect.
S-a dispus sistarea indiviziunii asupra imobilului situat în loc. M, Str -, - 12, casă și teren în suprafață de 719 mp, situat la nr top 1068/1 M, înscris în CF nr 770 M, atribuind imobilul în întregime către reclamanți.
S-a dispus evacuarea pârâtului de rândul 2 din imobil.
S-a constatat că pârâtul de rândul 2, împreună cu fosta sa soție decedată a efectuat următoarele investiții la imobil: construit porci în valoare de 3972 lei, construit grajd în valoare de 7248 lei, construit șopron fân în valoare de 2028 lei, construit saivan în valoare de 9348 lei.
Au fost obligați reclamanții la plata unei sulte de 29 620 lei în favoarea reclamanților.
S-a dispus întăbularea imobilului în întregime pe numele reclamanților în cote egale.
Prin considerentele sentinței, se reține, în esență că imobilul teren arător în întindere de 719 mp cu casă situat în localitatea M, Str.-, - 12, amplasate pe nr topografic 1068/1 M, se află în coproprietatea reclamanților și a pârâților minori jun, -, fapt atesta de extrasul de carte funciară depus la fila 2 din dosarul cauzei.
Potrivit situației din Cartea funciară nr 770 M reclamanții au în proprietate cate de câte 1/14 părți din imobile fiecare iar cei doi pârâți minori cote de câte 1/14 părți fiecare.
Potrivit probelor de la dosar: declarații de martori, expertiză la imobilele arătate mai sus pârâtul, împreună cu defuncta sa soție pe vremea când aceasta se afla în viață, au făcut investiții edificând mai multe construcții. Investițiile efectuate, pe care instanța le- reținut ca dovedite prin probe, sunt construire cotețe porci, grajd, șopron de fân și saivan.
Conform constatărilor expertului tehnic în construcții din raportul de expertiză valoarea acestor investiții este de 22 596 lei 3972 lei cotețele, 7248 lei grajdul, 2028 lei șopronul și 9 348 lei saivanul.
Același expert a evaluat în cuprinsul raportului de expertiză că imobilele în litigiu la 40 164 lei această valoare cuprinzând și investițiile efectuate de pârât cu defuncta sa soție la imobil.
Cererea părților de sistare a stării de indiviziune, raportată la dispozițiile art 728 Cod civil, potrivit cărora nimeni nu poate fi silit a rămâne în indiviziune, este admisibilă. Cât privește modalitatea în care urmează a se face sistarea indiviziunii, atribuind imobilul la reclamanți sau pârâți instanța a avut în vedere principiile statornicite de lege. Astfel dispozițiile art 6739Cod de procedură civilă prevăd că la formarea și atribuirea loturilor, instanța a ținut seama de mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.
În cazul de față respectând regulile de mai instanța a reținut că reclamanții împreună au 12/14 părți din imobil în timp ce pârâții de rândul 1 și 3 au doar 2/14 părți din imobil. Este adevărat că pârâtul de rândul 2 efectuat investiții mari la imobile cu acordul implicit al celorlalți coproprietari, numai că acesta nu este coproprietar iar textul de lege vorbește despre coproprietari care au făcut investiții.
Întrucât criteriile precizate mai sus pledează în favoarea atribuirii imobilului către reclamanți instanța în baza art 728 cod civil a dispus sistarea indiviziunii prin atribuirea imobilului către reclamanți.
În temeiul dispozițiilor art 742 Cod civil și a art 67310A 4 Cod de procedură civilă, reclamanții au fost obligați la plata unei sulte de 29 620 lei în favoarea pârâților. Cuantumul sultei a fost stabilit potrivit notei de calcul a sultei întocmită la deliberare și aflată la fila 149 din dosarul cauzei.
Cât privește cererea de evacuare a pârâtului din imobil în condițiile în care imobilul a fost atribuit în întregime reclamanților cu plata sultei aferente, instanța a găsit-o întemeiată și în baza art 480 cod civil a dispus evacuarea pârâtului din imobil.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâtul apelant în nume propriu, în calitate de moștenitor al def. soții, precum și în calitate de reprezentant legal al minorilor jr și, solicitând admiterea apelului, modificarea sentinței atacate în sensul de a sista indiviziunea prin atribuirea imobilului către apelant și jr și, cu obligarea sa la plata sultei corespunzătoare în favoarea intimaților și întabularea dreptului de proprietate în cartea funciară.
Împotriva aceleiași hotărâri au declarat apel și apelanții, jr. solicitând admiterea apelului, modificarea în parte a sentinței atacate, în sensul admiterii în întregime a acțiunii principale formulate și respingerea cererii reconvenționale formulată de către pârâții intimați, cu cheltuieli de judecată.
Prin decizia civilă nr. 241/A din 11 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor s-a admis ca fondat apelul civil formulat de apelanții, jr. în contradictoriu cu intimații jun prin curator, senior, prin curator împotriva sent.civ. nr.428 din 2.05.2007. pronunțată de Judecătoria Marghita pe care a schimbat-o în parte, în sensul că:
S-a constatat că pârâtul reclamant reconvențional împreună cu fosta sa soție decedată a efectuat următoarele investiții la imobil: de porci ( 3972 lei), grajd(7248 lei) și șopron pentru fân(2018 lei) în valoare totală de 13.248 lei.
Au fost obligați reclamanții pârâți reconvenționali, jr. la plata unei sulte de 8359,42 lei în favoarea pârâților reclamanți reconvenționali, jr și.
Au fost obligați reclamanții pârâți reconvenționali la plata sumei de 13248 lei în favoarea pârâților, jr și.
A fost respins apelul formulat de apelantul senior în nume propriu, în calitate de moștenitor al def. și în calitate de reprezentant legal al minorilor jr și în contradictoriu cu intimații, jr.
Au fost menținute restul dispozițiilor.
Din considerentele deciziei se reține că pe seama minorilor și s-a instituit curatela în temeiul disp. nr.201/2005 emisă de primarul municipiului M și a dispoziției nr-.202/2005 emisă de primarul Municipiului M ( 16,17)
Prin încheierea din 14.12.2005. instanța de fond a reținut că mandatul curatorilor instituiți prin dispozițiile sus amintite, nu produce efecte juridice, în litigiu de față dreptul minorilor fiind exercitat de către reprezentantul legal - părintele acestora.
Având în vedere disp.art 105 coroborat cu art 132 fam. respectiv 44 pr.civ. instanța de apel a dispus citarea curatorilor desemnați pentru reprezentarea minorilor în prezentul dosar prin deciziile sus menționate. Astfel, în speță, tatăl minorilor janos, în calitate de soț supraviețuitor a susținut că deține o cotă indiviză din imobilul în litigiu solicitând, de altfel, atribuirea imobilului în natură, situație care este de natură să atragă o micșorare a masei de împărțit în detrimentul minorilor.
Întrucât neregularitatea invocată - necitarea curatorilor în fața primei instanțe - a fost pricinuită de fapt tocmai de către apelantul, acesta nu o mai poate invoca. Potrivit disp.art 108 al.4 pr.civ. " nimeni nu poate invoca neregularitatea pricinuită prin propriul său fapt".
În ceea ce privește constatarea edificării unor supraedificate de către apelantul janos, împreună cu soția, instanța de apel în urma reaprecierii probelor testimoniale administrate în cauză a constatat că s-au ridicat următoarele construcții: de porci, grajd și șopron pentru fân, la valorile indicate în expertiza efectuată de către experții,. Probele testimoniale administrate în legătură cu acest aspect fiind contradictorii, tribunalul în urma aprecierii valorii fie căruia a ajuns la concluzia sus menționată. Din cei 5 martori audiați în fața instanței, doar martorul a declarat că supraedificatele, inclusiv cotețul de porci, grajdul și șopronul au fost edificate de către.
În ceea ce privește atribuirea imobilului, în mod legal, instanța de fond a dispus sistarea indiviziunii prin atribuirea imobilului în întregime către reclamanți, ținând seama de criteriile prevăzute prin art 673/9 pr.civ. și anume mărimea cotei părți de se cuvine fiecăruia, reclamanții deținând cota de 12/14 din imobil, iar pârâtul senior nefiind coindivizar asupra terenului și casei, iar în ceea ce privește supraedificatele sus menționate, valoarea acestora este inferioară față de valoarea imobilului.
În ceea ce privește modalitatea de calcul a sultei, susținerile apelanților, jr. sunt întemeiate. Astfel, în baza art 742 civ. instanța va obliga acești apelanți la plata unei sulte de 8359,42 lei în favoarea pârâților reclamanți reconvenționali jr și. Această sumă s-a calculat după cum urmează: din valoarea imobilului( casă + investiții + teren= de 71.764 lei s-a scăzut valoarea investițiilor reținute a fi executate de către, în sumă de 13.248 lei obținându-se diferența de 58.516 lei. Raportat la această diferență s-a calculat sulta celor doi minori care dețin cota de 2/14 părți din imobil, revenindu-le astfel suma de 8359,42 lei.
Întrucât așa zisele " investiții" - supraedificate în valoare de 13.248 lei s-au reținut a fi efectuate de pârâtul reclamant reconvențional împreună cu fosta sa soție decedată și față de modalitatea de partaj stabilită, instanța va obliga reclamanții pârâți reconvenționali la plata acestei valori în favoarea pârâților, jr și.
Împotriva hotărârilor pronunțate în cauză pârâții - reclamanți reconvenționali au formulat recurs solicitând, în principal, casarea deciziei tribunalului și retrimiterea cauzei pentru o nouă judecare, iar în subsidiar modificarea hotărârii în sensul atribuirii imobilului în favoarea recurenților, cu obligarea lor la plata sultei corespunzătoare.
În motivarea cererii lor, recurenții arată că interesele minorilor nu au fost corect reprezentate, ceea ce ar atrage casarea acesteia, capătul de cerere subsidiar nu este motivat.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Imobilul înscris în CF 770 a reprezentat proprietatea soților și, iar ulterior decesului lor a fost moștenit de cei 7 copii, dintre care, și sunt în viață ( reclamanții de rândul 1,2 și 4), iar cotele celorlalți au revenit moștenitorilor, astfel: cota fiului se află în patrimoniul reclamantului jr, cota fiului revine reclamantului, iar cota fiului revine reclamantei. Ultima cotă de 2/14 părți a aparținut fiului, decedat, a cărui fiică este mama pârâților jr și, respectiv șotia lui sn.
Ulterior decesului antecesoarei pârâților, respectiv șotiei lui janos sn, ceilalți moștenitori ai proprietarilor tabulari au formulat prezenta acțiune de sistare a indiviziunii, acesteia opunându-i-se acțiunea reconvențională a pârâților prin care s-a solicitat să se constate că soții pe durata conviețuirii au efectuat construcții extratabulare ce urmează a fi incluse în patrimoniul pârâților, astfel încât sistarea indiviziunii să se facă prin atribuire în favoarea acestora, minorii deținând cote proprii dobândite prin moștenirea deschisă odată cu decesul mamei lor, iar șotul supraviețuitor, ca urmare a construirii acestor anexe.
În cauză, pentru minora, născută la 28 august 1999 fost numită la 1 iunie 2005 ca și curator, iar pentru jr a fost numită d-na..
Prin acțiunea reconvențională și respectiv prin poziția adoptată în ședința publică din 14 decembrie 2005, recurentul sn. apreciat că nu se impune numirea unor curatori în prezenta cauză, tatăl având calitatea de reprezentant legal al celor doi copii.
Instanța a luat act de această poziție și în continuare cei doi minori au fost reprezentați în proces de către tatăl lor și de avocatul angajat în acest sens.
Instanța de apel a citat din nou pe cei doi curatori stabiliți de Primarul municipiului M, apreciind că există o contrarietate de interese între aceștia și tatăl lor.
Instanța de recurs, fiind investită să se pronunțe asupra acestei probleme a constatat că pe durata soluționării procesului pârâtul recurent jr. a dobândit capacitate de exercițiu restrânsa - fiind născut la 11 august 1991- iar la termenul din 5 noiembrie 2008 a precizat în fata Curții de Apel Oradea că locuiește cu bunicii paterni și că susține cererea formulată de tatăl său.
În ceea ce o privește pe minora, aceasta a fost încredințată familiei și prin Hotărârea nr. 561 din 7 mai 2001 a Comisiei Județene B pentru Protecția Copilului, astfel încât, evident, există interese contrare între copil și tatăl ei.
Instanța care a procedat corect dispunând citarea curatorilor numiți în cauză a fost Tribunalul Bihor deoarece tatăl copiilor deși a cerut atribuirea imobilului în natură, cei doi copii având împreună o cotă de 2/14 părți din imobil, nu a făcut dovada modului în care aceștia ar plăti sulta datorată pentru cota de 2/14 părți ce revine reclamanților intimați, ori în măsura în care contravaloarea sultei ar fi suportată de recurent și nu de cei doi copii situația celor doi moștenitori nu s-ar îmbunătăți din punct de vedere patrimonial, recurentul fiind cel căruia i-ar profita o astfel de plată.
Minorul locuiește împreună cu părinții săi, în timp ce sora lui are domiciliul legal la familia la care a fost încredințată, astfel încât nici afirmația că recurenții locuiesc în imobilul supus partajului nu este reală și nici nu este de natură a determina modificarea modalității de partajare.
Pentru că nu se impune casarea cu trimitere nici la instanța de fond - deoarece curatorii au fost citați în cauză, moment din care au luat termen în cunoștință - și nici în fază de apel unde s-a reținut că ei îi asistă și respectiv îi reprezintă pe cei doi minori, cererea recurenților sub acest aspect va fi respinsă.
În ceea ce privește fondul cauzei,în mod corect instanțele au reținut că recurentul janos sn și șotia lui au dobândit un drept de creanță, ce se regăsește în patrimoniul pârâtului - reclamant reconvențional atât ca și cotă proprie, cât și ca o cotă dobândita prin moștenire, prin moștenire revenind și celor doi copii cota corespunzătoare din valoarea investițiilor.
Pe fondul cauzei, instanța de recurs apreciază că în mod greșit au fost înlăturate cheltuielile reprezentând contravaloarea saivanului în valoare de 9348 lei, iar modalitatea în care s-a dispus plata sultei în favoarea recurenților nu este suficient de clară.
Se reține astfel că valoarea imobilului este de 49168 lei, astfel încât fiecărui copil îi revine o sultă de 4097,33 lei, iar valoarea investițiilor este de 22596 lei. Din această valoare recurentul sn deține o creanță de 11298 lei, iar defuncta deține de asemenea în patrimoniu o creanță egală, aceasta intrând în masa succesorală în cotă de în favoarea șotului supraviețuitor( 2824,5 lei) iar cota de în favoarea celor doi copii( 8473,5 lei).
În urma adiționării celor două sume minorii vor încasa fiecare câte 8334, 08 lei ( formată din cota ce revine fiecăruia din 1/14 parte din imobil ) și 4236, 75 lei ( cota fiecăruia din dreptul de creanță moștenit de la mama lor) în timp ce recurentului îi revine creanța proprie de 11298 lei, la care se adaugă 2824, 5 lei din creanța moștenită de la șotia sa.
Așa fiind, făcând aplicarea dispozițiilor art. 312 pct 9 combinat cu art. 312 alin 1-3 cod procedură civilă, instanța va admite recursul, va modifica în parte decizia, stabilind suma ce trebuie achitată în favoarea fiecăruia dintre recurenți, prin raportare la valoarea întregului imobil deținut de antecesorii părților și preluat ca atare de stat.
Cheltuielile de judecată nu vor fi acordate întrucât nu s-a făcut dovada cuantumului acestora.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE ca fondat recursul civil declarat de declarat de recurenții pârâți prin curator,domiciliată în M,-, județul B, . în nume propriu și în calitate de reprezentant al recurentului pârât jr,domiciliat în M,-, județul în contradictoriu cu intimații reclamanți, și jr., toți cu domiciliul în M,-, județul B împotriva deciziei civile nr. 241/A din 11 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o modifică în sensul că:
OBLIGĂ intimații reclamanți în favoarea recurentului . la plata sumei de 14.122,50 lei cu titlu de despăgubiri iar în favoarea recurenților jr și la câte 4097,33 lei cu titlu de sultă și 4236,75 lei cu titlu de despăgubiri fiecăruia.
MENȚINE restul dispozițiilor deciziei.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 4 martie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - -
Red dcz
30.03.2009
Jud fond
Jud apel,
Dact IC
2ex/4.04.2009
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
completul - II/ Dosar nr- |
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 18 februarie 2009
PREȘEDINTE: | - - | - judecător |
- - | - judecător | |
- - | - judecător | |
- - | - grefier |
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenții pârâțiprin curator,domiciliată în M,-, județul B, . în nume propriu și în calitate de reprezentant al recurentului pârât jr,domiciliat în M,-, județul în contradictoriu cu intimații reclamanți, și jr., toți cu domiciliul în M,-, județul B împotriva deciziei civile nr. 241/A din 11 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor prin care a fost schimbată în parte sentința civilă nr. 428 din 2 mai 2007 pronunțată de Judecătoria Marghita; având ca obiect: partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă avocat, în reprezentarea recurenților pârâți, lipsă, în baza împuternicirii avocațiale nr. 90 din 15 octombrie 2008 emisă de Baroul Bihor -Cabinet Individual șiavocat,în reprezentarea intimaților reclamanți, lipsă, în baza împuternicirii avocațiale nr. 92 din 15 octombrie 2008 emisă de Baroul Bihor emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței faptul că recursul este legal timbrat cu suma de 9,5 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, după care:
Față de dispozițiile instanței consemnate în încheierea de ședință anterioară, reprezentanta intimaților reclamanți depune la dosar note de ședință în cadrul cărora a făcut precizări cu privire la starea civilă a reclamanților și a indicat proprietarii tabulari ai imobilului din litigiu potrivit certificatului de moștenitor.
Nefiind alte cereri de formulat sau prob de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurenților solicită admiterea recursului, cu cheltuieli de judecată.
Reprezentanta intimaților reclamanți solicită,în principal,respingerea ca nefondat a recursului, în subsidiar, admiterea în parte a recursului, în sensul atribuirii imobilului către intimații reclamanți și pârâții minori cu achitarea unei sulte către recurentul sn, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
Pentru a da posibilitate părților de a depune concluzii scrise și în vederea deliberării,
DECIDE:
Amână pronunțarea la data25 februarie 2009, cam. 39, ora 9.00
Pentru când părțile au termen în cunoștință.
Dată în ședința publică din 18 februarie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - -
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 25 februarie 2009
Instanța, formată din același complet de judecată
și pentru aceleași motive
DISPUNE:
Amână pronunțarea la data4 martie 2009, cam. 39, ora 9.00
Pentru când părțile au termen în cunoștință.
Dată în ședința publică din 25 februarie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - -
Președinte:Doina MăduțaJudecători:Doina Măduța, Dana Cigan, Felicia Toader
